10,585 matches
-
state fie au refuzat, fie au eșuat să își plătească integral datoria externă acumulată (sovereign external default). În plus, s-au declanșat în acești peste 200 de ani minim 68 de cazuri de default privind datoria publică internă (default on domestic public debt)11. Dacă ni se par multe sau puține contează parțial, important este de evidențiat faptul că datoria publică (contractată de stat de la persoane private, persoane juridice, bănci, companii, din țară sau din străinătate, care au achiziționat obligațiuni emise
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în capcana unei reprezentări care este simultan prea vagă și prea constrângătoare. Prea vagă, pentru că în cvasi-totalitatea cazurilor, campaniile sunt organizate în jurul unor mize naționale, dar cei finalmente aleși trebuie, odată ajunși la Bruxelles sau Strasbourg, să iasă din politica domestică. Prea constrângătoare, deoarece activitatea din Parlament poate anula posibilitatea realegerii, dacă timpul petrecut ca ales în circumscripție e sacrificat în favoarea unor mize pur comunitare. Listele cu adevărat europene ar diminua, foarte probabil, constrângerea care apasă asupra mandatului. Intrăm astfel în
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
afirmarea lor ca un actor politic vizibil în alegerile europene s-a dovedit a fi dificilă întrucât scrutinul pentru Parlamentul European era organizat la nivelul statelor membre de către partide politice naționale care prezentau candidați naționali ce discutau chestiuni de interes domestic. Prin urmare, cu excepția coordonării procesului de elaborare a unui manifest (care de altfel în anii 1980 avea mai degrabă forma unei declarații de principiu), federațiile nu aveau un rol bine definit, aceste organizații intrând din acesta cauză într-o perioadă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Funcțiile structurale pot fi foarte bine puse în lumină dacă analizăm relația dintre partidele politice europene și cele naționale prin prisma teoriei Principal-Agent (așa cum a făcut-o David Hanley), utilizată pentru a explica delegarea într-o perspectivă realistă asupra politicii domestice sau internaționale, și care presupune că agenți raționali deleagă puteri unor agenți executivi sau judiciari în mod sistematic pentru a reduce costurile elaborării de politici 72. Din acest punct de vedere principal-ul este partidul politic național, iar agent-ul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
lumière de l'affaire Buttiglione", în Les Cahiers du Cevipol, 2007, nr.3. Mark N. Franklin, "Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", in Wouter vad der Brug et Cees van der Eijk, European elections and domestic politics. Lessons from the past and scenarios for the future, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 2007, pp. 13-32. Mattew Gabel și Simon Hix, "Defining the EU Political Space: An Empirical Study of the European Elections Manifestos, 1979-1999", Comparative
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Market Studies, vol. 41, nr. 2, 2003, pp. 191-202. Simon Hix, "What to expect in the 2009-2014 European Parliament: Return of the Grand Coalition?", European Policy Analysis, SIEPS, august 2009. Cees van der Eijk și Wouter Brug, European Elections and domestic politics, Indiana, University of Notre Dame, 2007. Liesbet Hooghe și Gary Marks, "A Postfunctionalist Theory of European Integration: From Permissive Consensus to Constraining Dissensus", în British Journal of Political Science, Vol.39, nr. 1, Ianuarie 2009, pp. 1-23. Simon Hug
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
after Four European Elections", British Journal of Political Science, Vol. 28, nr. 4, 1998, pp. 591-607. Michael Marsh, "European Parliament Elections and Losses by Governing Parties" in Cees van der Eijk și Wouter van der Brug (ed.), European Elections and Domestic Politics: Lessons from the Past and Scenarios for the Future, South Bend: University of Notre Dame Press, 2006. Guillaume Marrel și Renaud Payre, "Des carrières au Parlement européen. Longévité des eurodéputés et institutionnalisation de l'arène parlementaire", în Politique européenne
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
1994, pp. 128-142. Cees van der Eijk, Mark Franklin (ed.), Choosing Europe? The European Electorate and National Politics in the Face of Union, University of Michigan Press, Ann Arbor, 1996. Cees van der Eijk și Wouter Brug, European Elections and domestic politics, Indiana, University of Notre Dame, 2007. Steven Van Hecke, "Democracy, Power and Europarties: plus ça change, plus ça reste la même chose", Lucrarea prezentată la conferința "Elections 2009: Challenges pour un système politique européen", Universitatea din Luxembourg 11-12 decembrie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
