11,077 matches
-
(n. 22 decembrie 1894 București - d. 4 martie 1974, București) a fost un compozitor român, membru corespondent al Academiei Române. A fost compozitor și profesor universitar (1948-1959), apreciat ca unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră în România de inspirație folclorică. A compus 10 simfonii, baletele "Taină" și "Luceafărul", muzică de cameră și instrumentală. În 1948 a
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
fost compozitor și profesor universitar (1948-1959), apreciat ca unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră în România de inspirație folclorică. A compus 10 simfonii, baletele "Taină" și "Luceafărul", muzică de cameră și instrumentală. În 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A fost distins cu titlul de „Maestru emerit al artei” și cu Premiul de stat. Conform însă unei dispoziții din 21 noiembrie 1959 s-a interzis orice referire publică la persoana sau opera lui . a fost victima unei
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
Compozitorilor și Muzicologilor din R. P. Română (1946-1956). A fost distins cu Premiul II (1923) și Premiul I (1924) de compoziție George Enescu, Premiul Robert Cremer (1931), Premiul Anhauch (1932), Marele Premiu Național (1947), Ordinul Muncii cls. II (1948), membru corespondent al Acad. Rom. (1948-1956, 1966-1974), Premiul de compoziție al Acad. Rom. (1949), Premiul de Stat (1954), Ordinul Meritul Cultural cls. I (1969). Creație MUZICĂ DE TEATRU • Cenușăreasa, opus 11 (1929), feerie în 2 acte (cântece, coruri, balet), textul de Cecilia
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
(n. 5 noiembrie 1942, Ploiești) este un matematician român de anvergură internațională, membru corespondent al Academiei Române din anul 2000. Este specialist în teoria grafurilor și combinatorică. Când m-am născut eu, tata era în tranșee la Stalingrad - deci condiții dramatice - și a primit o telegramă de la viitoarea mea nașă, Olimpia Constantinescu: "ești tatăl unui
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
țară și în străinătate, participă la viața științifică a țării în multiple ipostaze. Din 1990 devine profesor - fără a mai trece prin gradul intermediar de conferențiar, iar din 2011 este profesor emerit, după ce în anul 2000 fusese ales ca membru corespondent al Academiei Române. Conduce lucrări de doctorat din 1992, având la activ o lungă listă de tineri, atât din țară, cât și din străinătate, cărora le-a ghidat primii pași în activitatea de cercetare. După ce a participat cu succes la etapa
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
"Sever" Ioan Zotta, în Austro-Ungaria Sever Ritter von Zotta ( n. 14 aprilie 1874, Chisălău, Austro-Ungaria, azi în județul Cernăuți, Ucraina) - d. 10 octombrie 1943, Orsk, Uniunea Sovietică) a fost un arhivar, genealogist, istoric și publicist român precum și membru corespondent (1919) al Academiei Române. Numele familiei este de timpuriu cunoscut în Principatul Moldovei. Astfel apare un Zota, pârcălab de Hotin într-un document de la 20 iunie 1589. În ziua de 4 august 1645 semnează un Zota de Cernăuți ca martor un
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
asemenea, bogata arhivă particulară, creată de Nicolae Rosetti-Roznovanu, a ajuns, pentru un anumit timp, în depozitele Arhivei din Iași. A fost succesorul lui Ioan Tanoviceanu (profesor de drept în Iași, specializat pe genealogia familiei Prâjescu din satul Stolniceni). Devine membru corespondent al Academiei Române din 1919 și membru onorific al „Comisiei Monumentelor Istorice” (la recomandarea lui Nicolae Iorga). În 1921, împreună cu istoricul Gheorghe Ghibănescu au înființat „Societatea de Istorie și Arheologie” din Iași. Zotta a desfășurat o bogată activitate publicistică bazată în
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
(n. 27 martie 1905, Porumbacu de Sus, Sibiu, d. 17 octombrie 1960, Timișoara) a fost un inginer român, profesor universitar la Universitatea Politehnica Timișoara, membru corespondent al Academiei Române. Este considerat întemeietorul școlii românești de mașini hidraulice. S-a născut în Porumbacu de Sus, lângă Sibiu, ca fiu al lui Nicolae Bărglăzan, preot, și al Martei, născută Frîncu. Între anii 1910-1914 a urmat, împreună cu fratele său, Cornel
Aurel Bărglăzan () [Corola-website/Science/307102_a_308431]
-
