13,496 matches
-
cald. Bud ieși. Sifakis, cuprins de frenezia ciripitului: — ...și știu niște chestii. Aud diverse lucruri. De pildă, de cînd Mick a ieșit de la mititica, s-a deschis sezonul la fazani. CÎt a stat el la răcoare, a fost o stare ciudată de lîncezeală, dar echipele de trăgători i-au lichidat pe tipii care se ocupau de francizele lui, apoi au venit independenții ăia, trei trăgători, pac, pac, pac, i-au mătrășit pe oamenii lui Mickey și pe tipii ăia care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Kleckner adusese un raport financiar, din care rezulta că Patchett este un investitor bogat, care le procura dame de companie partenerilor lui de afaceri. Revelație financiară: Patchett era proprietarul unei clădiri cu apartamente În Hollywood. Acolo a avut loc un ciudat schimb de focuri chiar În timpul masacrului de la Nite Owl. El, personal, recepționase apelul telefonic. Nici un suspect arestat. Materiale sado-maso Într-un apartament ciuruit de gloanțe de la parter. Administratorul susținuse că nu-l cunoștea pe proprietarul clădirii - era plătit prin poștă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
deocamdată deoparte“. Trecere bruscă la Lynn: apeluri, receptorul ridicat din furcă, furie Înăbușită. Ciudat, dar tipic pentru ea: dacă Lynn voia să doarmă, atunci chiar voia să doarmă. Nu putea să creadă că poate trăi așa! Era al dracului de ciudată! Taxiul ajunse la destinație. Găsi pe ușa lui un bilețel, pe antetul căruia scria „Sergent Duane W. Fisk“. Dle sergent White, Dl căpitan Exley dorește să te vadă imediat (ceva legat de revista Whisper și de un cadavru pe sub o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
În cea mai mare parte a timpului omul pur și simplu nu e lucid. Dar dacă tot a insistat să te trimită aici, o să Încerc Încă o dată. Jack se uită În jur. Camarillo Îți dădea fiori: o grămadă de tipi ciudați. Iar pereții erau plini cu operele lor de artă. — Vreți să faceți asta pentru noi? Știți, căpitanul ar vrea o declarație din partea lui. — O să aibă nevoie de mult noroc ca s-o obțină. În iulie anul trecut domnul Goldman și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
vorbit cu tine despre ea acum cinci ani și a considerat că ascunzi ceva. Încă un interogatoriu brutal? — Nu-l face să fie. Timmy Îndreptă un teanc de fotografii. — Jerry Marsalas l-a pus pe David să creeze... porcăriile alea ciudate. Jerry era un om foarte rău. A fost Însoțitorul lui David ani de zile și se ocupa de drogurile care Îl mențineau... relativ normal. Uneori mărea sau micșora doza și Îl determina pe David să facă lucrări de artă comercială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a lui Patchett, care Își punea pe hîrtie fanteziile generate de stupefiante, oferindu-i lui Dieterling o călimară. Douglas a devenit obsedat de zbor și de posibilitățile sexuale adiacente. Dieterling Își iubea fiul, pe Douglas, În ciuda furiilor și acceselor lui ciudate. Îl disprețuia pe Paul, care era meschin, tiranic și prost. Douglas și Paul semănau teribil. Ray Dieterling a devenit celebru; Douglas Borchard a devenit sălbatic. Trăia cu Faye și se uita la desenele animate coșmarești ale tatălui său - păsări răpind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
râzând chiar, schimbând aranjamentul lucrurilor care fuseseră și mai erau încă ale ei, purtându-se așa cum trebuia să se poarte o stăpână ca ea - și încă în toată casa, nu doar în partea care i s-ar fi cuvenit prin ciudata hotărâre. Și doar în ziua în care a primit notificarea unui executor judecătoresc, cu timbre, ștampile și câteva semnături indescifrabile, a hotărât să plece cât mai grabnic, definitiv. Copiii - băiatul mai ales - i-au spus că n-avea rost, vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
că pierde prea multă vreme și au devenit inutile actele în care întârzia cu mari plăceri înainte - precum mâncatul pe îndelete, tacticos și cu un anumit tipic, savurând nu numai fiecare fel de mâncare presărată cu mirodenii obișnuite sau cu ciudate frunzulițe aromate pe care nu se știe de unde și le procura, ci bucurându-se chiar de fiecare îmbucătură, așa cum făcea cu lichiorurile aromat-colorate sau cu vinurile pe care le sorbea încet, plimbând lichidul pe palatul gurii, să adulmece și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care toată viața n-a ieșit din potcovăria lui, unde meșterea brăzdare, topoare, greble rudimentare, garduri de fier, colivii și potcoave, cu un zâmbet tâmp țintuit pentru totdeauna pe figura lui ce părea să nu îmbătrânească și care fredona melodii ciudate când potcovea caii și, de era obosit, își vâra capul în hârdăul cu apă în care arunca potcoavele fierbinți, cânta, prin urmare, niște melodii ciudate chiar și o vreme după ce calul potcovit de el, în urma căruia ieșea în porțile atelierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
