10,920 matches
-
de asemenea, forjate la cald în loc să fie tratate termic. Celelalte materiale trebuie să fie durificate pirntr-un proces propriu de forjare. Forjarea la căldură extremă este definită ca prelucrarea metalului peste temparatura sa de recristalizare. Principalul avantaj al forjării la căldură extremă este faptul că efectele tensiunilor de durificare din metalul deformat sunt anihilate prin procesul de recristalizare. Celelalte avantaje includ: Dezavantajele forjării la căldură extremă sunt: Forjarea la rece este definită ca prelucrarea metalului sub temperatura sa de recristalizare, dar, de
Forjare () [Corola-website/Science/311505_a_312834]
-
este definită ca prelucrarea metalului peste temparatura sa de recristalizare. Principalul avantaj al forjării la căldură extremă este faptul că efectele tensiunilor de durificare din metalul deformat sunt anihilate prin procesul de recristalizare. Celelalte avantaje includ: Dezavantajele forjării la căldură extremă sunt: Forjarea la rece este definită ca prelucrarea metalului sub temperatura sa de recristalizare, dar, de obicei, la o temperatură apropiată de cea a camerei. Avantaje: Dezavantaje Există multe, diferite și disponibile modalități de forjare, totuși acestea pot fi grupate
Forjare () [Corola-website/Science/311505_a_312834]
-
fluviul Murray, de asemenea agricultura regiunii depinde de fluviu. Pe cursul lui sunt patru baraje, printre care Lacul Hume are o suprafață de 202 km² cu un volum de 3.038.000.000 m³ de apă, în cazuri de secetă extremă fluviul poate seca complet. O cantitate importantă din apa fluviului este reținută de lacuri și de regiunea de smârcuri din jurul lacului Alexandrina și regiunea Parcului Național Coorong, din această cauză Murray are un debit relativ mic la vărsare. Numai prin
Fluviul Murray () [Corola-website/Science/311583_a_312912]
-
germani, a fost înlocuit de Fernand de Brinon. Guvernul în exil vichyist și-a încetat existența în aprilie 1945. Generalul Leclerc, comandantul Diviziei a 2-a blindată franceză, considerată cea mai prestigioasă unitate franceză, a condus „Corpul Expediționar Francez din Extremul Orient” (CEFEO), care a luptat în Indochina Franceză, ocupată în 1945 de Imperiul Japonez. Posterele de recrutare ale CEFEO înfățișau un tanc Sherman marcat cu crucea de Lorena și avea textul „"Ieri Strasbourgul, mâine Saigonul, înrolați-vă!"”, făcând referire la
Eliberarea Parisului () [Corola-website/Science/311750_a_313079]
-
(de asemenea cunoscut ca "Golful Siam", este localizat în Marea Chinei meridionale (Oceanul Pacific) și este înconjurat de Malaezia, Tailanda, Cambogia și Vietnam. Extremul de nord al golfului se găsește la vărsarea râului Chao Phraza, în portul din Banqueocoque. Golful are o dimensiune de 320.000 km². este puțin profund, cu adâncimi între 45-80 m . Acest lucru face ca circulația apei să fie lentă
Golful Thailandei () [Corola-website/Science/311012_a_312341]
-
număr de specii se cultivă ca plante ornamentale sau în grădini ornamentale. Deasemenea pot forma parte din așa numitele grădini xerofite unde sunt grupați cactuși sau alte plante xerofite consumatoare de puțină apă din regiunile aride.de asemenea cactusii sunt extremi de interesati Cuvântul "cactus" provine din grecește Κάκτος "káktos", folosit pentru prima dată de folozoful Teofrast numind asfel o plantă care creștea in insula Sicilia , posibil Cynara cardunculus. Cuvântul a trecut în latină sub forma "cactus" prin scrierile lui Plinius
Cactus () [Corola-website/Science/311038_a_312367]
-