zur Berechnung von Axialpumpen mit positiver Sanghöhe" (1947) și "Fenomenul de cavitație la mașinile hidraulice" (1954), toate publicate în „Buletinul Științific” al politehnicii. Ca urmare a activității sale științifice, începând cu data de 22 iulie 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Cursuri și tratate publicate: Pentru activitatea sa a fost recompensat cu:
Aurel Bărglăzan () [Corola-website/Science/307102_a_308431]
-
(n. 19 noiembrie 1908, Botoșani, România - d. 11 martie 2000, București) a fost un geograf român, considerat întemeietorul geografiei moderne din România. S-a afirmat prin diferite activități, fiind președintele Comitetului Național Român de Geografie, apoi membru corespondent al Academiei Române. este cel de-al patrulea din cei șapte copii ai căminului Constrantin Tufescu, istoriograf, din Basarabia și al Ecaterinei Tufescu, cu rădăcini în Maramureș. Mama sa, absolventă a școlii secundare „Reuniunea Femeilor Române” de la Iași, moare la 52
Victor Tufescu () [Corola-website/Science/307099_a_308428]
-
(n. 20 martie 1901, Crișcior, județul Hunedoara - d. 6 noiembrie 1957, Cluj-Napoca) a fost un lingvist și filolog român, membru corespondent al Academiei Române. A urmat gimnaziul din Brad, iar studiile liceale la Blaj, Brașov și Orăștie. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1925). Și-a susținut doctoratul în lingvistică la Universitatea din Cluj, în 1927, cu teza de
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
MARIUS ANDRUH (n. 15 iulie 1954, Smeeni, jud. Buzău), chimist român. Membru titular al Academiei Române, din 30 aprilie 2009 (Membru corespondent - 6 iunie 2001). Președinte al Secției de Stiinte Chimice a Academiei Române, Director al Departamentului de Chimie Anorganica al Facultății de Chimie de la Universitatea din București. Absolvent al Liceului “B. P. Hașdeu” din Buzău (1973) și al Facultății de Chimie a
Marius Andruh () [Corola-website/Science/307079_a_308408]
-
Chimie din România. Este membru de onoare al Societății Române de Stiință Materialelor și Creștere a Cristalelor. I-a fost acordat premiul "Maria Brezeanu" de filială română a "American Chemical Society" (2014). Este membru ales al "Academiei Europaea" (2004), membru corespondent (ales) al Academiei Europene de Stiinte, Arte și Litere, Paris (2004) și membru ales al "European Academy of Sciences" (2010). Interviuri
Marius Andruh () [Corola-website/Science/307079_a_308408]
-
(n. 17 noiembrie 1902, Câmpulung - d. 22 martie 1966, București) a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române (1955). Primul contact cu sculptura și cu mesteșugul cioplirii pietrei este reprezentat de înscrierea sa la Școala de Arte și Meserii a meșterilor italieni stabiliți în jurul anilor 1900 la Câmpulung Muscel. În 1921, s-a înscris la Școala
Constantin Baraschi () [Corola-website/Science/307088_a_308417]
-
(n. 4 decembrie 1929, Rupea - d. 8 martie 1993, București) a fost un compozitor, muzicolog, violist și dirijor român, membru corespondent al Academiei Române. a urmat studiile la Conservatorul din București, între anii 1948-1952, printre profesorii săi numărându-se Alexandru Rădulescu (violă), Zeno Vancea (istoria muzicii), Ioan Șerfezi (teorie și solfegii), iar în particular, a studiat vioara cu Cecilia Nitzulescu-Lupu și Anton
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
și Anton Adrian Sarvaș. A activat ca violist în Filarmonica „George Enescu” din București între anii 1948-1958 și în Cvartetul de coarde al Uniunii Compozitorilor, între 1953-1958. Între 1968-1989, a fost secretar al Uniunii Compozitorilor. În 1991 a devenit membru corespondent al Academiei Române, din același an fiind și profesor asociat la Academia de Muzică din București. A susținut numeroase emisiuni radiofonice și de televiziune, concerte-lecții, conferințe, comunicări științifice atât în țară cât și în fosta R.D.G.. A publicat eseuri, studii și
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
Ștefanelli a făcut parte și din societatea "România Juna" din Viena, implicându-se în organizarea manifestațiilor de la Mănăstirea Putna din 1871. Ca membru al "Societății Școlare Române din Suceava" , a fost fondator al unei biblioteci. În 1898, este numit membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular din 1910. Membru al Partidului Național Român, a fost deputat în Dieta Bucovinei, participând activ la Unirea Bucovinei cu România, în 1918. Încetează din viață în 1920, fiind înmormântat la Fălticeni. Prima sa lucrare publicată
Teodor V. Ștefanelli () [Corola-website/Science/307106_a_308435]
-
