10,591 matches
-
Pasta de dinți este într-o varietate de arome, de cele mai multe ori fiind variații de mentă. Alte arome mai exotice sunt cele de caise, ananas și chiar de gumă de mestecat (comercializate mai ales pentru copii), dar și miere de albine, caramel, scorțișoară, molură, ghimbir, vanilie, lămâie, portocală, pin. Au mai fost încercate unele arome, dar fără mare succes comercial, cum ar fi cele de unt de arahide, ceai și chiar whisky. Unele paste nu au arome. Singurul scop al pastei
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
dețineau. Vechii egipteni creșteau ovine, caprine, porcine și păsări cum ar fi rațe, gâște și porumbei capturați în plase și crescute în ferme, unde erau hrănite forțat cu aluat pentru a le îngrășa. Nilul furniza o sursă abundentă de pește. Albinele au fost, de asemenea, domesticite din Vechiul Regat, și au oferit atât miere și ceara. Egiptenii din antichitate foloseau măgari și boi ca animale de povară, fiind responsabile pentru ararea câmpurilor și călcarea în picioare a semințelor din sol. Sacrificarea
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
agricole tractate de animale); - Suprafață cultivata cu legume este de 28 ha, fiind oportune investițiile în amenajarea unor sere și solarii; - Salcâmii, teii, bogată și diversificata floră spontană, oferă condiții pentru dezvoltarea apiculturii. Există în comuna 160 de familii de albine, numărul acestora putând crește în condițiile dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole; - Suprafață disponibilă pentru amenajarea unor liveri de pomi fructiferi este de 37 ha, alte 67 ha fiind disponibile pentru cultura vitei de
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
poziționează în microdepresiunea Pietrenilor (ca parte integrantă a depresiunii Horezu), ce are ca limite dealurile Viei (632 m) și Târsa (618 m) la vest, Vârful Stogul(697 m) și Dealul Pădurea Mare (807 m) la sud, dealurile Padeșul(637 m), Albina(917 m) și Scărișoara (921 m) spre est iar la nord, muntele Arnota (1184 m) și muntele Cacova (1407 m). Partea de nord a satului (circa 2/3 din suprafața sa) este situată în plin relief muntos: după ce se depășește
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Cracul lui Ignat (Neteda), Voiceasa, Izvorul cu Rugi, Ghelălău, Izvorul Larg (Curmăturii) și izvorul Cacovei. În zona locuibilă a satului primește în ordine, afluenții: pe partea dreaptă, Valea Bisericii(sau 44 de izvoare)iar pe partea stângă, Valea Morii, Valea Albinei, Valea Caselor, Valea Adâncă și Valea Gugului. Râul are un bazin hidrografic de circa 20 kmp și are o altitudine medie în munte de 1153 m. La ieșirea din Cheile Pietrenilor râul are un debit de 0,2-0,4 mc
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
genurile informative au ocupat spații largi. Această tendință s-a accentuat odată cu scurgerea vremii. Apariția noilor tehnici (radio, televiziune), mai operative în difuzarea informației, nu au exclus prezența acesteia în coloanele presei scrise. Cele dintâi publicații românești ("Curierul Românesc" - 1829, "Albina românească" - 1829, "Gazeta de Transilvania" - 1837) în care "se puteau citi: știri politice, noutăți de la teatrul războiului, documente oficiale, vești despre negoț"), dar mai ales, marile periodice de mai târziu ("Universul", "Adevărul", "Dimineața" - în articolul-program al acestui ziar se consemna
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
să absoarbă din sol substanțele nutritive. Pe de altă parte, plantele asigură acestor ciuperci zahăr, pe care îl obțin în urma fotosintezei. Coaliția dintre organismele de aceeași specie a evoluat foarte mult. Un exemplu îl constituie socializarea întâlnita la insecte ca albinele, termitele, furnicile. Aici, insecte sterile asigură paza și hrana unui mic număr de organisme din cadrul coloniei, singurele capabile sa se reproducă. Un lucru similar se petrece la nivelul organismelor animalelor, unde celulele somatice coordoneaza creșterea celulelor germinale. Celulele somatice răspund
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
au exploatat zonele din jurul lacului Onega, de-a lungul râului Dvina de Nord până pe coastele Mării Albe. Triburile ugrice, care locuiau în nordul Uralilor, au fost obligate să plătească tribut Novgorodului. Novgorodul avea ca principale bogății blănurile, sarea, ceara de albine și peștele. Cea mai înaltă autoritate în era vecea (adunarea populară), în care își găseau loc reprezentanții orășenilor și ai țăranilor liberi. Aceste adunări elective puteau alege posadnicii (guvernatorii), "tisiațkii" ("comandanții peste o mie de oameni") și, începând din 1156
