15,743 matches
-
se prelinge peste văi și munți. Zeci de urlete răspund pe diferite tonalități și de lungimi diferite. John îi localizează pe lupii din apropiere. Aceștia se apropie, aparent jucîndu-se, intrînd în scena deschisă, la vreo 50 de metri distanță de american. Doamne, doar n-o fi "înnebunit lupul", rîde el mînzește, aluzie făcînd la o reclamă idioată pe care o văzuse din întîmplare. O sudoare rece este simțită în lungul coloanei vertebrale. Se sperie de-a binelea cînd vede că haita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
percepi imediat. Eu iubesc mult verdele, domnule primar. Am văzut pe la alții și am făcut și eu cum m-a dus capul. Cum adică, domnule Vannucci, ați făcut această minune numai "furînd meseria" de la alții? Da, am văzut puțin la americani, apoi la japonezi și am adaptat cum am putut și eu. Sînt revoltat pur și simplu. Și noi, noi, românii nu vedem nimic pe unde trecem? Noi n-avem ghivece ieftine din plastic și pămînt cît cuprind ochii? Noi nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
două colete în plastic, legate între ele. Să nu-mi spui că erau droguri... Ba da, dar nu știam. Le-am luat acasă, pe unul l-am desfăcut și pe celălalt l-am îngropat în curte. Bădie, lasă cu chiroanele... Americanii fugăresc contrabandiștii și ăștia aruncă în mare coletele. Apoi marea le aduce la țărm. Încep să cred puțin. Omul se întristează, nu mai bea. Am început să vînd cîte puțin la turiștii străini dar era tare greu. M-au prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au cu Gabriel Liiceanu, avangardiștii și Anca Petrescu au ce au cu Mihai Oroveanu, intelectualii enervează pe toată lumea și se enervează între ei, scriitorii tineri se înghesuie să-i îngroape de vii pe cei bătrâni, pro-americanii se înfruntă cu anti americanii, unele resurse de adversitate se cheltuie pe ruși și bulgari, altele, pe Uniunea Euro peană. Românii din străinătate se bosumflă împotriva românilor din țară, „katehonticii“ dau cu anatema în toate direcțiile, dl Prigoană combate amoros cu dna Bahmuțeanu, societatea civilă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-n față, afacerea se regla tranșant, sângele putea să curgă de ambele părți. Acum, victima e neprevenită, anonimă din punctul de vedere al agresorului și fundamental nevinovată. Criminalul de azi nu ucide oameni vii, ci categorii stigmatizate global: europeni, creștini, americani „liberali“ etc. Moartea nu e rezultatul unei confruntări explicite; nu are profil individual și nici justificări circum stanțiale. E produsul unei isterii abstracte, al unei „idei“ născute nu prin raționament, ci prin intoxicație doctrinară și îndârjire fanatică. „Dușmanul“ nu știe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vinovat pentru toate e stresul. Concluzia: trebuie să mâncăm puțin, fiert și vesel! Nu prea contează ce. Zilele trecute, am citit într-un ziar că micul dejun cu ouă și cârnați e o bună metodă de slăbire. Și că un american a slăbit șapte kile într-o săptămână mâncând doar cârnați cu bere. Știința pare să evolueze spre un viitor tonic, generos, nediscriminatoriu. Anything goes! În ce mă privește, sunt gata să devin, pe acest fundal, „dietetically correct“! Privesc tandru spre
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nul, sau catastrofal. Nu se distrează decât la grămadă, n-au intimitate, n-au bucurii. Când trebuie să fie simpli își iau un aer sofisticat, când trebuie să gândească nuanțat devin rudimen tari. Sunt, în genere, cât se poate de americani: nu mai spun „conținuturi“, ci content uri, nu mai spun „provocări“, ci challenge-uri. 3. Managerul. E o anexă la powerpoint. E expert. Îți arată statistici, grafice colorate, analize de perspectivă. Știe. N-are timp de pierdut. Îți livrează platitudini și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tip de emisiuni. Ce pot pentru ca să spun? Sunt drăguțe. Sunt fete bune. Sunt ale noastre.) Cu „fascinant“ e altceva. E unul din nenumă ratele englezisme (sau americanisme) ale culturii noastre contemporane. Fascinating, ca și great sunt cuvinte prin care anglo americanii înțeleg să arate cât de intens pot participa la o conversație care, de fapt, nu-i interesează. „Tocmai m-am întâlnit cu John!“ „Fascinating! “ sună răspunsul, destinat să camufleze mai sincerul „Ei și?“. Uneori, recunosc, termenul e de neocolit. M-
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