alternativ și în curent continuu. A aplicat calculul matricial în studiul regimurilor rețelelor electrice cu ajutorul calculatoarelor electronice, ceea ce a constituit o noutate științifică deosebită la nivelul de dezvoltare a tehnicii anilor '50. La 2 iulie 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române pentru rezultate deosebite obținute în cercetarea electrotehnică. A fost ales președinte al părții române din "Comisia Mixtă Iugoslavo-Română" în vederea studierii fezabilității proiectelor de amenajare a zonei de constituire a hidrocentralei de pe Dunăre de la Drobeta-Turnu Severin, fiind unicul energetician
Martin Bercovici () [Corola-website/Science/307107_a_308436]
-
(n. 30 noiembrie 1919 la București - d.19 aprilie 1982 la Dijon în Franța) a fost un inginer român, membru corespondent al Academiei Române începând cu anul 1963. Studiile liceale le-a făcut la liceul Dimitrie Cantemir din București. Între 1938-1942 a făcut studiile de inginerie la Universitatea Politehnica din București, pe atunci cunoscută sub numele de Politehnica din București. După terminarea
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
editoriale a 12 reviste internaționale și este implicat în comitetele de program și organizare a mai multor conferințe internaționale și workshop-uri. În prezent, este redactorul-șef al revistei lunare de cultură "Curtea de la Argeș". În 1997 a fost ales membru corespondent, iar în 24.10.2012 a fost ales membru titular al Academiei Române Din 2006 este membru titular al "Academiei Europei". Acad. se bucură de o excepțională vizibilitate și recunoaștere internațională, opera sa având peste 12.000 de citări.. Este inclus
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
periodice. Pentru a se documenta a făcut o serie de călătorii în Rusia, Marea Britanie, Germania etc., unde a vizitat numeroase biblioteci și s-a interesat de modul lor de organizare și funcționare. Activitatea deosebită i-a adus alegerea ca membru corespondent al Academiei Române în 1887 și ca membru titular în 1902. În 1927 Ion Bianu a devenit secretar general al acestei instituții pentru ca în 1929 să numit președintele ei, iar între 1932 și 1935 vicepreședinte. Sub conducerea sa s-au alcătuit
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
(n. 3/15 martie 1871, Tereblecea, Austro-Ungaria, azi Ucraina - d. 23 decembrie 1964, București) a fost un zoolog român. Contribuții în domeniul organelor de simț. A descoperit organele gustative la păsări. Membru corespondent al Academiei Române (1913), exclus în 1948, repus în drepturi în 1990. S-a născut în comuna Tereblecea din Bucovina de Nord, Imperiul Austro-Ungar (azi în Ucraina) într-o familie de învățători. Face liceul la Cernăuți și Suceava (1888-1892). A absolvit
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
zoologică de la Triest aflată sub conducerea Universității din Viena. La început profesor de liceu (1898-1919), asistent la Universitatea din Viena (1894-1897) și Praga (1897-1898), apoi profesor la Universitatea din Cernăuți, între 1918-1938, fiind și rectorul celei din urmă. Devine Membru corespondent al Academiei Române la 25 mai 1913, la propunerea Prof. univ. Ion Simionescu de la Universitatea din Iași, iar din 1936 este unul din membrii fondatori al Academiei de Științe din România. Membru al Societății Științifice de Anatomie din Berlin și al
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
(n. 25 mai 1908, București - d. 13 decembrie 2002) a fost un economist român, membru titular (1992) al Academiei Române. A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte din România începând cu 28 mai 1938. Părinții săi erau intelectuali, tatăl fiind profesorul Constantin Kirițescu, mâna dreaptă a marelui om de școală Spiru Haret. După absolvirea claselor secundare la Liceul “Matei Basarab” din Capitală, s-
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
a fost invitat de Institutul Dunarean-European de la Viena și de Institutul Federal pentru Colaborare Internațională de la Belgrad la manifestările internaționale organizate între anii 1975-1988. Pentru meritele științifice și contribuția în cercetarea economică românească, a fost ales, în decembrie 1991, membru corespondent al Academiei Române, iar în noiembrie 1992 membru titular al Academiei. În perioada 1991-1998 a ocupat funcția de membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. De-a lungul carierei sale, a îndeplinit și alte funcții, precum: consilier la Institutul Național de
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]