102,196 matches
-
arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prina ceeași "Directivă CE 92/43/ CE din 21 mai 1992" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): iarbă neagră ("Calluna vulgaris") Arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai multe specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
hectare. Aria protejată încadrată în bioregiunea geografică panonică a Câmpiei Timișului (subunitate geomorfologică a Câmpiei de Vest), reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află câteva păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află câteva păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Burnazului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Române), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, pășuni, terenuri arabile și culturi și păduri de luncă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . La baza desemnării sitului se află câteva păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . La baza desemnării sitului se află câteva păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări protejate prin lege, semnalate în arealul sitului: șorecar-mare ("Buteo rufinus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
903 hectare. Situl include rezervatia naturală Cotul Turzunului, o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri și bogată în vegetație) aflată în lunca Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
stejar și carpen, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" și Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conserva o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Asperulo-Fagetum" și Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conserva o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care zece mamifere
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care zece mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vidra de rău ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care zece mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vidra de rău ("Lutra lutra"), breb ("Castor fiber"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
myotis"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata mică ("Anas crecca"), rață-sulițar ("Anas acută"), gârlița mare ("Anser albifrons"), sitarul de pădure
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata mică ("Anas crecca"), rață-sulițar ("Anas acută"), gârlița mare ("Anser albifrons"), sitarul de pădure ("Scolopax rusticola"), becațina
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
brumărița de pădure ("Prunella modularis"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla") sau silvie de câmpie ("Sylvia communis"). Floră sitului are în componență o gamă diversă de arbori, arbuști, ierburi și flori specifice zonei depresionare a Transilvabiei. Arborii sunt prezenți cu specii de: stejar ("Qurecus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), arin ("Alnus glutinosa"), rachița ("Salix L."), măceș (Roșa canina) sau mur (Robus
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
communis"). Floră sitului are în componență o gamă diversă de arbori, arbuști, ierburi și flori specifice zonei depresionare a Transilvabiei. Arborii sunt prezenți cu specii de: stejar ("Qurecus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), arin ("Alnus glutinosa"), rachița ("Salix L."), măceș (Roșa canina) sau mur (Robus fruticosus). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice; printre care: gențiana mov ("Swertia perennis"), ligularia ("Ligularia sibirica
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
munte ("Trollius europaeus"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taula ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), galbinele ("Lysimachia punctata") sau orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina") sau stupinița ("Platanthera bifolia"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite plante cu specii de roua cerului (specia "Drossera angelica"), iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), ghințura (din speciile "Gențiana pneumonanthe" și "Gențiana ciliata"), otrățel ("Utricularia vulgaris") sau "Triaphorum latifolium". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Scorzonera humilis"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), taula ("Spiraea salicifolia"), untul-vacii ("Orchis mario"), galbinele ("Lysimachia punctata") sau orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina") sau stupinița ("Platanthera bifolia"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite plante cu specii de roua cerului (specia "Drossera angelica"), iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), ghințura (din speciile "Gențiana pneumonanthe" și "Gențiana ciliata"), otrățel ("Utricularia vulgaris") sau "Triaphorum latifolium". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
galbinele ("Lysimachia punctata") sau orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina") sau stupinița ("Platanthera bifolia"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite plante cu specii de roua cerului (specia "Drossera angelica"), iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), ghințura (din speciile "Gențiana pneumonanthe" și "Gențiana ciliata"), otrățel ("Utricularia vulgaris") sau "Triaphorum latifolium". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
cunoscut drept „peștele umblător mexican” sau Ambystoma mexicanum, conform denumirii științifice, este o specie de salamandra care trăiește în Xochimilco - "Grădinile plutitoare" din apropierea capitalei Mexicului, Ciudad de México. Spre deosebire de alti amfibieni, axolotl nu dezvolta plămâni și își păstrează branhiile externe care îi permit să supraviețuiască sub apă. Mai mult, e capabil să se reproducă
Axolotl () [Corola-website/Science/331084_a_332413]
-
își folosește cele patru picioare pentru a se deplasa pe fundul apei și coadă pentru a înota. „Peștele umblător mexican” se hrănește cu insecte, pești mici și crustacee, preferând apele cu temperaturi mai scăzute. Ambystoma mexicanum este inclusă în lista speciilor pe cale de dispariție cu mențiunea "în pericol critic". Conform Academiei Mexicane de Stiinte, în 1998 erau 6000 de exemplare pe km pătrat, în 2003 numărul scăzuse la 1000, iar în 2008 era de numai 100. Într-o cercetare derulată în
Axolotl () [Corola-website/Science/331084_a_332413]
-
Câmpiei Transilvaniei (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu "Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Quercus pubescens" și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.") ce adăpostesc și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN. Păsări semnalate în arealul sitului: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]