10,234 matches
-
ori la apă..., București, 1975; Alungarea balaurului, București, 1971; Ora albă, Petroșani, 1971; Spre ziuă, București, 1972; Valea bucuriei, București, 1972; O faptă de un milion, București, 1975; Care-i rostul tău..., București, 1979; Țupa-Țup și prietenii săi, București, 1982; Cavaleri ai meritului pioneresc, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1984; Un milion de mulțumiri, București, 1985; Cea mai frumoasă, București, 1989; Țupa-Țup se întoarce, București, 1991; Iepurașii lui Moș Crăciun, București, 1992; Ora astrală a României, București, 1998; Ultima graniță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
sau ale unui ofițeraș care-și zăngănea pintenii de donjuan trecut prin interminabile pagini de sentimentalism năclăios. Ce să mai spun de cetatea obscurantismului oficial, Cartea românească (așa cum era atunci), cetate medievală În deplină accepție a cuvântului! - condusă de un cavaler vertical, cu inele groase la degete, Întotdeauna bine ras și pomădat, - cetate susținută de pilonii cei mai „vajnici” cuibăriți prin toate instituțiile fruntașe ale țării, de la nulitățile Academiei de odinioară până la bastionul „naționalismului integral” al lui Stelian Popescu sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nimic mai puțin important decât hrana trupului, hrana pe care o dăm minții și sufletului poporului nostru. Ea trebuie să dea forțe vii oamenilor, În mersul lor Înainte. Nu este rostul nostru s-o apărăm pe Maria Banuș», declară amabilii cavaleri londonezi, vajnici apărători ai asasinatelor În massă și ai asupririi popoarelor. Și mai departe: «E inutil să se discute chestiuni de adevărată literatură sau poezie, iar Măria Banuș Își pierde timpul și-și pune În pericol situația». „Atac?” „Apărare?” „Situație
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și La Tène (Elveția), de la -450 la era noastră sau a doua epocă a fierului. Originea acestor popoare hallstattiene este complexă. Cert este că ele ajung în Franța plecînd din Europa Centrală și că sînt dominate de o aristocrație de cavaleri: calul devine de acum animalul nobil prin excelență. Printre aceste popoare figurează elemente celtice care anunță marile mișcări de populație din a doua epocă a fierului. După "cîmpurile cu urne", popoarele primei epoci a fierului reiau obiceiul tumulilor funerari, legați
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sa a însemnat sfîrșitul monarhiei arverne. În anii 80-70 î.I.C., arvernul Celtill încearcă să restaureze regalitatea, dar a fost ucis; el lasă un fiu, Vercingetorix. Puterea politică este recuperată de marile familii celte, pe care Cezar le numește equites, *cavaleri. Ei constituie o aristocrație care se adună în consiliu sau *senat, adunare a conducătorilor cetății. Magistrații, *vergobret, sînt desemnați de consiliu pentru a asigura permanența puterii. Această nobilime militară galică își întemeiază puterea pe oamenii pe care îi controlează și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu Susa în Italia dar care înglobează valea Arcului și cursul superior al rîului Durance și, în sfîrșit, Alpii Graici cu Axima (Aimes) pe valea rîului Isère. Importanța lor mai mică a făcut ca guvernarea lor să fie încredințată unui cavaler cu titlul de procurator. Franța actuală corespunde deci la nouă provincii antice, Corsica fiind integrată ansamblului provincial Sardinia-Corsica. Dar, dacă provincia formează cadrul instituțional, realitatea se trăiește în cetate. Realitatea politică: cetatea Pentru gal, provincia rămîne o noțiune îndepărtată și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
roagă, alții se luptă, în fine alții muncesc. Aceste trei părți care coexistă nu pot fi despărțite una de alta; serviciile pe care le face fiecare dintre ele sînt condiția înfăptuirilor celorlalte două". Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor Seniori și vasali. În centrul sistemului trebuie plasat fieful. Am văzut că titularii *beneficiilor împărțite în epoca carolingiană le-au făcut încetul cu încetul ereditare. La rîndul lor, ei au mai împărțit dintre ele. Aceste beneficii care se numesc "fiefuri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întregi clase sociale a cărei funcție principală rămîne războiul. Cavalerii. Seniorii și vasalii sînt, într-adevăr, înainte de toate, luptători călare. Superioritatea militară a cavaleriei grele are două corolare. Primul este de ordin financiar, legat de costul cailor și de armamentul cavalerului, ofensiv lance, spadă și defensiv coif (cască), cămașă de zale (armură), scut. Acest cost foarte ridicat face ca posedarea acestor obiecte să fie rezervată unei elite restrînse, cea care posedă fiefuri și gravitează în jurul castelelor. Al doilea corolar este de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
