11,260 matches
-
din apicultorii care au dus la descoperirea apilarnilului.Cei doi introduc stupii moderni Dadant și Langstrongt cu o productivitate ridicată ,executați după standard, nepermițând deviații constructive;introduc recoltarea mierii cu mijloace moderne și topirea cerii prin topitoare solare și cu abur;participa împreună la lucrările Congresului Apimondia din România în anii `60,aduc grupuri de apicultori din zona în schimb de experiență,formează vetre de stupine urmărind evoluția florei,încurajează și muncesc la introducerea salcâmului în zona;practică o perioadă și
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
era a doua cea mai mare comună din județ, după comuna Lipia-Bojdani. Era formată numai din satul de reședință, cu 4620 de locuitori, ce trăiau în 778 de case și 8 bordeie. În comună funcționau trei biserici, două mori cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, o școală de băieți cu 128 de elevi și o școală de fete cu 42 de eleve. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, cu o populație de 6187 de locuitori. În
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
comună din județ, după comuna Lipia-Bojdani. Era formată numai din satul de reședință, cu 4620 de locuitori, ce trăiau în 778 de case și 8 bordeie. În comună funcționau trei biserici, două mori cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, o școală de băieți cu 128 de elevi și o școală de fete cu 42 de eleve. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, cu o populație de 6187 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
județului Ilfov și era formată din satele Chiselet și Surlari, cu o populație de 2400 de locuitori, ce trăiau în 363 de case și 4 bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, două biserici și o mașină de treierat cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3068 de locuitori în localitățile Chiselet-Fundu și Surlaru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița al regiunii București, iar satul Surlari a luat în 1964 denumirea de "Dunărea". În
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Bordeiele, Ileana-Ghermani, Ileana-Papadopolu, Odăile-Podari și Sulimanu, având în total 1111 locuitori. În comună existau 3 biserici, în satele Ileana-Papadopolu și Odăile-Podari, o școală mixtă și două mori cu aburi. Principalii proprietari de pământuri erau I.C. Papadopolu, frații Gherman și moștenitorii lui C. Blaremberg. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în plasa Câmpul a județului vecin Ialomița, comunele Arțari și Ștefănești. Comuna Arțari, cu satele Arțari
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
deosebi de alt sat cu același nume), având în total 1182 de locuitori, ce trăiau în 260 de case și 12 bordeie. În comună funcționau două biserici la Mitreni și Clătești, o școală mixtă și o mașină de treierat cu aburi, iar principalul proprietar de terenuri agricole era Eforia Spitalelor Civile. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu numele actual și în componența actuală, plus cătunul Jăianu, după ce satul Luica-Mihai Vodă a primit numele de "Valea Roșie"; ea făcea parte din
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
a județului Ilfov și avea în compunere satele Cucuieți-Sudiți, Cucuieți-Moara, Podu Pitarului, Progresu și Renașterea, având în total 2610 locuitori, ce trăiau în 590 de case. În comună funcționau 3 biserici (la Cucuieți-Sudiți, Plătărești și Podu Pitarului), două mori cu aburi și patru școli mixte. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Pantelimon a aceluiași județ, având 2033 de locuitori în satele Cucuieți-Moara, Cucuieți-Sudiți, Dorobanțu, Plătărești, Podu Pitarului și Renașterea. În 1950, comuna a fost transferată raionului Brănești și apoi
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
Tămădău-Dârvari", făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Dârvari, Tămădău de Jos și Tămădău de Sus, cu 1176 de locuitori. Comuna avea trei biserici (una în fiecare sat), o școală mixtă, o moară cu aburi și două de apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în plasa Negoiești a aceluiași județ, și comuna Călăreți-Șeinoaia, cu satele Brătășani, Călăreți, Pitișteanca și Șeinoaia, cu 769 de locuitori ce trăiau în 148 de case
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