pp. 116-123. 27 Paul Magnette, Europa politică... op. cit.., p. 53 (p. 84). 28 Mark N. Franklin, "Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", în Wouter vad der Brug et Cees van der Eijk, European elections and domestic politics. Lessons from the past and scenarios for the future, Notre Dame, University of Notre Dame Press, 2007, p. 14 (pp. 13-32). 29 Date disponibile pe site-ul Parlamentului European, http://www.elections2009-results.eu/fr/new parliament fr.html 30 În 2007
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Auers, "European elections in the eight new member states", Electoral studies, Vol. 24, 2005, p. 750, Michael Marsh, "European Parliament Elections and Losses by Governing Parties" în Cees van der Eijk și Wouter van der Brug (ed.), European Elections and Domestic Politics: Lessons from the Past and Scenarios for the Future, South Bend: University of Notre Dame Press, 2006. 89 59% conform Eurobaromerrului din aprilie-mai 2007, www.ec.europa.eu/public opinion/archives/eb/eb67/eb67 bg nat.pdf 90 "Избори без предизборна кампания
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
vorbitori și este vorbită și în regiuni în care nu se folosea în epoca precolumbiană. Toate cuvintele de origine quechua din limba română provin la noi din franceză, iar în franceză sunt împrumuturi din spaniolă. Alpaca este numele unei varietăți domestice a lamei, înregistrat târziu în spaniolă, abia la 1718, fiindcă înainte se folosea alt termen, și acesta tot quechua: paco. Este ciudat că, în franceză, alpaga este atestat puțin mai devreme (sub forma alpaca, 1716) (DL: 1579; DL: alpaga 1834
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
franceză (pancréas) și apoi de română (pancreas). Nume de animale Este un câmp semantic relativ închis, dacă privim evoluția acestuia de la latină la română. Moștenirea latinească din celelalte limbi romanice pledează, de asemenea, pentru această idee. Dintre numele de animale domestice din latină, unele au fost moștenite în toate limbile romanice: lat. asinus > asin (păstrat în română doar regional), lat. bos > bou, lat. caballus > cal, lat. canis > câine, lat. capra > capră, lat. porcus > porc, lat. taurus > taur, lat. vacca > vacă, lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sufixul autohton -ușă), prezent în aromână și atestat în secolul 18 în dacoromână cu sensul „pisică“; sensurile cunoscute în prezent, „lanțuri cu care se leagă mâinile și picioarele deținuților“ și „ancoră“, sunt ulterioare și metaforice. Alte nume latinești de animale domestice s-au păstrat în română și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar, lat. agnellus > miel, lat. annotinus > noaten „(oaie) de peste un an“, lat. aries > (reg.) arete „berbec de prăsilă“, lat. catellus > cățel, lat. equa > iapă, lat. haedus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
masculus > v. rom. mascur este panromanic (it. maschio, fr. mâle, sp. macho); alți termeni latini păstrați în română, lat. animal, cu pluralul animalia > v. rom. nămaie „vite mici“, lat. fera > rom. fiară, lat. domesticus > v. rom. (reg.) dumes(t)nic „domestic, blând, liniștit“, lat. silvaticus > salvaticus > rom. sălbatic, au fost moșteniți numai de unele limbi romanice occidentale. O evoluție specială de sens are lat. vita „viață“ > rom. vită (cuvântul românesc viață este fie urmașul cuvântului latinesc *vivitia, derivat abstract al lui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
viață“ > rom. vită (cuvântul românesc viață este fie urmașul cuvântului latinesc *vivitia, derivat abstract al lui vivus, fie format în românește de la viu). Ca și celelalte limbi romanice, româna a și împrumutat nume de animale, mai ales sălbatice, dar și domestice, din substratul traco-dac (cioară, ghionoaie, năpârcă, pupăză, rață, șopârlă, viezure), de la slavi (bivol, cocoș, curcă, dihor, gâscă, veveriță, vidră și multe nume de pești: crap, păstrăv, rac, știucă, mreană), de la turci (bursuc, catâr). Este interesant de urmărit acest câmp semantic
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din perspectiva perechilor care denumesc femela și masculul: unele sunt formate din termeni diferiți (oaie-berbec), altele (cele mai multe) deosebesc sexul prin adăugarea unui sufix masculin (vulpe-vulpoi) sau feminin (lup -lupoaică). Se poate remarca faptul că prima categorie cuprinde nume de animale domestice, unde distincția de sex are o mai mare importanță economică: femela face pui, dă lapte sau ouă. Pentru animalele sălbatice, acest lucru este mai puțin important; de aceea, la unele animale nu există cuvinte diferite pentru a diferenția cele două
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
puțin important; de aceea, la unele animale nu există cuvinte diferite pentru a diferenția cele două sexe (lebădă, râs etc.). Această situație o continuă pe cea din latină. Faptul este cu atât mai interesant cu cât numele indo-europene ale animalelor domestice nu precizau sexul, erau cuvinte epicene (același cuvânt desemnează ambele sexe). Masculul nu avea nume în vocabularul indo-europenei. Numele de animale desemnau de obicei femela, pentru că masculii nu se păstrau decât în număr limitat, pentru reproducție. Denumirile pentru masculi sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