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
Finlandei erau exploatate mine de fier. La Staraia Russa și în alte câteva localități erau exploatate saline. Cultivarea inului și a hameiului avea de asemenea mare importanță. Novgorodul exporta în alte principate rusești, sau în alte țări, blănuri, ceară de albine, miere, pește, untură, in și hamei. Existau relații economice stabile cu orașele daneze, suedeze și germane. Mai mult de jumate din pământurile private ale Novgorodului erau concentrate în mâinile a 30 - 40 de familii boierești. Aceste proprietăți întinse erau folosite
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
Sofocle a înființat și o asociație literară și era prieten apropiat cu persoane proeminente precum Ion din Chios, Herodot, Archelaos. Civilizat, manierat și spiritual, Sofocle era îndrăgit de contemporanii săi, care vedeau în el întruchiparea echilibrului și seninătății. Poreclindu-l „Albina”, pentru elocința lui „dulce”, aceștia îi făceau cel mai măgulitor compliment la care putea aspira un poet sau povestitor - îl asemuiau cu tragicul Homer. Sofocle s-a stins din viață în anul 406 î.Hr., la numai câteva luni după contemporanul
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
de intrare se urcă până la un galben pentru un loc de parter. Lojile scânteiau de luxul poleielilor și de toaletele elegante ale doamnelor, ale căror parure prețioase reflectau razele nenumăratelor lumini și semănau ca niște fluturi într-un stup de albine. Ziarul bucureștean în limba germană „Bukarester Deutsche Zeitung” scria în nr. 2 "[...] Monumentul este clădit într-un stil nobil și într-adevăr artistic; proporțiunile îi sunt potrivite și distinsa-i simplicitate este imposantă. Teatrul cel nou din București este fără
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
botez este Pierre de Palais (latinizat, Petrus Palatinus), nume la care însă renunță mai târziu, odată cu abandonarea dreptului succesoral, spre a se dedica studiului. Își va lua numele de Abélard (de la cuvântul latin bajulus, tutore, sau poate de la franțuzescul abeille, albină). Primul său profesor de filosofie este Roscelin, un nominalist irecuperabil, care avea o școală în Bretania. Al doilea profesor al lui Abélard, Guillaume (lat. Guilelmus) din Champeaux, Arhidiaconul școlii catedrale din Paris, a fost realist, având deci încredințarea că universaliile
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „”. În turnul Palatului Administrativ din
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „”. În turnul Palatului Administrativ din Vaslui funcționează
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
sau Cibele), era o zeitate de origine frigiană, considerată drept "Magna Mater" (""Marea Mamă a Zeilor""), zeița peșterilor și a Pământului în starea sa naturală și protectoare a vegetației, adorată pe culmile munților. Domnea peste animalele sălbatice, fiind și protectoarea albinelor. A fost preluată în mitologia romană, cultul ei fiind primul din calendarul roman. Împreună cu soțul ei, Attis, era venerată în ceremonii sălbatice, sângeroase, orgiastice. La romani, Cybele era zeița naturii și a fertilității. Deoarece domnea peste munți și fortărețe, era
Cybele () [Corola-website/Science/302467_a_303796]
-
ultima dată de Directiva 86/155/CEE13, - Directiva Consiliului 70/458/CEE, din 29 septembrie 1970, privind comercializarea semințelor de legume 14, modificată ultima dată de Directiva 87/481/CEE15; întrucât, dată fiind creșterea importanței lor în cadrul Comunității, obsiga, floarea albinelor, triticale, varza chinezească și cicoarea trebuie incluse în domeniul de aplicare al directivelor menționate anterior; întrucât, din aceleași motive, unele soiuri hibride de floarea soarelui și de unele specii suplimentare de cereale trebuie de asemenea să fie incluse în domeniul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
cuvintele "Bromus catharticus Vahl Obsigă Bromus sitchensis Irin. Obsigă se introduc după cuvintele Arrhenatherum elatius (L.) P. Beauv, ex J. S. și K. B. Presl Ovăscior" și la art. 2 alin. (1) lit. A (c), cuvintele "Phacelia tancuetifolia Benth. Floarea albinelor" se introduc după cuvintele "Brassica oleracea L convar. acephala (DC) Alef. var. medullosa Thell + var. viridis L. Varză furajeră". 2) La art. 2 alin. (1) a din varianta în limba engleză, cuvântul "descriptions" se înlocuiește cu cuvântul "names". 3) Art.
