102,196 matches
-
de molid, care servește la executarea de învelitori pentru acoperișuri sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele din regiunile muntoase. Șindrilele se așează orizontal, fiecare rând acoperind rândul următor. Șindrila este fasonată prin despicarea radială (semiradială) a capetelor unor bușteni. Speciile folosite sunt rășinoase (brad, molid, pin) și foioase (fag, plop, stejar etc.). Lemnul utilizat este sănătos, cu defecte limitate (noduri, pungi cu rășină ș.a.). Șindrila are secțiune trapezoidală, uluc longitudinal de îmbinare, lungimea de 90-130 mm și grosimea de 3-15
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
sau distrugător de civilizație, fiecare rege sau țăran umil, fiecare pereche de îndrăgostiți, fiecare mamă sau tata, copil plin de speranță, inventator sau explorator, fiecare moralist, fiecare politician corupt, fiecare superstar, fiecare 'lider suprem', fiecare sfânt sau păcătos din istoria speciei noastre a trăit aici, pe un fir de praf suspendat într-o rază de soare. Pământul e o scenă minusculă într-o vastă arena cosmică. Să reflectăm la râurile de sânge vărsat de toți acei generali și împărați că într-
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
și singuratic în marele întuneric cosmic atotcuprinzător. În toată imensitatea să nu este nici un semn că ajutorul ca să ne salvăm de noi înșine va veni de altundeva decât de la noi. Pământul este singura planetă cunoscută până acum care adăpostește viața. Specia noastră nu are, în viitorul apropiat cel putin, unde să migreze. Să viziteze, da. Să se stabilească, nu încă. Ne place sau nu, Pământul este locul unde trebuie să trăim. S-a spus că astronomia este o profesie care te
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
încadrată în bioregiunea continentală Subcarpaților de Curbură (subdiviziune geomorfologică ce aparține lanțului carpatic al Orientalilor). Aria protejată dispune de două clase de habitate naturale ("Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
de foioase ponto-sarmatice" și "Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și nevertebrate; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), popândău ("Spermophilus citellus"), jderul de scorbură
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), popândău ("Spermophilus citellus"), jderul de scorbură ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus corax"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Salamandra salamandra"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"); Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii): rădașca ("Lucanus cervus"), cosaș de stepă ("Saga pedo"), un păianjen din specia Hogna radiata; precum și mai multe specii de fluturi și molii; printre care: "Aedia leucomelas, Argynnis pandora, Brenthis daphne, Brenthis hecate, Calymma communimacula, Catocala hymenaea, Catocala promissa, Catocala puerpera, Chelis maculosa, Chrysodeixis chalcites, Colias erate, Cucullia fraterna, Cucullia tanaceti, Cupido osiris
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Hyla arborea"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"); Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii): rădașca ("Lucanus cervus"), cosaș de stepă ("Saga pedo"), un păianjen din specia Hogna radiata; precum și mai multe specii de fluturi și molii; printre care: "Aedia leucomelas, Argynnis pandora, Brenthis daphne, Brenthis hecate, Calymma communimacula, Catocala hymenaea, Catocala promissa, Catocala puerpera, Chelis maculosa, Chrysodeixis chalcites, Colias erate, Cucullia fraterna, Cucullia tanaceti, Cupido osiris, Calyptra thalictri" (molia vampir), "Dichagyris candelisequa
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Hipparchia volgensis, Hyponephele lycaon, Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Maculinea arion" (albăstrița pătată), Saturnia pyri (fluturele ochi de păun mare). Flora ariei naturale este una diversificată, alcătuită arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti: mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti: mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Forezia ("din greaca" phorēsis = a fi purtat, a fi transportat) este o metodă de răspândire în lumea animală prin care indivizii unei specii mai puțin mobili sunt transportați pe distanțe mari de reprezentanții altor specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. Această metodă este adoptată de diverse animale care își caută noi surse de hrană, sau de către paraziți atunci când
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]
-
Forezia ("din greaca" phorēsis = a fi purtat, a fi transportat) este o metodă de răspândire în lumea animală prin care indivizii unei specii mai puțin mobili sunt transportați pe distanțe mari de reprezentanții altor specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. Această metodă este adoptată de diverse animale care își caută noi surse de hrană, sau de către paraziți atunci când caută o nouă gazdă. Forezia poate fi temporară sau definitivă și este
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]
-