SUA pe care a absolvit-o la 30 ianuarie 1905 cu distincție, al șaptelea dintr-o clasă de 114 de elevi. El s-a înrolat pe vasul de linie USS Ohio(BB-12) la San Francisco, cu care a navigat în Extremul Orient. În septembrie 1906, a fost transferat pe crucișătorul USS Baltimore(C-3); și pe 31 ianuarie 1907, după doi ani petrecuți pe mare ca subofițer, a fost numit sublocotenent. A servit succesiv pe canoniera Panay, distrugătorul Decatur și crucișătorul
Chester W. Nimitz () [Corola-website/Science/311044_a_312373]
-
rus în Orientul Îndepărtat Rus, sub comanda lui Grigori Semenov. După Revoluția din Octombrie din 1917, Semenov și mâna sa dreaptă, Ungern von Sternberg, s-au raliat împotriva bolșevicilor. În următoarele luni Ungern von Sternberg s-a remarcat printr-o extremă cruzime împotriva populației locale și a subordonaților, devenind cunoscut ca „Baronul sângeros”. Ungern von Sternberg era cunoscut și ca „Baronul nebun” datorită comportamentului excentric. Semenov și Ungern von Sternberg, deși antibolșevici, nu făceau parte din Armata albă, refuzând să recunoască
Roman Ungern von Sternberg () [Corola-website/Science/311104_a_312433]
-
separat de Semenov și a devenit independent. El considera monarhia ca fiind singurul sistem social care poate salva civilizația occidentală de corupție și autodistrugere. A început să urmarească ideea restaurării dinastiei Qing în China, scopul ulterior fiind unirea națiunilor din Extremul Orient sub conducerea ei. Din 1919 Mongolia fusese ocupată Armata republicană chineză. La sfârșitul anului 1920 - începutul anului 1921, armata lui Ungern von Sternberg a intrat în Mongolia, la invitația fostului han mongol Bogd Khan, detronat de chinezi. În ianuarie
Roman Ungern von Sternberg () [Corola-website/Science/311104_a_312433]
-
să mai lupte, a alungat trupele chineze. Pe 13 martie 1921, Mongolia a fost proclamată monarhie independentă, iar Ungern von Sternberg dictator. El se considera o reîncarnare a lui Ginghis Han; era deasemenea un mistic fascinat de credințele și religiile Extremului orient, precum Budismul. Scurta sa perioadă la conducerea Mongoliei a fost caracterizată de un regim de teroare și jafuri ale armatei sale. O armată condusă de liderul pro-sovietic mongol Damdin Sühbaatar îl învinge și îl înlătură de la putere. În luna
Roman Ungern von Sternberg () [Corola-website/Science/311104_a_312433]
-
globală cât și gazele de seră care cauzează încălzirea globală sunt probleme grave și reale care trebuiesc abordate conjunct și cât mai rapid. Unii oameni de știință au sugerat că folosirea aerosolilor poate opri efectele încălzirii globale în cazuri de extremă necesitate. Expertul rus Mihail Budîko a constatat asta foarte devreme. În 1974 a sugerat că dacă încălzirea globală ar deveni o problemă care să amenințe specia umană, am putea „răcori” planeta arzând sulf în stratosferă, lucru care ar crea o
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
Bugetul imperial de stat a cheltuit 1 miliard 455 milioane ruble între 1891 și 1913, un record depășit numai de cheltuielile militare din primul război mondial. În martie 1891, viitorul țar Nicolae al II-lea a inaugurat lucrările segmentului din extremul orient, la întoarcerea dintr-o vizită din Japonia. Pentru transportul familiei imperiale s-a stabilit construirea unui Tren al țarului. Transsiberianul începe în St. Petersburg, la stația Moscova, și trece prin Moscova, Chelyabinsk, Omsk, Novosibirsk, Irkutsk, Cita, Blagoveshchensk, Habarovsk și
Calea ferată transsiberiană () [Corola-website/Science/311239_a_312568]
-