social a cărei preponderență se bazează pe exersarea forței brutale. De unde intervenția Bisericii, care a căutat să limiteze și să canalizeze această violență (document 2, p.129); ea a impus, cu mai mult sau mai puțin succes, acestor călăreți deveniți *cavaleri, reguli de conduită și un ideal moral de inspirație creștină, ea a binecuvîntat armele destinate unor cauze juste și a transformat investirea într-o ceremonie religioasă de acces într-o nouă societate: cavaleria. De unde, în fine, închiderea grupului asupra lui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
binecuvîntat armele destinate unor cauze juste și a transformat investirea într-o ceremonie religioasă de acces într-o nouă societate: cavaleria. De unde, în fine, închiderea grupului asupra lui însuși, cu tendința de a rezerva starea, tipul de viață și virtuțile cavalerului vitejia, onoarea pe care o exaltă cîntecele de gestă fiilor de cavaleri, adică tendința către formarea unei nobilimi. În secolul al XII-lea nu mai există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ceremonie religioasă de acces într-o nouă societate: cavaleria. De unde, în fine, închiderea grupului asupra lui însuși, cu tendința de a rezerva starea, tipul de viață și virtuțile cavalerului vitejia, onoarea pe care o exaltă cîntecele de gestă fiilor de cavaleri, adică tendința către formarea unei nobilimi. În secolul al XII-lea nu mai există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
au jucat, împreună cu lorenii, un rol important în prima cruciadă. Propovăduită de papa Urbino II la Clermont în 1095, ea îi pune pe drumuri atît pe cei săraci, sub conducerea unor predicatori populari ca Pierre l'Ermite, cît și pe cavaleri, conduși de mari prinți precum contele Raymond de Toulouse sau Gaudefroi de Bouillon. Ea duce, în 1099, la luarea Ierusalimului. În secolul al XII-lea, regii înșiși se alătură mișcării: Ludovic al VII-lea la a doua cruciadă, Filip August
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și împăratul se sfîșie în ultimele zvîcniri ale luptei dintre Sacerdoțiu și Imperiu și în care regele Angliei este discreditat prin pierderea "imperiului angevin", regele Franței se comportă ca arbitru al creștinătății; pentru că personalitatea însăși a regelui, model al virtuților cavalerului, creștinului și cruciatului duse pînă la consecințele lor extreme, a marcat epoca sa. Din 1248 pînă în 1254, Ludovic al IX-lea conduce în Orient a șaptea cruciadă și cunoaște, în 1250, înfrîngerea și captivitatea în Egipt; el întreprinde totuși
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Strălucirea franceză Civilizația franceză. Secolul al XIII-lea, așa cum mai tîrziu secolul XVIII-lea, este o mare epocă de strălucire a civilizației franceze. Dintre toate domeniile în care s-a manifestat această strălucire am putea începe cu cel al idealului cavalerului, care este mai întîi francez -, trei rețin în mod deosebit atenția. Primul, cel mai cunoscut, este cel al artei. Modelul *catedralei *gotice a apărut în Île-de-France la biserica din Saint-Denis, reconstruită de Suger către 1140; el inspiră foarte repede catedralele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
găsește mijlocul afirmării sale. Cînd, pentru prima dată după 987, puterea regală trece în mîinile unei ramuri colaterale, de Valois, a venit momentul să se facă un bilanț: bilanț strălucitor, dar discutabil din cauza nenorocirilor vremii. Război, ciumă, foamete: cei trei cavaleri ai Apocalipsului fură, în ochii oamenilor acelor vremi, răspunzători pentru o dramă pe care istoricii de astăzi o prezintă mai ales în termeni de depresiune și de crize. Într-adevăr, după mai multe secole de expansiune internă și externă, Occidentul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în fruntea unor trupe puțin numeroase, dar foarte motivate de atracția bogățiilor franceze și înarmate cu redutabilul arc galic. În fața "cavalcadelor" engleze razii călare care devastează satele și jefuiesc orașele -, Filip al VI-lea ridică cu mari cheltuieli gloate de cavaleri indisciplinați, preocupați de bravuri individuale, dar paralizați de armurile lor grele. Învins de Eduard al III-lea la Crécy în 1346, el îi cedează Calais în anul următor. Fiul său, Ioan cel Bun, bătut și făcut prizonier la Poitiers în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