masculi sunt noi sau puțin răspândite; adesea, pentru a denumi un animal de sex masculin se adăuga la cuvântul care desemna femela termenul ce însemna „mascul“. bou și vacă Lat. bos (ac. bovem) și lat. vacca, denumirile a două animale domestice importante, au fost moștenite în română cu sensul din latină și cu formele bou și vacă. Cele două cuvinte latinești s-au transmis tuturor limbilor romanice: it. bove și vacca, sp. buey și vaca, fr. bœuf și vache. (Și, pentru ca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
imaginea „triunghiului clasic“ să fie completă, adaug că și taur este moștenit de toate limbile romanice din lat. taurus.) Dat fiind că, așa cum am spus mai sus, în indo europeană nu existau cuvinte diferite pentru a preciza sexul la animalele domestice, la început lat. bos era un substantiv masculin folosit fie ca denumire generică pentru animalele din această specie, de ambe sexe, fie denumea femelele, ca și ovis „oaie“ sau sus „porc“. Situația moștenită din latină a evoluat, din punct de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în februarie (în loc de noiembrie sau decembrie) era apreciat mai ales ca miel de Paște, de aceea i se spune cordero pascual sau cordero lechal „miel de lapte“. cal și iapă Și perechea cal-iapă face parte din seria numelor de animale domestice moștenite din latină. Cal < lat. caballus este panromanic. Istoria lui este interesantă dacă ne gândim la faptul că, la început, lat. caballus însemna „mârțoagă“, cal folosit pentru transport, iar equus era „cal de călărie“, aflat în proprietatea nobililor. Încă de la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
4, intitulat Mulomedicina Chironis (mulomedicina = „tratarea catârilor, medicina veterinară“). Româna este singura limbă romanică în care termenul respectiv, mânz, este de origine preromană (traco-dacă sau iliră). De reținut că mânzat înseamnă „vițel“. capră și țap Această pereche din seria animalelor domestice prezintă un alt tipar: în română, femininul capră continuă lat. capra, transmis tuturor limbilor romanice (fr. chèvre, it. capra, sp., port. cabra), fiind singurul cuvânt folosit pentru a denumi acest animal, dar masculinul țap este un împrumut. Lat. caper „țap
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
s-a transmis limbilor romanice; un derivat al acestuia, felinus, a fost împrumutat de toate limbile romanice, inclusiv de română. Lat. feles a fost înlocuit de cattus, cuvânt de origine africană (berberă sau nubiană), odată cu introducerea la Roma a pisicii domestice, importată din Egipt (pisica domestică nu era cunoscută în Antichitatea romană). Cum am mai spus, lat. cattus și catta s-au transmis tuturor limbilor romanice. În zona numită „latinitatea orientală“, adică în română, s-a păstrat numai în derivatul cătușă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un derivat al acestuia, felinus, a fost împrumutat de toate limbile romanice, inclusiv de română. Lat. feles a fost înlocuit de cattus, cuvânt de origine africană (berberă sau nubiană), odată cu introducerea la Roma a pisicii domestice, importată din Egipt (pisica domestică nu era cunoscută în Antichitatea romană). Cum am mai spus, lat. cattus și catta s-au transmis tuturor limbilor romanice. În zona numită „latinitatea orientală“, adică în română, s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format de la *cată < lat. catta
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sinonimului autohton. Lat. albus devenit rom. alb a păstrat sensul general al culorii, în timp ce bardzu, termenul autohton (folosit astăzi numai dialectal: în Transilvania, în aromână și în meglenoromână), și-a restrâns sensul, denumind culoarea albă sau bălțată a unui animal domestic (oaie, capră, catâr); în româna actuală, se folosește breaz (considerat de origine sud-slavă). Tot din sfera semantică a numelor de culori este cuvântul negru (< lat. niger), care se folosește ca termen general pentru a denumi culoarea respectivă, spre deosebire de murg și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
210 Belsky&Most (1981), Nicolich (1877), Rubin, Fein&Vandenberg (1983), apud Schaffer 2005: 235. 211 Piaget-Inhelder 1966: 51. 212 Piaget-Inhelder 1966: 50. 213 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 24. 214 Bârsan 1995; exemple de jocuri asociate unor teme ca Onomatopee, Grădinița, Toamna, Animale domestice/sălbatice, Păsări domestice, Sărbători de iarnă, Jocuri și sporturi de iarnă, Profesii, Înfloresc grădinile, Mijloace de locomoție, Îmbrăcăminte, Mobilier, Omul, Lumea poveștilor, Lumea culorilor, Vara, În vacanță Săndulescu-Ristoiu 2006. 215 Vezi Cerghit 2006: 264, Pâslaru 2003: 23, Voiculescu 2003: 83-86
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]