102,196 matches
-
de mare altitudine. Toate speciile sunt gregare și au tendința de se aduna în cârduri mari care pot fi compuse din mii de exemplare. Genul "Rutilus" este răspândit în aproape toată Europa și vestul Asiei. În Europa există mai multe specii, dintre care multe sunt endemice cu un areal restrâns, de multe ori fiind pe cale de dispariție datorită factorilor antropici și introducerii speciilor alogene invazive. În special, genul este bogat în specii în sudul Balcanilor. Majoritatea speciilor sunt omnivore, hrănindu-se
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
de exemplare. Genul "Rutilus" este răspândit în aproape toată Europa și vestul Asiei. În Europa există mai multe specii, dintre care multe sunt endemice cu un areal restrâns, de multe ori fiind pe cale de dispariție datorită factorilor antropici și introducerii speciilor alogene invazive. În special, genul este bogat în specii în sudul Balcanilor. Majoritatea speciilor sunt omnivore, hrănindu-se cu macroinvertebrate și microinvertebrate, dar consumă într-o măsură mai mare sau mai mică substanțe vegetale și detritus organic. Reproducerea are loc
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
Europa și vestul Asiei. În Europa există mai multe specii, dintre care multe sunt endemice cu un areal restrâns, de multe ori fiind pe cale de dispariție datorită factorilor antropici și introducerii speciilor alogene invazive. În special, genul este bogat în specii în sudul Balcanilor. Majoritatea speciilor sunt omnivore, hrănindu-se cu macroinvertebrate și microinvertebrate, dar consumă într-o măsură mai mare sau mai mică substanțe vegetale și detritus organic. Reproducerea are loc în grupuri de la sfârșitul primăverii până la începutul verii, dar
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
Europa există mai multe specii, dintre care multe sunt endemice cu un areal restrâns, de multe ori fiind pe cale de dispariție datorită factorilor antropici și introducerii speciilor alogene invazive. În special, genul este bogat în specii în sudul Balcanilor. Majoritatea speciilor sunt omnivore, hrănindu-se cu macroinvertebrate și microinvertebrate, dar consumă într-o măsură mai mare sau mai mică substanțe vegetale și detritus organic. Reproducerea are loc în grupuri de la sfârșitul primăverii până la începutul verii, dar speciile policiclice, pot depune icre
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
în sudul Balcanilor. Majoritatea speciilor sunt omnivore, hrănindu-se cu macroinvertebrate și microinvertebrate, dar consumă într-o măsură mai mare sau mai mică substanțe vegetale și detritus organic. Reproducerea are loc în grupuri de la sfârșitul primăverii până la începutul verii, dar speciile policiclice, pot depune icre chiar și la sfârșitul verii și toamna. Speciile din genul "Rutilus" sunt o componentă importantă în lanțurile trofice al multor ecosisteme de apă dulce, în care joacă de multe ori un rol-cheie. Sunt cunoscute 17 specii
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
microinvertebrate, dar consumă într-o măsură mai mare sau mai mică substanțe vegetale și detritus organic. Reproducerea are loc în grupuri de la sfârșitul primăverii până la începutul verii, dar speciile policiclice, pot depune icre chiar și la sfârșitul verii și toamna. Speciile din genul "Rutilus" sunt o componentă importantă în lanțurile trofice al multor ecosisteme de apă dulce, în care joacă de multe ori un rol-cheie. Sunt cunoscute 17 specii
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
speciile policiclice, pot depune icre chiar și la sfârșitul verii și toamna. Speciile din genul "Rutilus" sunt o componentă importantă în lanțurile trofice al multor ecosisteme de apă dulce, în care joacă de multe ori un rol-cheie. Sunt cunoscute 17 specii
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
Bistriței Ardelene, Rezervatia naturală Comarnic, Stăncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Râpă Verde, Locul fosilifer Râpă Mare, Piatra Corbului, Piatra Cușmei și Valea Repedea. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristica și faunistica ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta dispune de 8 tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Turbării cu vegetație forestiera și Tufărișuri alpine și boreale); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
o gamă faunistica și floristica diversă. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius") sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
sau crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), hermelina (Mustelea erminea), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Lycaena dispar" (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia "Pholidoptera transsylvanica" (cosașul transilvan). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"); Pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: patru specii de fluturi: "Leptidea morsei", "Hypodryas maturna", "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Lycaena dispar" (fluturașul-purpuriu); precum și un ortopter din specia "Pholidoptera transsylvanica" (cosașul transilvan). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
sine reprezintă un uriaș ceas solar, umbra clădirii marcând cu exactitate ora pe cadranul din pavaj. Muzeul oferă oportunități de vernisaj, expoziție și diferite tipuri de prezentări, clădirea fiind destinată publicului larg, programelor educaționale pentru copii și studiului asupra folosirii speciilor autohtone pentru reabilitarea biotopurilor de apă în zonele ocrotite.
Muzeul Digital din Pecica () [Corola-website/Science/331219_a_332548]
-
Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege (sau aflate pe lista roșie a IUCN), semnalate în arealul sitului: Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Natrix natrix"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broască râioasa ("Bufo bufo"); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"); coleoptere (gândaci) cu specii de: "Coprimorphus scrutător" (cărăbuș) "Sphenoptera antiqua", "Agrilus cyanescens", "Phytoecia cylindrica", "Silpha carinata", "Ablattaria laevigata", "Cardiophorus ruficollis", "Rhamnusium bicolor"; precum și mai mulți fluturi din speciile "Gnophos obscuratus", "Maculinea arion" (albăstrita pătată), "Mellicta parthenoides", "Parnassius mnemosyne", "Satyrium pruni", "Carcharodus floccifera", "Glaucopsyche alexis
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broască râioasa ("Bufo bufo"); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"); coleoptere (gândaci) cu specii de: "Coprimorphus scrutător" (cărăbuș) "Sphenoptera antiqua", "Agrilus cyanescens", "Phytoecia cylindrica", "Silpha carinata", "Ablattaria laevigata", "Cardiophorus ruficollis", "Rhamnusium bicolor"; precum și mai mulți fluturi din speciile "Gnophos obscuratus", "Maculinea arion" (albăstrita pătată), "Mellicta parthenoides", "Parnassius mnemosyne", "Satyrium pruni", "Carcharodus floccifera", "Glaucopsyche alexis", "Scolitantides orion", "Melitaea cinxia", "Melitaea phoebe", "Melitaea trivia", "Melitaea didyma", "Neptis sappho", "Boloria euphrosyne", "Iphiclides podalirius" (coadă rândunicii), "Papilio machaon", "Aglia tău". La baza
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Parnassius mnemosyne", "Satyrium pruni", "Carcharodus floccifera", "Glaucopsyche alexis", "Scolitantides orion", "Melitaea cinxia", "Melitaea phoebe", "Melitaea trivia", "Melitaea didyma", "Neptis sappho", "Boloria euphrosyne", "Iphiclides podalirius" (coadă rândunicii), "Papilio machaon", "Aglia tău". La baza desemnării sitului se află fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria", protejat prin "Directivă Consiliului European" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
coadă rândunicii), "Papilio machaon", "Aglia tău". La baza desemnării sitului se află fluturele-tigru, un lepidopter din specia "Callimorpha quadripunctaria", protejat prin "Directivă Consiliului European" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
specia "Callimorpha quadripunctaria", protejat prin "Directivă Consiliului European" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]