11,261 matches
-
ai venit Să ne faci viața amară. De atunci trecut-au ani șirag Pe viața-mi amarata, Tu! tot ai plâns, Străine drag, La poarta zăvorâta. Târziu Ți-am auzit din nou Chemarea Ta duioasa; Aud și-acum al ei ecou: „O, lasă-Mă în casa! Mă lasă-n suflet să străbat Cu pacea Mea cerească, Cum Ceru-n lung și lumea-n lat Nu pot să-ți dăruiască.” Dar lumea-mi spune să Te las Afară și-astă dată, Tu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Istoria literaturii române de la origini până în prezent să fi fost încheiată și a căror importanță era evidentă. Deși imatură, placheta Soliloquii nu e lipsită de un anumit nerv filozofic ce justifică plasarea ei de către Călinescu la rubrica respectivă. E un ecou al lecturilor din Kierkegaard, poate și din Papini sau din alți autori, unii probabil vehiculați prin cursurile lui Nae Ionescu. Autorul nu era un debutant ; începuse de patru ani să publice studii de exegeză și indianistică, iar cu doi ani
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de nici o ofertă (pe care, de altminteri, de s-ar fi ivit, e limpede că nu ar fi disprețuit-o). Dimpotrivă, el a solicitat mereu, de oriunde, în orice condiții. Afară de șefia de cabinet, obținută, cum cu amărăciune mărturisește, mulțumită ecoului produs de moartea părintelui său, a solicitat și sperat mereu zadarnic : prefectură, deputăție, post diplomatic. Adevărul este că ar fi făcut neîndoielnic o figură mai mult decât excelentă ca ministru plenipotențiar și ar fi fost în atare post un funcționar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
maximum de randament. O slăbiciune, căci intervenția prea pronunțată a inteligenței în procesul sufletesc de creațiune este inoportună. Această intervenție stânjenește jocul forțelor inconștiente, care sunt rezervorul poeziei lirice. Iată pentru ce poezia d-lui Topîrceanu este lipsită de acele ecouri nelămurite și de acea brumozitate care îngăduie cititorului să-și viseze liber visurile lui. Cu toate acestea, fiorul ce ni-l dau lucrările d. Topîrceanu l-a exprimat uneori impresionant, ca în Balada morții, poate cea mai bună din poeziile
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bune sunt micile polemici versificate, malițiile și buna dispoziție din producția calificată de Lovinescu, minimalizator, „cronică rimată”, unde ascuțișul epigramatic și spiritul subțire și precis trec dincolo de pretextul imediat prin strălucirea lor în sine. Evident, nu produc nici emoție, nici „ecouri nelămurite”. Dar nu ies din sfera poeziei, căci poezia nu înseamnă neapărat mister, „brumozitate” și tulburare. Cu atât mai bine, firește, când acestea există. Atunci e vorba de poezie lirică și poate chiar de mare poezie. Topîrceanu, evident, nu aparține
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
apropie” fiindcă o face deliberat și conștient) când sursa de inspirație e luată din cultură. Nu mă refer pentru moment numai la „parodii”. O poezie ca Manon și Des Grieux, culeasă în Balade vesele și triste, e plină de „acele ecouri nelămurite” și „acea brumozitate” de care vorbea Ibrăileanu. Dar în parodii Topîrceanu se apropie efectiv de marea poezie. Bineînțeles, când înseși modelele aparțin acesteia, în speță Arghezi, Goga, Homer și Dante (acesta nu figurează în Parodii originale, fiind anterior și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de umbre, sporind realitatea calităților” (vol. 2, p. 41). Exaltarea intelectuală pe care i-o provoacă lectorului acest moment al inteligenței românești nu e scutită de umbra unei tristeți : improbabilitatea audienței internaționale. Dar, măcar printre noi, va avea oare salutarul ecou pe care-l merită ? Doctorul Voiculescu ...vino de mă vezi Pân’ nu s-aștern pe mine solemnele zăpezi. (Sonetul CLXXVI) Prima oară l-am văzut în 1937, nu în carne și oase, ci în portretul pe care i l-a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu spiritul haiku, fără a-l imita. Pasajele, trecerile discursive, legăturile, sunt pe cât posibil eliminate, în tot cazul reduse la minimum, în favoarea captării și ascultării nuanțelor secundare, vibrațiilor afective celor mai infim sesizabile ale cuvântului sau scurtei sintagme. „Cuvântul, răscrucea ecourilor !”, citim la pagina 53. Îmi înfrâng o firească jenă îndrăznind cu toată modestia cuvenită să mă autocitez, dar poate că voi fi scuzat dacă gestul acesta nu va părea nepotrivit : mi s-a întâmplat să scriu, e mult de-atunci