țintuit pentru totdeauna pe figura lui ce părea să nu îmbătrânească și care fredona melodii ciudate când potcovea caii și, de era obosit, își vâra capul în hârdăul cu apă în care arunca potcoavele fierbinți, cânta, prin urmare, niște melodii ciudate chiar și o vreme după ce calul potcovit de el, în urma căruia ieșea în porțile atelierului să privească, va fi dispărut de mult din vedere, până într-o zi cînd și-a lăsat nevasta, copiii, foalele, nicovala și focul să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sau la măcelar, pentru carne, sau la băcan, pentru felurite mărunțișuri, niciodată la cârciumă, nu-l văzuseră nici măcar la biserică, urmărea ceremoniile, la marile sărbători, din poarta sa, iar acum, dintr-odată, se îndepărta înspăimântător de mult, fluierând o melodie ciudată, pe urmele acelui focos armăsar, cu zâmbetul ce li se părea multora tâmp țintuit pe figură, și nu l-au mai văzut, n-au mai auzit de el și l-au căutat în zadar, în timp ce potcovăria a devenit o ruină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
minunam: omul alunecos, care prinde imediat dincotro bate vântul și se mulează pe direcția lui și e și purtat mai în față, mereu. Însă altfel... „Știu asta.“ Ridicându-se și privind roată în jur, apoi începând să citească atent, cu ciudate inflexiuni ale vocii, declamând aproape, ca un actor, lăsând câte o pauză scurtă după fiecare întrebare citită, de parcă ar fi așteptat răspunsuri pe care știa că nu are cum să le capete și doar treptat pierzându-și tremurul ușor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
l-am avut de curând, umblam pe o plajă nesfârșită, nici o ființă în afară de noi, nici măcar pescărușii, doar marea verde-neagră și înspumată sforăind în apropiere și spărgându-și crestele înghețate în nisipul moale. S-a aplecat și a ridicat un vas ciudat, nu știu de unde-l scosese, din nisip sau din apă, nu-l văzusem mai înainte, cum nu văzusem nici vreun vas asemănător altădată, mare, burduhănos, cu gât arcuit cu finețe, ca o amforă antică, dar nu era chiar amforă, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Lăsase paharul de o parte și ședea sprijinită de noptieră, iar el se întinsese cu capul în poala ei. Își încurca degele în părul lui și îi povestea. O privea de jos în sus, se simțea cuprins de o căldură ciudată și se bucura și se vedea pe chipul lui asta. E ca și cum aș avea ceva de spus, gata să plesnească în mine, dar nu sunt în stare - se gândea. E ca și cum aș vrea să scriu ce simt pentru că nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu el și atunci i-am văzut și eu pe toți despre care îmi vorbise, colegi și prieteni. Era o zi cu un soare blând de primăvară, dar după lunile reci și lungi ni se părea foarte cald. O lumină ciudată îmbrăca arborii, casele, străzile. A fost o ceremonie simplă, nici nu mă așteptam la altceva, cineva a spus câteva vorbe, n-aș zice că au fost discursuri, de asta se temeau cel mai mult băieții cu ochi albaștri care împânziseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
când avea careva să-și arunce privirea asupra lor, fie și din simplă curiozitate. De fapt, știa că n-avea cine s-o facă, nu mai trecea nimeni pe acolo. Își însemnase gândurile de moment, uneori câte o singură vorbă ciudată pe care cu greu o înțelegeam și nici nu eram sigur că înțeleg cu adevărat ce scrisese, dar mai ales își amintea tot ce i se întâmplase înainte de împotmolirea în acea înfundătură, cu o cantitate enormă de detalii care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu și le-a mai recăpătat nici până-n ziua de azi. Sminteala ei a fost atât de violentă, încât s-a socotit că era cu neputință să ia parte măcar la slujba de pomenire oficiată în amintirea fratelui ei. O ciudată ironie face ca numita Tabitha Winshaw, astăzi în vârstă de optzeci și unu de ani și lipsită în aceeași măsură de facultățile ei mintale cum a fost în ultimii patruzeci și cinci de ani, să patroneze și să finanțeze apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
