13,290 matches
-
nivelul de stimuli atunci când constată nivelul de suferință a victimei. În schimb, cei care fuseseră provocați, cresc nivelul de agresivitate în funcție de indicatorii nivelului de durere. Aceeași subiecți își evaluează pozitiv starea emoțională, pe când subiecții non provocați evaluează negativ aceeași stare emoțională. Rezultatele mai multor studii indică că constatarea durerii victimei poate uneori reduce eventualitatea agresiunilor imediate (Baron, 1979a citat de Baron et al., 1994). O altă reacție manifestată față de suferința victimei poate fi empatia: o reacție emoțională similară celei induse victimei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evaluează negativ aceeași stare emoțională. Rezultatele mai multor studii indică că constatarea durerii victimei poate uneori reduce eventualitatea agresiunilor imediate (Baron, 1979a citat de Baron et al., 1994). O altă reacție manifestată față de suferința victimei poate fi empatia: o reacție emoțională similară celei induse victimei (Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). A te putea pune în locul celuilalt, a resimți ceea ce simte celălalt sunt elemente ce pot diminua tendința de a face rău celuilalt pentru că durerea celuilalt devine durerea ta
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
P.G., The psychological power and pathology of imprisonment. Catalog of Selected Documents in Psychology, 3, 1973, p. 45. Index A A claxona 161-162, 232 A fugi 116, 119 Abordare biopsihosocială 138-139 interacționistă 136-138 tradițională 121-133 Abuz 78, 198-199, 206 Activare emoțională 140, 142 fiziologică 110-112, 204, 222 Agresivitate activ-pasivă 16 animală, 10, 15, 55 caracteristici 12-13 conjugală 205-208 copilului 214-216 definiție 12 directă 16, 25-26, 34, 166, 167 domestică 203-214 fizică 16, 24, 34, 167 indirectă 16, 25-26, 34, 166, 167
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
84, 88, 97, 190, 193, 197 Dezumanizare 90, 232 Dezinhibare 90, 191 Dispoziție 78 Drog 204 E Efect pe termen scurt 97, 194-195 pe termen lung 97, 195-196 Efectul armei de foc 63, 126, 176 Elaborare cognitivă pe baza experienței emoționale 140-142 interpretativă 212 Emoția emoție negativă 12-13, 34, 140, 231 specifică 20 Empatie 72, 74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
experienței emoționale 140-142 interpretativă 212 Emoția emoție negativă 12-13, 34, 140, 231 specifică 20 Empatie 72, 74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11, 70, 117 indirectă 127 motivațională 11 subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
naturală 160-161 pe teren 160 P Paradigma agresivității 168 operării libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prelucrare a informațiilor / a datelor 32, 62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222, 225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unui mare volum de producție științifică din domeniul investigat. Trebuie observat, în același timp, că o lucrare pe o astfel de temă solicită cunoștințe temeinice variate din mai multe discipline lingvistică generală, analiza discursului, pragmatică, teatrologie, psihologie, didactică, semiotică, inteligență emoțională, analiză tranzacțională ș. a. Organizată în trei capitole, lucrarea Angelicăi Hobjilă reușește să trieze fapte și idei și să organizeze riguros acest material, astfel încît să poată evalua atent, pe de o parte, reperele conceptuale, și, pe de altă parte, aplicabilitatea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau negativ al vorbitorului la o acțiune; verbală sau nonverbală a interlocutorului"; comportamentul de susținere concretizat în "semnale pe care vorbitorul le trimite ascultătorului în legătură cu modul în care îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional"; comportamentul reflexiv încurajând continuarea conversației, inducând o schimbare în ea sau încheind-o; comportamentul explicativ marcat textual prin: "structurile explicative, glosările apozitive, metaforele cu funcții concretizatoare, enunțurile asertive, conectorii (în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
