102,196 matches
-
habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor gușterului vărgat dobrogean. În Lista roșie globală a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"). În Cartea Roșie a Vertebratelor din România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În România gușterul vărgat dobrogean este protejat prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor gușterului vărgat dobrogean. În Lista roșie globală a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"). În Cartea Roșie a Vertebratelor din România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În România gușterul vărgat dobrogean este protejat prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV) și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări ulterioare, fiind considerată o specie de interes comunitar care necesită o protecție strictă (Anexa IV A).
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a extremității sud-estice a Depresiunii colinare a Transilvaniei. Acesta conservă mai multe specii de floră spontană și protejează o gamă diversă de faună sălbatică. Aria protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale ("Păduri dacice de
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia perennis"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), drețe (Callitriche palustris), bumburez ("Schoenus nigricans"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei ("Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia perennis"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), drețe (Callitriche palustris), bumburez ("Schoenus nigricans"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei ("Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioară ("Calamagrostis nejglecta"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe" și "Gentiana ciliata"), roua cerului ("Drossera
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
ssp. dubia"), drețe (Callitriche palustris), bumburez ("Schoenus nigricans"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei ("Primula farinosa") și coada-iepurelui ("Sesleria coeruleans"). În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioară ("Calamagrostis nejglecta"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe" și "Gentiana ciliata"), roua cerului ("Drossera angelica"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), sau "Triaphorum latifolium" În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
direct cu scutul nazal. Lorealul este absent la toate elapidele (cu excepția unor populații ale cobrei arboricole "Pseudohaje goldii" din vestul Africii), în timp ce majoritatea colubridelor au un singur loreal (cu excepția șarpelui cu abdomenul alb "Fordonia leucobalia" din mangrove și a altor specii). Cei mai mulți șerpi au de obicei doar un singur loreal. Câteva specii, în special boidele, au mai multe loreale, aranjate într-un șir, unul îndărătul altuia, sau suprapuse. Lorealul este divizat la unele colubride, la aproape toate viperidele și la boide
Scutul loreal () [Corola-website/Science/334066_a_335395]
-
unor populații ale cobrei arboricole "Pseudohaje goldii" din vestul Africii), în timp ce majoritatea colubridelor au un singur loreal (cu excepția șarpelui cu abdomenul alb "Fordonia leucobalia" din mangrove și a altor specii). Cei mai mulți șerpi au de obicei doar un singur loreal. Câteva specii, în special boidele, au mai multe loreale, aranjate într-un șir, unul îndărătul altuia, sau suprapuse. Lorealul este divizat la unele colubride, la aproape toate viperidele și la boide.
Scutul loreal () [Corola-website/Science/334066_a_335395]
-
Scuturile supralabiale sau supralabialele ("Scuta supralabialia"), numite și scuturi labiale superioare sau labialele superioare sunt solzii șerpilor situați simetric pe laturile capului și care mărginesc deasupra buzele superioare. Supralabialele variază, în număr și mărime, după specii, și chiar în interiorul aceleiași specii; de obicei sunt în număr mai mic de 10. Ele sunt situate între scutul rostral și comisura buzelor (comisura labială). Unele dintre ele pot să fie în contact direct cu partea inferioară a ochiului sau
Scutul supralabial () [Corola-website/Science/334076_a_335405]
-
Scuturile supralabiale sau supralabialele ("Scuta supralabialia"), numite și scuturi labiale superioare sau labialele superioare sunt solzii șerpilor situați simetric pe laturile capului și care mărginesc deasupra buzele superioare. Supralabialele variază, în număr și mărime, după specii, și chiar în interiorul aceleiași specii; de obicei sunt în număr mai mic de 10. Ele sunt situate între scutul rostral și comisura buzelor (comisura labială). Unele dintre ele pot să fie în contact direct cu partea inferioară a ochiului sau să fie separate de acesta