informațiilor și în telecomunicații ocupau un loc aparte. Unii dintre membrii acestor comandouri au devenit comandanți renumiți ai unităților de partizani, așa cum a fost Dmitri Nicolaevici Medvedev. Legendă: Autoritățile sovietice au considerat că Belarusul este un teritoriu de o importanță extremă și au hotărât inițierea și consolidarea mișcării de partizani încă de la începutul războiulu. Cei mai importanți factori în luarea acestei decizii a fost cei de ordin geografic. În republică erau păduri dese și mlaștini și numeroase drumuri strategice străbăteau regiunea
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
instabilitatea cronică trebuie sau nu tratate chirurgical. - daca există suficiente argumente pentru recostrucția ligamentară. - daca reconstrucția sa fie anatomică sau neanatomică. - trebuie luată în considerare toată patologia asociată. - trebuie stabilit caracterul funcțional sau mecanic al instabilității. - eșuarea tratamentului nechirurgical - laxitatea extremă a gleznei sau entorsele recidivante care apar la activitatea zilnică, obișnuită. - asocierea cu o patologie care necesită tratament chirurgical. - pierderea inversiunii subtalare - durerea - sensibilitate cicatriceală - complicațiile plăgii operatorii - traumatizarea nervului sural, cu riscul formării unui nevrom. În tratamentul instabilității cronice
Entorsă acută a gleznei () [Corola-website/Science/311799_a_313128]
-
multor serotipuri într-un singur vaccin (sunt în curs de omologare vaccinuri conjugate 13-valente). Grupele de risc înclud persoane cu risc ridicat de boală pneumococică invazivă, care poate duce la deces. Vaccinarea acestora este indicată în următoarele situații: <br> - vârste extreme: copii mici și persoane de peste 65 de ani <br> - fumători <br> - boli cardiovasculare cronice, boli pulmonare cronice sau diabet zaharat <br> - bolnavi cu alcoolism, boli hepatice cronice sau pierderi de LCR <br> - persoane care trăiesc în medii sociale defavorizate, în
Vaccin pneumococic () [Corola-website/Science/311802_a_313131]
-
este un teritoriu din Africa situat în extremul occidental din deșertul Sahara, la malul oceanului Atlantic, inclus pe lista teritoriilor neautonome de la Națiunile Unite. Procesul de decolonizare a fost întrerupt în 1976, cănd vechea putere coloniala, Spania, a abandonat în mâinile Marocului și Mauritaniei (conform cu acordurile din Madrid
Sahara Occidentală () [Corola-website/Science/311821_a_313150]
-
la aridul mediu deșertic, cum este șoarecele deșertului. Potrivit WWF-Fondul Mondial pentru Natură, la majoritatea teritoriului aparține ecoregiunii de deșert numită Stepa Saharei septrentională; excepție zona de coastă, care se împarte între pădurea uscată mediterana și arbuști de acasia, în extremul nord și deșertul de coastă atlantic, în centru și sud. Sahara Occidentală posedă puține resurse naturale și nu are precipitații ca să mențină majoritatea activităților agricole. Economia ei se centrează în păstoritul nomad, pescuit și extragerea de fosfați, care constituie cel mai
Sahara Occidentală () [Corola-website/Science/311821_a_313150]
-
faringele larg deschis, centrarea coloanei sonore, cântatul în mască, sombrarea/întunecarea sunetului, verticalizarea poziției de cântat, pregătirea mentală a pasajului. Ludovic Spiess menționa la începutul lucrării sale importanța ambitusului necesar pentru abordarea diverselor roluri. Drept curiozități iată câteva dintre notele extreme care apar în repertoriul rolurilor de tenor. Limita de jos a tenorului este situată teoretic la do din octava mică, cu toate că rareori linia muzicală coboară sub re, re bemol. Cea mai extremă notă gravă este la din octava mare, notă
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