abstracți, la real sau fictiv etc., influențează maniera de construire și de transmitere a unui mesaj în cadrul comunicării interpersonale; de exemplu, pentru o reflectare, în mesaj, a realității subiective (sau a celei obiective, din perspectivă subiectivă) locutorul va alege semne "emoționale", "afective", eventual, plastice, referenți abstracți (asociați stărilor, sentimentelor etc.) asociați cu cei concreți etc. Semnificativă este, în acest sens, și opțiunea predilectă, într-un anumit act comunicativ, pentru una dintre funcțiile limbajului prezentate supra (funcția Eu, funcția Voi, funcția Noi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Alexandrescu & Micle, 2002, p. 19, 51; Puiu, 2001, pp. 77-81; Năstășel & Ursu, 1980, p. 49 etc.), situații problematice determinate de manifestarea anumitor blocaje/obstacole ("blocaj", în accepțiunea asociată interiorului procesului comunicării: pot apărea blocaje în planul locutorului de exemplu, blocaje emoționale; în planul canalului de transmitere a mesajului de exemplu, se întrerupe convorbirea telefonică din motive tehnice etc.; "obstacol", în accepțiunea de barieră care poate apărea înainte de sau în derularea actului comunicativ: de exemplu, obstacolul lingvistic interlocutorul nu stăpânește același cod
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nivelul locutorului, cât și la nivelul interlocutorului, emoțiile pot fi avute în vedere, dintr-o perspectivă diagnostică, prin raportare la locul și manifestarea lor în viața oricărei persoane și, din perspectiva educativității, în asociere cu direcțiile promovate de teoria inteligenței emoționale. Prima perspectivă, cea diagnostică, se poate concretiza într-o serie de cinci postulate, trimițând către ceea ce presupun existența și manifestarea emoțiilor, respectiv planurile asupra cărora acționează cu precădere la nivelul individului/relației/comunicării. (1) Emoțiile sunt necesare (fiind, de altfel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acțiuni considerate/ demonstrate ca dezirabile, oportune, cât și fapte/atitudini/comportamente regretabile. Și de fiecare dată invocăm emoțiile. (5) Emoțiile ne influențează relațiile, ele "supervizează" interacțiunea între locutor și interlocutor interacțiune care presupune "un proces constant de gestiune și reglare emoțională strâns legat de celelalte schimburi orientate mai mult cognitiv" (Cosnier, 2007, p. 107) și care aduce în prim plan ideea de intersubiectivitate (Bârlogeanu, 2004, p. 104); aceasta în condițiile în care locutorul și interlocutorul intră într-o situație de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Bârlogeanu, 2004, p. 104); aceasta în condițiile în care locutorul și interlocutorul intră într-o situație de comunicare cu propriile emoții, însă se raportează și la emoțiile celuilalt. Cea de-a doua perspectivă invocată mai sus vine din sfera inteligenței emoționale 20, ale cărei dimensiuni trebuie învățate și exersate 21, în opinia lui D. Goleman (2004, p. 7; cf. Goleman, 2001), prin: conștientizarea propriilor emoții (recunoaștere, numire, înțelegere etc.); stăpânirea/managerierea emoțiilor personale (controlarea formelor de manifestare a emoției; cultivarea sentimentelor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pregătirea de specialitate și de cea psiho-pedagogică), logică (în prezentarea conținuturilor), implicare personală (Dumitriu, 1998, pp. 87-88), "abilități de transmitere a mesajului și abilități de receptare a acestuia" (McLeod, Fisher & Hoover, apud Curelaru & Criu, 2010, p. 211), "abilități de exprimare emoțională, prezente atât în etapa de transmitere, cât și în cea de receptare a mesajului" (Curelaru & Criu, 2010, p. 211), asertivitate, utilizare de tehnici discursive și teatrale, expresivitate 34, oferire de feedback (Sălăvăstru, 2004, pp. 224-226), cultivarea unei practici a dialogului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
profesor, fie întregului grup de elevi, grup caracterizat printr-un grad mai mare sau mai mic de omogenitate (vezi, de exemplu, clasa I vs. clase simultane, în mediul rural). Unui interlocutor asociat anumitor variabile: * vârstă; * stare fizică; * stare psihică (mentală, emoțională etc.); * motivație/interese; * stil de ascultare; * stil de comunicare (reperabil în feedback-ul dat locutorului) etc. Aceste variabile pot fi cunoscute de către locutor înaintea actului comunicativ propriu-zis sau i se dezvăluie acestuia pe măsură ce se derulează schimbul comunicativ; primul caz constituie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
c) opiniile: A fost o piesă clasică, însă pusă în scenă într-o manieră modernă, actuală, cu trimiteri către politicienii de azi...; Este unul dintre basmele mele preferate, cu personaje care au caracteristici cel puțin interesante.; (d) sentimentele, reacțiile noastre emoționale: Mă bucur foarte mult că te-am revăzut.; Mă bucur că v-a plăcut textul, îmi place să discut cu voi despre el. În plus, fiecare nivel "exprimă" ceva despre locutor/pentru interlocutor: (a) clișeele intrarea într-un/acceptarea unui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