prea simplu să explicăm dezvoltarea celebrării Crăciunului în Franța numai prin influența Statelor Unite. Împrumutul este indubitabil, dar nu aduce cu el decît o mică parte dintre rațiunile sale. Să le enumerăm rapid pe cele care sînt evidente : există mai mulți americani în Franța, care sărbătoresc Crăciunul în felul lor specific ; cinematograful, digest-urile și romanele americane, ca și unele reportaje ale marilor ziare, au făcut cunoscute obiceiurile americane, iar acestea beneficiază de pres tigiul asociat cu puterea militară și economică a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
juca un rol pozitiv, motivul este că gemelitatea lor rămîne incompletă și ține de circumstanțele particulare ale conceperii sau nașterii lor. Este și cazul lui Castor și Polux. Însă Dioscurii se străduiesc și reușesc să devină asemănători, pe cînd gemenii americani nu depășesc niciodată distanța inițială dintre ei. Ba chiar își dau silința să o amplifice, ca și cum o necesitate metafizică ar constrînge toate elementele împerecheate la origine să se îndepărteze. De aici decurg o serie de consecințe : pe plan cosmologic, imposibilitatea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
astfel o protecție durabilă, din ce în ce mai utilă pe măsură ce, pe parcursul evoluției, copiii cărora le dădeau naștere deveneau tot mai mari, iar dezvoltarea lor devenea tot mai tîrzie. Adoptînd o poziție total opusă acestei teorii, alți autori afirmă că, neafișîndu-și (termenul folosit de americani este advertise) perioadele de estru, femeile au făcut ca supravegherea exercitată de soți asupra lor să fie mai nesigură și mai laborioasă. Aceștia nu erau întotdeauna cei mai buni procreatori ; de aceea, interesul speciei a făcut astfel încît femeile să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în public, să bată step. Ei au văzut scris în programul spectacolului, la această scenă, doar textul unui monolog de acoperire, pe care-l recita cineva în fața scenei (cred că chiar eu) și în care era blamat stilul de viata american, strigându-se tare: „mor sute de oameni ai muncii în țara lui Morgan și Ford, căci foamea le secera pruncii, ce în chinuri și vaiete mor” Așa da. Putea să tot bată step Mary pe masă, deasupra capului lui Halus
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
a cucurbitaceelor, agreată de un mai bun cunoscător al limbii, Topârceanu, mai cuprinde mulți alți „pepeni“: bostanul - turcesc și porcesc -, dovlecelul, tigva și... Cu toții Cucurbita, care chiar bostan Înseamnă, deși romanii nu l’au cunoscut, acești „pepeni“ fiind de fapt americani; Cucurbita maxima, pepo, moscata... Și, atribuindu-le, În dicționar, culori, mă Îndoiesc că ar ajunge spectrul solar. Chiar dacă’s de fapt cu toții albi, cel mult galbeni pe dinafară, iar pe dinăuntru doar galbeni... Nici cu ei limba literară n’a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să umplu restul spațiului radiofonic cu câteva lucruri mai puțin cunoscute: Exploatarea cărbunilor prin gazeificare, ardere subterană, În zăcământ adică, Îl are drept părinte pe Mendeleev. Praful de pușcă actual e tot invenția lui, botezatul de el pirocolodiu pe care americanii l’au copiat deîndată prin fulmicotonul care n’a scăpat atenției lui Jules Verne care tocmai „explora“ „Insula misterioasă“. Cele mai precise tabele alcoolmetrice sunt cele elaborate de Mendeleev, fapt care-mi permite să fiu răutăcios: tot degustând, Mendeleev a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fără calorii, din mulțime de sucuri din vremea noastră, românească și postrevoluționară, s’a dovedit a fi cancerigen, altfel spus sucuri și alte alea dietetice, carevasăzică menținerea siluetei, În condiții de necumpătare alimentară, se plătește cu viața, motiv pentru care americanii l’au Înterzis Încă din 1969 -, arome - à propos: butiratul de etil e ananasul, butiratul de izoamil e para, esterii acidului izovalerianic sunt mărul, formiatul de etil e romul, acetatul de benzil e iasomia, iar lista poate continua. La ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
margarină -, de bulion, de muștar - iarăși nu dau exemple, căci le găsiți cu ușurință În orice magazin; și aștept cu nerăbdare surogatul de aer... Să Închei totuși, dar cu ceva la modă à propos războiul din Irak: deja În 1970 americanul „cap de locuitor“ Înghițea anual un kilogram și jumătate de diverse „E“-uri, adică aproape trei grame zilnic, mai mult chiar decât strict necesara sare... „Sâmbătă cu prieteni“, 10 mai 2003 80. Omonimie Laboratorul mi-e plin de așa-numitele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