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pentru cel care trimite scrisoarea și cel care o primește. Regele și regina erau de față, sclipind nu numai din diamante - o magie venind din tot ce se ascunde în spatele spectacolului bine regizat. Prezența îngerilor deghizați în sunete imperceptibile, în ecouri mici, umbre în spatele luminilor candelabrelor îngreunate cu cristale de munte. Poate o expresie a Echinoxului de iarnă, când ceva se schimbă în viața plantelor, care influențează secret viața și visele oamenilor neștiutori de proiectele din stele. A nins mult, și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aceasta însă, trebuie să existe și un debușeu de valorificare a acestor noi încercări în creație. Și aici ne apropiem de motivul care ne stăruie de multă vreme în minte, și pentru care am mai pledat în alte articole, fără ecou la guvernarea trecută! Ne gândim acum, anume, la cele patru instituții de Operă care au în titulatura lor atributul de național, și anume: Operele din București, Iași, Cluj și Opereta Națională din București, să aibă obligația de a monta o
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
nuanțe inerent perceptibile, apoi cuceritoare, până la izbucniri în forte, controlate și îndelung studiate (pe care le-am urmărit, având șansa să mă număr printre spectatorii serii), se va menține, atunci fericiții participanți la Festivalul Artelor vor păstra viu în suflet ecoul acestei prestigioase manifestări! Aplauzele sincere, generoase, parcă nesfârșite, au aureolat o seară de neuitat. Cu adevărat, programul, așa cum prevedea experimentatul și subtilul Ioan Holender în deschidere, este menit să ofere tuturor o atracție specială, în interpretări cu totul aparte și
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
sunt puși pe fapte mari. Glasurile lor sigure vor răsuna benefic pentru cei care vor avea inspirația și norocul să procure un bilet pentru astă-seară, 6 decembrie 2003, la Operă. Nerăbdarea de a-i urmări pe viu (și nu doar ecouri din auzite), privind evoluția în acest spectacol, se amplifică și prin faptul că au venit însoțiți de un excelent dirijor tânăr, care a făcut din primul moment dovada unui profesionist care stăpânește cu măiestrie bagheta. Este vorba de Leo Siberski
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
o subliniere meritorie pentru programul redactat de Vasilica Stoiciu-Frunză, care cuprinde un bogat material informativ, bine venit și edificator, completat cu desene și fotografii ale compozitorului și ale realizatorilor. După succesul din premierele celor trei distribuții, să așteptăm cu interes ecourile viitorului turneu din Germania! GEORGE VINTILĂ - OCTOGENARUL DIRIJOR Sunt momente care ne fac plăcere de fiecare dată când ne revin în memorie. Sunt personalități care prin faptele lor au făcut istorie în profesia lor. De aceea, este o sărbătoare atunci când
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de acolo, din Cișmele. De cei mai mulți nu mai știu nimic. Nu-i mai văd de atâta zid de hotare. Pe ce câmp de luptă or fi căzut, cum și unde or mai fi supraviețuind? După ani și ani am primit, ecou întârziat al tinereții, un catren made Titi Matei: Tinerețe, tinerețe, tu te duci ca valul mării! Peste tine se așterne zilnic pulberea uităriiă Luca Guțaga n-a fost cu noi. Plecase să facă Anul Nou și toată vacanța la Pocrovca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o așteptare enervantă și apăsătoare. Din când în când, contabila primăriei, tovarășa Pungă, intră și iese pe ușă tăcută, preocupată de ceva doar de ea știut. Beau o cafea și încerc să dau câteva telefoane. În receptor aud sunetul derivației, ecoul, semn că centralista mă ascultă. Mi se pare că oriunde aș suna e pustiu, că toată lumea a dispărut, iar eu sunt singură. Nu-mi găsesc rostul. Mă joc cu degetele. Degetele trosnesc. Înțeleg deodată că locul meu nu este acolo
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
a creat Organizația Cercetașii Naturii condusă de un comitet format din General (r) Al. Mârzac, Prof. de Biologie Dumitru Cărăușu și Dr. Vlad Bejan. În scopul desfășurării unor programe de etnoprotecție În 1989 s-a constituit organizația neguvernamentală Ginta Latină ecou al evenimentelor ce zdruncinau scena politică a țărilor socialiste. În Polonia sindicatele trecuseră de la revendicări profesionale la contestarea sistemului social politic. Zidul Berlinului era escaladat la proporția unui exod spre lumea liberă. Procese asemănătoare se petreceau În Întreaga zonă a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