Scutul supralabial () [Corola-website/Science/334076_a_335405]
-
este o arie de protecție specială avifaunistică înființată cu scopul de a proteja mai multe specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare . Aceasta se află în nord-estul Dobrogei de Nord, pe teritoriul județului Tulcea. Aria naturală se întinde pe o suprafață de 3.663 hectare în nordul județului Tulcea, pe teritoriile administrative ale comunelor Beștepe
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe culoarul Via Pontica. Situl dispune de clase de habitate (păduri caducifoliate, tufărișuri, pajiști de stepă și silvostepă, ravene săpate în loess, stâncării, terenuri agricole, culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
de habitate (păduri caducifoliate, tufărișuri, pajiști de stepă și silvostepă, ravene săpate în loess, stâncării, terenuri agricole, culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
stâncării, terenuri agricole, culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă țipătoare mică
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
este numele cel mai comun pentru mai multe specii de arbori scunzi, aparținând genului "Prosopis," specifici zonelor deșertice din nordul Mexicului, respectiv sudului și sud-vestului Statelor Unite. "" este numele comunpentru mai multe specii de arbori mici ai genului. Majoritatea arborilor speciilor genului cresc nativ în statele mexicane Chihuahua, Sonora, Baja
Mesquite () [Corola-website/Science/334064_a_335393]
-
este numele cel mai comun pentru mai multe specii de arbori scunzi, aparținând genului "Prosopis," specifici zonelor deșertice din nordul Mexicului, respectiv sudului și sud-vestului Statelor Unite. "" este numele comunpentru mai multe specii de arbori mici ai genului. Majoritatea arborilor speciilor genului cresc nativ în statele mexicane Chihuahua, Sonora, Baja California și Baja California Sur, respectiv în statele americane New Mexico, Arizona și California. Există doar o excepție, varietatea "Prosopis strombulifera" (numit popular
Mesquite () [Corola-website/Science/334064_a_335393]
-
este numele cel mai comun pentru mai multe specii de arbori scunzi, aparținând genului "Prosopis," specifici zonelor deșertice din nordul Mexicului, respectiv sudului și sud-vestului Statelor Unite. "" este numele comunpentru mai multe specii de arbori mici ai genului. Majoritatea arborilor speciilor genului cresc nativ în statele mexicane Chihuahua, Sonora, Baja California și Baja California Sur, respectiv în statele americane New Mexico, Arizona și California. Există doar o excepție, varietatea "Prosopis strombulifera" (numit popular "creeping mesquite"), care este o specie invaziva sudului
Mesquite () [Corola-website/Science/334064_a_335393]
-
Majoritatea arborilor speciilor genului cresc nativ în statele mexicane Chihuahua, Sonora, Baja California și Baja California Sur, respectiv în statele americane New Mexico, Arizona și California. Există doar o excepție, varietatea "Prosopis strombulifera" (numit popular "creeping mesquite"), care este o specie invaziva sudului Californiei. Cuvântul folosit în limba engleză, "mesquite" este un cuvânt împrumutat din limba spaniolă, "mezquite", care la rândul său este o adaptare a cuvântului din limba "mizquitl". Cunoscut în Statele Unite ca "mesquite de miere" (în original, "Honey mesquite
Mesquite () [Corola-website/Science/334064_a_335393]
-
Statele Unite ca "mesquite de miere" (în original, "Honey mesquite"), varietatea "Prosopis glandulosa" a fost introdusă în anumite părți ale continentelor Africa, Asia și a statului continent, Australia, după care a fost considerat de către organizația World Conservation Union ca una dintre speciile invazive care crează cele mai multe probleme.
Mesquite () [Corola-website/Science/334064_a_335393]
-
desfășura preponderent în jurul acestor dispozitive. Colonia se dezvoltă încet dar sigur, în primul an de la aterizare înfruntând o singură problemă serioasă: o rasă indigenă similară vârcolacilor, care ucide câțiva oameni. Inițiativa lui Zoë duce la obținerea unui armistițiu cu această specie. Temându-se pentru viața fetei, Hickory și Dickory o învață tehnici de luptă individuală, la care participă și Gretchen. O nouă vizită a Forțelor Speciale confirmă faptul că incapacitatea Conclavului de a găsi colonia Roanoke a destabilizat poziția acestuia și
Povestea lui Zoë () [Corola-website/Science/334054_a_335383]