cu aripi (insecte, păsări, lilieci) pentru a fi transportate dintr-un loc în altul. Gândacul de bălegar ("Geotrupes stercorarius") transportă acarianul ("Parasitus coleoptratorum"), care, contrar numelui său, nu este parazit, hrănindu-se cu substanțe organice în putrefacție, viermișori, larve. Unele specii de păduchi de păsări, atunci când gazda lor moare, se fixează de muștele hematofage pentru a găsi o nouă gazdă. Unele insecte parazite, care își depun ouăle în ouăle altor insecte, se fixează de adulții speciei gazdă pentru a-și asigura
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]
-
în putrefacție, viermișori, larve. Unele specii de păduchi de păsări, atunci când gazda lor moare, se fixează de muștele hematofage pentru a găsi o nouă gazdă. Unele insecte parazite, care își depun ouăle în ouăle altor insecte, se fixează de adulții speciei gazdă pentru a-și asigura accesul imediat la ouăle lor atunci când gazda le depune. În același mod pot fi transportate și ouăle. Astfel musculița "Dermatobia hominis" se prinde pe o insectă purtătoare, pe care atașează aproximativ 30 de ouă. Atunci când
Forezie () [Corola-website/Science/334088_a_335417]
-
mii de ani. Mutarea omenirii în ocean a impus raționalizarea vieții: somnul nu mai este necesar, deoarece oboseala este combătută prin băi speciale de lumină, alimentația se face cu buline preparate prin sinteză chimică, iubirea a fost eradicată, iar perpetuarea speciei este permisă numai unor anumiți indivizi ce dobândesc o autorizație specială. Ca urmare a schimbării condițiilor de trai, durata maximă de viață a oamenilor s-a redus în ultima sută de ani cu zece ani, iar omenirea începe să-și
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
gazul 8 este oxigenul și îi comunică rezultatul lui Whitt. Astfel, Xavier și Olivia zboară în Cosmos către planeta O, în timp ce Whitt și Lucia rămân să reconstruiască Formosa cât mai aproape de centrul fierbinte al Pământului, ambii găsind soluția pentru perpetuarea speciei umane. Înapoi în Bucureștiul anului 5000, Ioan Doicin se trezește din somn alături de Ri și își dă seama că totul a fost de fapt un vis. Structura romanului este diferită în versiunea din volum față de cea publicată în revistă. Prima
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Angajații Institutului Sânger lucrează săptămânal cu milioane de mostre de ADN. Institutul folosește tehnologie de ultimă oră pentru a răspunde la întrebări care până acum cativa ani nu aveau răspuns. Datorită progreselor tehnologiei, Institutul Sânger secvențiază genomurile oamenilor, a altor specii vertebrate și a agenților patogeni, în ritm tot mai mare, si la prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
de pigmenți prezenți în irisul ochiului. Oamenii și animalele prezintă numeroase variații fenotipice relative la culoarea ochilor. La oameni, aceste variații de culoare sunt datorate proporției variabile de eumelanină produsă de melanocitele din iris. Culorile sclipitoare ale ochilor unor numeroase specii de păsări sunt în general determinate de alți pigmenți, precum sunt pteridinele, purinele și carotenoidele. Trei elemente principale din interiorul irisului contribuie la culoarea sa: conținutul în melanină a epiteliului pigmentar al irisului, conținutul în melanină al stromei irisului și
Culoarea ochilor () [Corola-website/Science/334140_a_335469]
-
Șiretul și în aval de aceasta. Situl reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri aluviale, pajiști și pășuni) în lunca mijlocie a Șiretului; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
sedentare. Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: pescăruș albastru ("Alcedo
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
cerris)", gârniță "(Quercus frainetto)" și stejar brumăriu "(Quercus pedunculiflora)" sau plantații pure de salcâm "(Robimia pseudacacica)". Subarboretul este reprezentat de porumbar "(Prunus spinosa)", păducel "(Crataegus monogyna)", lemn câinesc "(Ligustrum vulgare)", scumpie "(Cotinus coggygria)". Stratul erbaceu al pădurii este alcătuit din speciile caracteristice silvostepei și anume: firuța "(Poa pratensis)", păiușul "(Festuca valesiaca, Festuca pseudovina)", violetele nemirositoare "(Viola hirta)", brebeneii "(Corydalis solida)". În luminișuri, care sunt foarte frecvente în pădure, în lunile mai-iunie, vizitatorul este impresionat de roșul aprins al bujorului românesc "(Paeonia
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
Pyrus pyraster (sin. Pyrus communis ssp. Pyraster), numit și păr sălbatic european, este o specie de păr aparținând familiei Rosaceae. "Pyrus pyraster" (părul sălbatic) și "Pyrus caucasica" (sin. "P. communis ssp. Caucasica") sunt considerați a fi strămoșii părului cultivat în Europa ("Pyrus communis ssp. Communis"). Ambele specii sunt hibride ale părului domestic. Uneori este dificil
Păr sălbatic () [Corola-website/Science/334161_a_335490]
-
Pyraster), numit și păr sălbatic european, este o specie de păr aparținând familiei Rosaceae. "Pyrus pyraster" (părul sălbatic) și "Pyrus caucasica" (sin. "P. communis ssp. Caucasica") sunt considerați a fi strămoșii părului cultivat în Europa ("Pyrus communis ssp. Communis"). Ambele specii sunt hibride ale părului domestic. Uneori este dificil de distins "Pyrus pyraster" de părul comun. Acest arbore poate ajunge la o vârstă cuprinsă între 100 și 150 de ani. Arealul de răspândire include majoritatea statelor Europei, din vestul continentului până la
Păr sălbatic () [Corola-website/Science/334161_a_335490]