confraților noștri va fi promovată unitatea și Înțelegerea de care societatea noastră are atâta nevoie. Vă urez succes. Alexandru Ioachimescu - București. Ceea ce până acum se afirma sporadic, acum, sub egida unei formațiuni organizate, acțiunile vor avea continuitate și un mare ecou. Un obiectiv important este acela să se cunoască viața și opera marilor personalități din istoria neamului - B. P. Hasdeu, Al. Russo, N. Bălcescu, Nicolae Iorga, Alecu Mateevici, Mihai Eminescu, Regele Ferdinand, Mareșalul Antonescu. Pr. Sergiu Roșca - București. La apariția primului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Chișinău Întâlnire la care au participat Pr. Cunescu, Prof. Levițchi, Ion Stanciu, poet Octav Sargețiu, Prof. Lupașcu, Ana Lupașcu, Gh. Sârbu ziarist Iulia Cristea, Pr. Vasile Țepordei, Prof. Gr. Filip-Lupu, poet Toma Istrati. Evenimentele de la Chișinău au avut un larg ecou și În Romania. La Congresul al XIV-lea al Patridului Comunist Român din noiembrie 1989, președintele țării Nicolae Ceaușescu a pus problema anulării Pactului Ribbentrop Molotov și această problemă majoră a fost discutată la Întalnirea dintre președintele român și Mihail
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nici o școală În regiunile Nikolaiev cu 16,7 mii moldoveni, Kirovograd - 10,7 mii Donețk 13,3 mii iar În Transnistria Ucraineană (raioanele Balta, Ananiev, Golta, Codâma) cu o populație 120.000 moldoveni nu este nici o școală În limba maternă. Ecoul Tratatului Româno-Ucrainean a umplut paginile presei naționale, a răsunat În adunări publice și În casele oamenilor ca un duh rău prevestitor. Mai puțin la televiziune. O bună parte din comentarii și sondajele de opinii au fost adunate și publicate de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
românilor depășea peste tot pe aceea a ucrainenilor, În unele zone aceștia fiind chiar inexistenți (Ținutul Herța), iar includerea forțată a acestor teritorii În fosta R.S.S. Ucraineană s-a făcut atunci fără nici un temei, În mod cu totul arbitrar. 2. Ecoul negativ, peste tot nefavorabil, pe care Tratatul cu Ucraina l-a avut printre românii din țară și din străinătate, se datorează faptului că Ministerul Afacerilor Externe n-a consultat societatea civilă atunci când textul tratatului a ajuns În faza finală și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
remarcat bogatul material documentar acumulat În biblioteci, muzee, expoziții, monografii, colecții, simpozioane datorate În cea mai mare parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul În special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de stradă, grevele. Cu toate acestea, în martie 1973, la noile alegeri prezidențiale Unidad Popular și Allende câștigă cu 43,3%. Al doilea mandat prezidențial avea să se sfârșească tragic pentru Allende, la 11 septembrie 1973. Armata s-a făcut ecoul nemulțumirilor și nemulțumiților și generalul Augusto Pinochet, numit chiar de Allende șef al armatei la 23 august, avea să conducă lovitura de stat militară. În ziua de 11 septembrie, Allende a sosit la Palatul Moneda, sediul Președinției, la ora 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de guvernul austro-ungar față de România, fiind conștient de existența unei competiții pentru atragerea ei de partea Austro-Ungariei sau Rusiei, cea din urmă putând promite Transilvania ca element esențial al strategiei naționale românești. Inițiativa apropierii României de Austro-Ungaria a găsit un ecou favorabil În cadrul diplomației austro-ungare, mai ales că aceasta urma să fie principala beneficiară a unei asemenea alianțe. Revenind la partea românească, este de recunoscut rolul jucat de Petre P. Carp În semnarea tratatului de alianță, acesta plasându-se pe aceleași
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
reapărut încă din evul mediu. * Ocupat cu treburile de rutină și cu notarea acestor sumare idei, constat că, aici, la munte, primăvara se manifestă ca în "Anotimpurile" lui Vivaldi, "sonor", apele devin zgomotoase, chiar munții mi se par înfiorați de ecourile unor melodii pline de bucurie; dar de o bucurie solemnă, aceeași solemnitate pe care o sugerează și Grieg. Primăvara, aici, la munte, este un spectacol total, luminos și melodic, o punere în scenă magnifică. Nu-mi amintesc să fi petrecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ocultă înfiorare care mă cuprinde. Este o așteptare, de o "venire"; dar și ea indecisă; ca într-o gară, de demult, când un bang-bang răsunător anunță o venire și ea greu de denumit. Se putea să fie un semn al ecoului. * Nu l-am mai văzut demult pe Dumnezeu. Timpul ne-a înstrăinat pe unul de celălalt; am și uitat de El, cum și El m-a uitat. Acum aștept o "venire". Poate o împăcare, o scrisoare de împăcare, o poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]