comuna Ciocănești făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Aleși-Ciocănești, Ciocănești, Crețu și Urziceanca, cu o populație totală de 2036 de locuitori ce trăiau în 435 de case. În comună funcționau o moară cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, 3 biserici și o școală mixtă. Satul Vizurești era pe atunci reședința comunei eponime, formate din el și din satele Priseaca și Ghimpați, comună aflată în plasa Ialomița a județului Dâmbovița și având 1297
Comuna Ciocănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301159_a_302488]
-
Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Aleși-Ciocănești, Ciocănești, Crețu și Urziceanca, cu o populație totală de 2036 de locuitori ce trăiau în 435 de case. În comună funcționau o moară cu aburi, două mașini de treierat cu aburi, 3 biserici și o școală mixtă. Satul Vizurești era pe atunci reședința comunei eponime, formate din el și din satele Priseaca și Ghimpați, comună aflată în plasa Ialomița a județului Dâmbovița și având 1297 de locuitori. Aici funcționau o moară
Comuna Ciocănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301159_a_302488]
-
Sus, cu 1696 de locuitori, trei biserici și o școală. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în cadrul aceleiași plăși și comunele Bădulești și Pătroaia. Comuna Bădulești avea 854 de locuitori, două biserici, o școală, o moară de aburi și una de apă. Comuna Pătroaia (denumită și Pietroaia) avea în compunere șapte sate: Pietroaia-Vale, Pietroaia-Deal, Baloteasca, Ciupa-Mănciulescu, Ciupa-Mavrodolu, Potlogeni-Vale și Potlogeni-Deal, cu o populație totală de 2114 locuitori. La Pătroaia funcționau cinci biserici, o mănăstire, o școală mixtă la
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița, și era formată din satele Cornățelu, Corni, Cocoșu și Slobozia, având în total 1448 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, o școală și o moară cu aburi. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei era organizată în aceeași plasă și comuna Bolovani, formată din satele Bolovani, Adunați, Crângași, Podul lui Petrache, Beșteloaia și Bănești, cu 1484 de locuitori. Acolo funcționau două biserici și o școală mixtă
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
istoria Mănăstirii Mărgineni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Haimanale", făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova și era alcătuită din satele Haimanale și Braniștea, cu 790 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, o biserică, o școală cu 34 de elevi și fosta mănăstire Mărgineni transformată în penitenciar, unde condamnații practicau tăbăcăria și cizmăria. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Ghirdoveni, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
secolului al XIX-lea, comuna Morteni făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Morteni, Cacova, Vultureanca și Balomireasa, cu o populație totală de 1842 de locuitori. În comună funcționau o moară, o piuă cu aburi, trei biserici și o școală. În 1925, comuna era inclusă în plasa Găești a aceluiași județ și avea în compunere satele Cacova, Morteni, Vultureanca și Drăghești, cu 3125 de locuitori. În 1950, a fost transferată la raionul Găești din regiunea
Comuna Morteni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301180_a_302509]
-
a județului Dâmbovița comunele rurale Potlogi Rurali, Românești și Văcăreștii de Răstoacă și comuna urbană Potlogi Urbani. Comuna Potlogi Rurali era formată din satele Vlășteni și Potlogi-Rurali, cu o populație de 2482 locuitori. Aici funcționau două biserici, o moară cu aburi și o școală mixtă. Potlogi Urbani era o comună urbană (oraș) în decădere, având doar 309 locuitori și 3 străzi, ea fiind locul unde se aflau ruinele palatului brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință cu 1500
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată din satele Vișina și Hanu lui Pală, cu 1570 de locuitori. Aici funcționau o moară cu aburi și două biserici câte una în fiecare sat. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Broșteni, în plasa Cobia din județul Dâmbovița, având în compunere satele Broștenii de Jos și Broștenii de Sus, cu 586
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