diverselor roluri. Drept curiozități iată câteva dintre notele extreme care apar în repertoriul rolurilor de tenor. Limita de jos a tenorului este situată teoretic la do din octava mică, cu toate că rareori linia muzicală coboară sub re, re bemol. Cea mai extremă notă gravă este la din octava mare, notă întâlnită în roluri mai puțin cunoscute ca Mime din "Salome" de Richard Strauss sau Herodes din "Siegfried" de Richard Wagner. La limita opusă, în acut, acuta cea mai des întlnită la tenori
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
tenori este si bemol 1. Adeseori apar: si-ul natural 1 și celebrul do2 al tenorului. Multe obstacole impun și note cu mult mai rare, care apar de obicei în repertoriul de belcanto, cum ar fi do#2, re2. Nota extremă în acut este fa2, întâlnită în rolul lui Arturo din "I Puritani" de V. Bellini. În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, tenorii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii: tenorul lirico-lejer, tenorul liric, tenorul
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
de repopulare cu vidre de mare pe arealul inițial. Eforturile respective au avut un succes regional, regiunile populate de vidre de mare rămânând intermitente, pe alocuri sporadic populate. Cu toate acestea, s-au păstrat exemplare de vidre de mare în Extremul Orient, pe țărmurile Alaskăi și ale Californiei. După datele anului 2006, în Rusia viețuiesc în jur de 15.000 de exemplare, în Alaska 70.000 de exemplare, iar pe țărmul Californiei — 2.500; câteva zeci de exemplare au fost observate
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
doar un pui, dar a fost găsit de Muriel, care l-a dus la ea acasă. Soțul ei, Eustache Traistă, nu îl apreciază pe câine, și îl strigă "Câine prost!" Curaj îi salvează constant pe Eustache și Muriel de la pericole extreme. Curaj vorbește bine româna cu telespectatorii, dar când vrea să comunice ceva altui personaj, vorbește ca un cățel agitat. Din această cauză, Curaj se transformă câteodată în diferite obiecte sau creaturi pentru a exprima ceva. Mereu cand se rănește sau
Lista personajelor din serialul Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311845_a_313174]
-
înmulțesc în rădăcina dintelui, formând un abces dureros. Gingia se poate inflama sau poate fi chiar dureros. Câteodată abcesul se sparge, rezultând într-o secreție purulentă; astfel, durerea poate înceta, însă este foarte important ca dintele să fie tratat. Cazurile extreme implică febră și umflarea feței, moment în care se prescriu antibiotice pentru controlarea infecției. Tratarea infecției poate duce la înlăturarea dintelui, pentru a se obține drenarea abcesului. Abcesul dentar reprezintă formarea unei pungi de puroi în interiorul dintelui sau a gingiei
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
doar un pui, dar a fost găsit de Muriel, care l-a dus la ea acasă. Însă este certat de către soțul ei, Eustache Traistă, care adesea îl strigă: „Câine prost!”. Curaj îi salvează constant pe Eustache și Muriel de la pericole extreme. El poate vorbi bine limba cu telespectatorii, dar când vrea să comunice ceva altui personaj, se bâlbâie și nu reușește să transmită mesajul. Muriel este o doamnă scoțiană în vârstă. Ea l-a găsit pe Curaj, când era doar un
Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311844_a_313173]
-
1824, cinci familii sosite din Elveția înființează colonia Șaba. Basarabia ocupa colțul extrem de sud-vest al Rusiei țariste, între Prut la vest, Nistru în partea de nord și est, Dunărea, în partea de sud, Marea Neagră în sud-est, și doar în nord-vestul extrem al guberniei nu exista o graniță naturală bine definită; la hotarul cu ducatul Bucovinei (Austro-Ungaria), frontiera era separată de râuri mici care se vărsau în Prut și Nistru, iar o parte a graniței era trasă peste câmpuri. Prutul și Dunărea
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]