prin care îi cerea să-i trimită în cameră o cină ușoară. Starea Tabithei s-a înrăutățit și mai mult după ce a plecat Godfrey, și în noaptea în care a zburat în ultima lui misiune, s-a petrecut un incident ciudat, mai grav, dar tototdată mai ridicol decât cele precedente. El a fost rezultatul unei alte fantezii a Tabithei, și anume că fratele ei avea întruniri secrete cu spioni naziști în dormitorul lui. A susținut în nenumărate rânduri că, stând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
i s-a vorbit pe un ton auzit cu mulți ani în urmă - tonul pe care-l adoptă un adult față de un copil naiv -, ceea ce provoacă răspunsul ei insolent. Știi ceva, tati spunea întotdeauna că tu și mătușa Tabitha sunteți ciudații familiei. Dorothy pune jos paharul, își face loc pe lângă unchiul ei și se duce repede să se alăture conversației din cealaltă parte a încăperii. Între timp, sus, în camera copiilor sunt alți doi membri care vor avea un rol în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dus niciodată să văd așa ceva; deși nu era în sens strict un film de groază, detaliile erau foarte convingătoare și atmosfera lugubră, muzica dramatică și sentimentul permanent că se va întâmpla ceva îngrozitor se împleteau toate, răscolindu-mă cu o ciudată combinație de teamă și exaltare. O parte din mine voia să fugă din sală și să iasă în ce mai rămăsese din lumina zilei; dar o altă parte era hotărâtă să rămână până ce voi descoperi unde aveau să ducă toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
serviciu acasă, rosti ea încet. Îți cumpăr una dacă vrei. Ți-o aduc mâine. Îți mulțumesc. Ești foarte drăguță. Și pe urmă s-a dus. Preț de câteva secunde după ce ușa s-a închis în urma ei, am avut o senzație ciudată: m-am simțit singur. Dar sentimentul de singurătate se combina cu sentimentul de ușurare și în scurt timp cel de ușurare a devenit mai puternic, copleșindu-mă, calmându-mă și căluzindu-mă încetișor înapoi spre fotoliu și spre cei doi prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
euforie liniștitoare. — Nu am nici o revelație de împărtășit, am spus. — Deci ieri-noapte a fost doar o încercare subtilă de a mă suprinde în halatul de casă? — A fost doar un impuls, atâta tot. M-am gândit dintr-odată cât de ciudată trebuie să pară purtarea mea. Adică, faptul că stau singur, că uneori n-am chef să te primesc, că îmi petrec tot timpul la televizor: probabil că te întrebi ce naiba se întâmplă cu mine. Nu chiar, spuse Fiona mușcând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cubismul, pe futuriști și pe expresioniștii abstracți. Deja specializată în peisaje și portrete, începu acum să creeze pânze dense, aglomerate, pline de detalii incompatibile unele cu altele și marcate de obsesia amănuntelor fizice, care o duse spre surse de inspirație ciudate, incluzând manuale de medicină și cărți cu desene zoologice și entomologice. Începu deasemenea să citească mult pentru prima dată și într-o ediție Penguin a operelor lui Ovidiu, găsi inspirația pentru prima ei serie de tablouri importante, toate având ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
își continuă drumul cu unicul scop de neclintit de a ajunge la ușa principală și mașina se opri în curtea pietruită din fața ei. Când coborâră, Phoebe se uită în jur, redusă la tăcere de uimire, dar și de o teamă ciudată, neobișnuită. Își dădea seama că Roddy reușise s-o atragă într-o situație de bizară izolare și vulnerabilitate și începu să tremure. Apoi, în timp ce el scotea bagajele din portbagaj, își ridică privirea spre etajul al doilea și ceva ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
greutatea propriului ei corp în valea adâncă din mijloc. Patul scârțâia la orice mișcare, sau gemea, șuiera, foșnea, ca și cum nu-și găsea nici o clipă liniștea și pentru a se izola de această pistă sonoră enervantă, încercă să se gândească la ciudatele întâmplări ale zilei. În general, era încântată de felul în care decurseseră lucrurile cu Roddy. Chiar înainte de a sosi la Winshaw Towers, se hotărâse fără nici o tragere de inimă să se culce cu el dacă Roddy făcea din asta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]