în fiecare sat. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Broșteni, în plasa Cobia din județul Dâmbovița, având în compunere satele Broștenii de Jos și Broștenii de Sus, cu 586 de locuitori, o moară cu aburi, o biserică și o școală. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă și cu aceeași componență, populația sa fiind de 3034 de locuitori. Comuna Broșteni trecuse la plasa Găești din județul Dâmbovița, și avea în compunere satele Broștenii
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
unica sa localitate. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului, funcționau în aceeași plasă și comunele Ghergani și Vizurești. Comuna Ghergani avea în compunere satele Ghergani, Mavrodin, Colacu și Săbiești, cu 1750 de locuitori. Aici funcționau o moară cu aburi, trei biserici și două școli una la Ghergani și alta la Colacu. În Ghergani este înmormântat, împreună cu familia sa, Ion D. Ghica, fost Bei de Samos, și un mare scriitor, care a construit în anul 1872 o stație de cale
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
era formată din satele Bițina-Ungureni, Bițina-Pământeni, Chiroiu-Ungureni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus, Drăgoeștii de Jos și Drăgoești-Snagov, având în total 1996 de locuitori, ce trăiau în 382 de case și 16 bordeie. În comună funcționau două școli mixte, o moară cu aburi, cinci mașini de treierat cu aburi și patru biserici (la Bițina-Pământeni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus și Drăgoeștii de Jos). Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea numelui comunei în "Drăgoești" și transferul ei la plasa Fierbinți a aceluiași județ; comuna avea
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
Chiroiu-Ungureni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus, Drăgoeștii de Jos și Drăgoești-Snagov, având în total 1996 de locuitori, ce trăiau în 382 de case și 16 bordeie. În comună funcționau două școli mixte, o moară cu aburi, cinci mașini de treierat cu aburi și patru biserici (la Bițina-Pământeni, Chiroiu-Pământeni, Drăgoeștii de Sus și Drăgoeștii de Jos). Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea numelui comunei în "Drăgoești" și transferul ei la plasa Fierbinți a aceluiași județ; comuna avea în compunere satele Drăgoeștii de Sus
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Dridu-Movila, Dridu-Snagov, Movilița, Sărindaru de Sus și Sărindaru de Jos, cu o populație de 2677 de locuitori, ce locuiau în 625 de case. În comună funcționau o școală, o moară cu aburi, o mașină de treierat și trei biserici (la Dridu-Movila, Dridu-Snagov și Sărindaru de Jos). În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în plasa Fierbinți a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate (cu excepția satului Movilița, care s-a separat
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
Bârnova cu Pietrăria, Vlădiceni și târgușorul Socola, având în total 2287 de locuitori. În comună funcționau două mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Codru, având 1845 de locuitori în satele Bârnova, Buciumi, Păun, Pietrăria, Socola, Vlădiceni și Vișan. După al Doilea Război Mondial, comuna a primit denumirea de "Bârnova", întrucât satul Buciumi a
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cârligătura a județului Iași și era formată din satele Brăești, Cristești, Buda-Albești, Prigoreni, Gugea, Valea Oilor și Făcuți, având în total 2910 locuitori. Existau în comună două mori de apă și una de aburi, patru biserici și două școli cu 84 de elevi (dintre care 9 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2741 de locuitori în satele Albești, Brăești, Buda, Cristești și Prigoreni. Comuna a fost desființată în 1931
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Ciurea, Picioru Lupului, Curăturile, Slobozia, Poiana cu Cetatea, Lunca Bârnovei, Todirel și Cercu, având în total 2009 locuitori. În comună funcționau o moară de aburi, patru biserici și două școli cu 75 de elevi (dintre care 13 fete). În timpul Primului Război Mondial, în comună a avut loc un grav accident feroviar. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 3618 de locuitori în satele Cercu
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași si era formată din satele Costuleni și Măcărești, cu o populație de 1408 locuitori. În comună existau o moară de vânt și una de aburi, două biserici și două școli cu 74 de elevi (dintre care 5 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în plasa Podoleni a județului Fălciu și comunele Covasna și Cozia. Comuna Cozia era formată din satele
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]