engleze și al războaielor civile, dar și cele ale oamenilor de arme care, fără treabă în timpul armistițiilor, se organizează în "mari companii" și în bande de "hoți la drumul mare" pentru a trăi din jaf și din răscumpărare. Dar acest cavaler al Apocalipsei războiul nu era singur. Un altul ciuma îl însoțea. Numeroase indicii arată că populația încetase să crească la începutul secolului al XIV-lea și că începuse chiar să scadă. Acest declin va fi grăbit în mod dramatic de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
timp de un secol orice redresare economică. Calculele făcute pentru cîteva provincii arată că, de la un indice 100 al populației către 1315, se trece la indici situați între 30 și 50 către 1450. Reculul este considerabil. Prăbușirea economică. Al treilea cavaler al Apocalipsei foametea se prezintă într-o manieră particulară în secolele al XIV-lea și al XV-lea. A existat în 1315-1317 o veritabilă foamete legată de condițiile de climă catastrofale. Dar este vorba mai ales de o adaptare dificilă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
plantațiilor, masacrarea șeptelului. Pretutindeni apare paragina (document, p.156). Pretutindeni, pentru a ieși din criză, va fi nevoie de capital și de imaginație: noi contracte agricole, noi culturi. Criza Bisericii. Această vastă zdruncinare a atins toate valorile întemeiate. Nobili și cavaleri și-au încălcat obligațiile și privilegiile lor sînt puse sub semnul întrebării. Biserica, atinsă în veniturile ei și în recrutarea membrilor săi, se împotmolește în conflictele interne: stabilirea papalității la Avignon (1309-1377) și Marea Schismă (1378-1417) care vede înfruntîndu-se doi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mijloacele de a-l recompesa pe cutare supus sau cutare familie pe care vrea să și-o apropie. Nobilimea continuă să se definească nu atît pe criterii de drept, cît prin modul său de viață: nobilul rămîne înainte de toate un cavaler, iar războaiele aproape continue dintre anii 1494 și 1559 permit înmulțirea faptelor de vitejie și "parvenirea prin arme". Un alt mijloc de a parveni este de a te prezenta la curte și de a-ți asigura acolo un protector puternic
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
domnul conte de Sain-Pol, domnul de Saluces, domnul de Nevers, prințul de Talmont, mareșalul de Montmorency, mareșalul de Foix [...], și multe alte personaje importante, că ar fi prea mult să le scriu pe toate. Pe scurt, toată floarea și toți cavalerii Franței fură luați prizonieri sau omorîți, ceea ce înseamnă, dacă Dumnezeu prin grația sa, prin bunătate și milă nu îndreaptă lucrurile, pierderea și distrugerea totală a regatului [...]. După atîtea vești dureroase primite și pentru că parizienii erau foarte înspăimîntați de asemenea calamități
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cruciadă. Catedrală. Biserica principală sau biserica mamă a diocezei, în care se găsește amvonul sau tronul (în latină, cathedra) episcopului. Catedrala este monumentul major al artei Evului Mediu și a devenit simbolul ei: se vorbește despre "timpul catedralelor" (Georges Duby). Cavaler, cavalerie. La origine, cavalerul este un luptător călare înarmat cu un armament special. Cavalerii luptă cel mai des în serviciul unui senior, căruia îi sînt vasali. Începînd cu secolul al XII-lea, ei tind să formeze o castă care se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau biserica mamă a diocezei, în care se găsește amvonul sau tronul (în latină, cathedra) episcopului. Catedrala este monumentul major al artei Evului Mediu și a devenit simbolul ei: se vorbește despre "timpul catedralelor" (Georges Duby). Cavaler, cavalerie. La origine, cavalerul este un luptător călare înarmat cu un armament special. Cavalerii luptă cel mai des în serviciul unui senior, căruia îi sînt vasali. Începînd cu secolul al XII-lea, ei tind să formeze o castă care se confundă cu nobilimea și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau tronul (în latină, cathedra) episcopului. Catedrala este monumentul major al artei Evului Mediu și a devenit simbolul ei: se vorbește despre "timpul catedralelor" (Georges Duby). Cavaler, cavalerie. La origine, cavalerul este un luptător călare înarmat cu un armament special. Cavalerii luptă cel mai des în serviciul unui senior, căruia îi sînt vasali. Începînd cu secolul al XII-lea, ei tind să formeze o castă care se confundă cu nobilimea și care se recunoaște într-un ideal moral și social influențat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]