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86477_a_87264]
-
deja în sine caraghioasă a lui Jupiter într-o insectă a fost ilustrată de o partitură care cerea rolului să-și interpreteze duetul cu Euridice bâzâind, denotând dealtfel altă lipsă de respect față de familia Bonaparte, care purta pe blazon o albină. Celebrul cancan caracterizează însăși lumea de apoi drept spațiu mundan, asociat vieții de noapte pariziene. Succesul operei, mai degrabă favorizat de criticile negative, este neîndoielnic având în vedere cele 228 de reprezentații care au urmat, seară de seară, într-un
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
succese slabe, dar Țara Românească a devenit scena unei astfel de mișcări după ce Ion Heliade Rădulescu și-a început cariera de profesor și a apărut "Curierul Românesc". Moldova a urmat la scurt tip, după ce Asachi a început tipărirea revistei sale "Albina Românească". "Regulamentul" a dus la crearea de școli noi, dominate de figuri ale românilor transilvăneni exilați după ce își exprimeseră dezacordul legat de condițiile din Imperiul Austriac; acești profesori, care nu agreau modelele culturale franceze adoptate de societate (considerându-le nenaturale
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
timpuri ale culturii minoice. Minoicii creșteau vite, oi, porci, capre și cultivau grâu, orz, măzăre și năut. Au cultivat, de asemenea, struguri, salată verde, țelină, sparanghel, morcovi, pere, gutui, smochini și măslini, precum și maci (pentru opiu). Minoicii au domesticit și albinele. Importau curmale și pisici (utilizate pentru vânătoare) din Egipt. Au preluat rodiile din Orientul Apropiat. Au dezvoltat policultura mediteraneană cultivând mai multe soiuri de plante simultan pe aceleași terenuri. Teoretic, această metodă de creștere a menținut fertilitatea solului. Dieta cretanilor
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
global este deci cald, cu regiuni polare fără gheață permanentă. Plantele cu flori (angiospermele) se răspândesc în această perioadă; diversificarea și răspândirea acestora atinge asemenea cote încât devin predominante la sfârșitul Cretacicului târziu. Evoluția lor a fost ajutată de apariția albinelor; de fapt, angiospermele și insectele sunt un bun exemplu de coevoluție. Apar de asemenea și primii arbori cu frunze, inclusiv smochini, magnolii și platanaceae, chiar dacă nu se răspândesc extensiv și coniferele rămân dominante. Pe uscat, mamiferele reprezintă o componentă mică
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
este îngreunată și de sirene, ale căror glasuri fermecate duc corăbierii la pieire, ademenindu-i să își zdrobească corăbiile de stânci. Curios să afle cum sună cântecul sirenelor, Ulise le cere marinarilor săi să își astupe urechile cu ceară de albine, iar pe el să îl lege de catarg, precizând că nu trebuie să fie dezlegat cu nici un preț. Astfel reușește să asculte cântecul sirenelor, evitând însă pericolul scufundării corăbiei. Împreună cu echipajul său, Odiseu izbutește să traverseze cu bine și strâmtoarea
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
împreună cu colegii ardeleni «forma clasică în limba noastră», adică menținerea unor terminații în una, dar era în contra abuzului lor. Tot în 1866, la Viena, a fost înființat - de către frații Mocioni - și pus de la început sub direcția lui Vincențiu Babeș, ziarul „Albina”. Ziarul a apărut timp de zece ani și a fost o școală de jurnalism pentru mulți gazetari români. În paginile ziarului au publicat Iulian Grozescu, Pavel Vasici-Ungureanu, Simeon Mangiuca, Mihai Eminescu, V. A. Urechia, Visarion Roman, Gruia Liuba Murgu și
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
cel mai ușor de făcut și unde se putea feri de ostilitatea maghiară, a cărei tendințe politice le combătea. Vincențiu Babeș a colaborat la numeroase gazete, dar cea mai mare parte din activitatea sa gazetărească a desfășurat-o în paginile „Albinei”. După ce s-a retras din viața politică s-a dedicat studiilor istorice. A scris o istorie bisericească, rămasă în manuscris. Babeș s-a căsătorit în anul 1851 la Viena cu Sophia Goldschneider (după alții: Zuckor). Cei doi au avut nouă
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
a (din ; în înseamnă „albină”) este un produs apicol obținut prin transformarea și prelucrarea nectarului de către albine și depozitat în celulele fagurilor pentru a constitui hrana populației din stup. Obținerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent și din trecut. Conform statisticilor, producția anuală
Miere () [Corola-website/Science/303566_a_304895]