steril. Adică lipsit de oricare altcineva. Ați spune că orașul e doar al vostru. Și ajung la marele vostru păcat, cu care v’am zgârâiat deunăzi: al proprietății. Păcat? Da. Pentru că ați instituționalizat-o chiar asupra semenilor. Iar democrații de americani s’au dezbărat de asta abia acum un secol și jumătate. Cât privește proprietatea În genere... Și mai aveți un păcat, intrat și În folclor: „hoțul neprins e negustor cinstit“. Pe dracu’! Orașul vostru, ca și ogorul de pe care vă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mărimea gămăliei fie după amândouă. Bine-ar fi, Cristi, dacă ai aplica lecția pe care văd c’o știi destul de bine, și la altceva. Căci există și alte diversități decât cea „bio“. Cum ar fi aceea a modului de viață: american, chinezesc, mozambican, lapon, românesc... Care se restrânge zi de zi, În favoarea primului, recunoscut ca fiind cel mai risipitor dintre toate: vreo 4% din populația lumii - aceea a „Statelor“ - produce 70% din gunoaiele acesteia... Ce va face, americanul de pildă, În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
modului de viață: american, chinezesc, mozambican, lapon, românesc... Care se restrânge zi de zi, În favoarea primului, recunoscut ca fiind cel mai risipitor dintre toate: vreo 4% din populația lumii - aceea a „Statelor“ - produce 70% din gunoaiele acesteia... Ce va face, americanul de pildă, În clipa În care - dracu’ știe din ce motive - nu va mai avea hamburgherul, Coca Cola, blugii și pe Moș Crăciun? Convertind deja, Între timp, Întreaga lume la ele, nu-și va afla soluția supraviețuirii care ar fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o consumă... Sunt și o ființă Îndeajuns de pragmatică ca să observ și că nuanța de noutate, aceea generatoare de plusvaloare - pardon, profit - suplimentară, precum cea intrinsecă oricărei invenții, a fost deja „lempăită“, cum fac eu cu smântâna de pe chișleag, de americani, cu al lor Disney Land. Veți rămâne doar cu chișleagul, adică cu o degradare În plus, deși din lapte - vreau să spun plaiul vostru - ați fi putut face cașcaval... „Meridian“, 14 iunie 2002, ora 12,46 55. Mâța’n sac
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la Înfăptuirea Unirii lui Mihai Viteazul, a sfârșit pe rug, la Cluj... O securitate precară, oferită de aceeași care ne-au dat asigurări Înainte de război, care ne-au vândut la Yalta sau pe care i-am așteptat 50 de ani... Americanii au venit În cele din urmă, dar atacând Jugoslavia, „uitând“ că rezistenței ei Îi datorează victoria Împotriva Germaniei și că tot sârbii au salvat-o de la moarte pe Albright... Concluzia? Și pe vremea lui Ștefan cel Mare, și mai apoi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar sub cele mai moderne arme, inclusiv radioactive... Sunt, cred, prea suficiente motive pentru tribunalul de la Haga spre a se autosesiza Împotriva NATO, pentru crime de război, dacă nu i-ar fi vândut. Lipsa de scrupule a NATO atinge paroxismul. Americanii provoacă, bombardând orașe, refugierea, și nici coloanele de refugiați nu sunt scutite de asta, prezentând apoi cinic realitatea unei drame umanitare pentru a justifica o alta, continuarea unui pogrom antisârb. Bine gândit. Căci cine fuge dintr’o țară aflată În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
caute doar credeți-mă cum să iasă basma curată, ci tot noi, balcanicii... Și atunci, zecile de milioane de dolari cheltuiți de NATO zilnic, vreau să spun În fiecare noapte, erau buni la altceva. Dacă n’ar produce profit pentru americani, ca deunăzi În Irak, plătit, de astă dată cu sânge sârb. Sânge sârb, al unui popor eroic, devenit iarași a câta oară? victimă a politicii Apusului, ca’n toată istoria sa, Începând cu fatidicul Kosovo Polije. NATO, În ultima zvâcnire
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
regional, de pe aiurea, problema palestiniană de exemplu, ca și cum România ar avea ca unic vecin, jur-Împrejur, Israelul, fără să vedem ce ne doare mai rău, din chiar trupul nostru: evenimentele de la Chișinău; pur și simplu pentru că acolo, departe, au oarece treburi americanii, pe lângă care vrem să ne aciuem. De foame... A fost doar un exemplu. Cotidianul, colorat după „mediu“ Întru supraviețuirea menită a-i asigura funcția informativă și mâine, riscă și el strivirea. Ca, de exemplu - măgulitor pentru mine - prin critica de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei fuseseră formați în tinerețe, încă înainte de război la Școlile Normale din Făgăraș și Sibiu. Acuma păstrau legătura între ei schimbând informații politice interne și externe în speranța, ce se va dovedi deșartă, că într-o zi tot vor veni americanii să pună lucrurile la punct pe aici pe unde, și cu sprijinul lor se stricaseră prea multe. Dar americanii, acei ce mai știau că existăm, ne uitaseră cu totul. Și nu-și mai vor aduce niciodată aminte de noi. Speranțele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]