opinii subsumate așa-numitului "dialog oficial", în termenii lui Collett, 2005, p. 89, reperabil într-o situație de comunicare); prezintă opiniile care să nu constituie o amenințare la adresa feței pozitive sau negative a participanților la actul comunicativ; (d) sentimentele, reacțiile emoționale transmitere voluntară sau involuntară a manierei de raportare a locutorului la mesaj, la interlocutor, la situația de comunicare, în general. Acestora li se poate adăuga nivelul acțiunilor/reacțiilor comunicaționale (parte a "dialogului neoficial" Collett, 2005, p. 89), reflectare a intenției
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în care a gândit elevul, de ce a dorit acesta să transmită prin compunerea respectivă, motivându-l astfel să comunice în continuare oral (în completarea comunicării scrise realizate prin compunere); * asumarea comunicării de emoții în condițiile în care "orice comunicare este emoțională. Atât receptorul, cât și emițătorul comunică cu tonalități emoționale. Sunetul vocii cuiva amintește de o altă voce, gestica unei persoane se aseamănă cu felul de a se comporta al unei alte persoane, o privire poate evoca o altă privire" (Roco
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să transmită prin compunerea respectivă, motivându-l astfel să comunice în continuare oral (în completarea comunicării scrise realizate prin compunere); * asumarea comunicării de emoții în condițiile în care "orice comunicare este emoțională. Atât receptorul, cât și emițătorul comunică cu tonalități emoționale. Sunetul vocii cuiva amintește de o altă voce, gestica unei persoane se aseamănă cu felul de a se comporta al unei alte persoane, o privire poate evoca o altă privire" (Roco, 2004, p. 69); * structurarea mesajului folosind mărci/conectori de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumit cuvânt: tare vs. teamă vs. el vs. nu vs. ajunge vs. timp; Intonația salvatoare o persoană comunică neinteligibil un mesaj (eventual, într-o limbă inventată sau folosind formule chimice/matematice în loc de cuvinte propriu-zise), însă cu intonația corespunzătoare sensului (informațional/emoțional etc.) pe care dorește să-l transmită; interlocutorii sunt provocați să decodeze mesajul etc. * tehnici subsumate "disciplinei" spectatorului implicând: * pentru interlocutorul dintr-o situație de comunicare-teatru (așadar, pentru spectatorul de teatru 47): eventuala lectură a piesei de teatru sau a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
București: Editura Alcris M94. Gîtză, L., Chimet, I., Silvestru, V. (1968). Teatrul de păpuși în România. București: Editura Meridiane. Goffman, E. (2003). Viața cotidiană ca spectacol. Traducere de Simona Drăgan și Laura Albulescu. București: comunicare.ro. Goleman, D. (2001). Inteligența emoțională. Traducere de Irina-Magdalena Nistor. București: Curtea Veche Publishing. Goleman, D. (2004). Inteligența emoțională, cheia succesului în viață. Traducere: Gina Argintescu Amza. București: ALLFA. Gottesman, D, & Mauro, B. (1999). Cum să te angajezi folosind trucurile actorilor. Traducere de Nicolae Năstase. Editura
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
păpuși în România. București: Editura Meridiane. Goffman, E. (2003). Viața cotidiană ca spectacol. Traducere de Simona Drăgan și Laura Albulescu. București: comunicare.ro. Goleman, D. (2001). Inteligența emoțională. Traducere de Irina-Magdalena Nistor. București: Curtea Veche Publishing. Goleman, D. (2004). Inteligența emoțională, cheia succesului în viață. Traducere: Gina Argintescu Amza. București: ALLFA. Gottesman, D, & Mauro, B. (1999). Cum să te angajezi folosind trucurile actorilor. Traducere de Nicolae Năstase. Editura Antet. Grant, B.M., & Grant Hennings, D. (1977). Mișcările, gestica și mimica profesorului. O
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Thomson Learning. Rimé, B. (2007). Comunicarea socială a emoțiilor. Traducere de Mircea Marin. București: Editura Trei. Robinson, K. (2011). O lume ieșită din minți: revoluția creativă a educației. Traducere de Doina-Mihaela Brăgaru. București: Publica. Roco, M. (2004). Creativitate și inteligență emoțională. Iași: Polirom. Rogers, C. R. (2008). A deveni o persoană: perspectiva unui psihoterapeut. Traducere de Anacaona Mândrilă-Sonetto. București: Editura Trei. Rotaru, I. (2010). Comunicarea virtuală. Impactul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale în spațiul educațional contemporan. București: Tritonic Publishing. Rovența-Frumușani, D. (1999
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]