10,854 matches
-
toată suprafața nordică a versantului măgurii. Pânză freatică a Măgurii Priei este bine reprezentată de izvore (fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
anul 1910, când se mută în localul ei de la Hales. Tot aici a funcționat și primăria până în anul 1905, când s-a mutat într-o casă din satul Valea-Rea. În curtea mănăstirii, în partea de nord se mai află o fântână din obezi de piatră cioplită, despre care ne amintește catagrafia din 1842. În mijloc, este biserica din zid în stil bizantin, armonioasă fără abside, cu turlă, unde sunt fixate clopotele. Mănăstirea este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Buzău
Fosta Mănăstire Bradu () [Corola-website/Science/312336_a_313665]
-
partea superioară, unde este prevăzut cu o toartă pentru a fi manevrat cu ușurință. Este utilizată la transportul lichidelor, uneori și al solidelor. Atunci când găleata este făcută din doage sau dintr-un trunchi scobit și servește la scos apa din fântână, aceasta se numește ciutură. Dacă găleata de lemn are o formă (relativ) cilindrică, este făcută din doage de brad și în ea se ține apa de băut, aceasta se numește cofă sau doniță. Cercetări arheologice au relevat prezența găleții încă
Găleată () [Corola-website/Science/312353_a_313682]
-
mănăstirii și iconostasul. Lucrarea de restaurare a fost executată de pictorul basarabean Igor Isac. To în anul 2000 s-a restaurat și exteriorul bisericii, s-a refăcut Sfânta Masă și a fost sfințită. În 2002 a fost forată și amenajată fântâna din curtea mănăstirii, reprezentând „Izvorul Tămăduirii”. În 2004 s-a lucrat la izvorul ce curgea în interiorul bisericii, pentru a opri debitul care ducea la distrugerea zidurilor bisericii. El urmează a fi drenat și lăsat să curgă iarăși în naosul bisericii
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
ca toate cărțile alchimice, o mare parte din ea era scrisă special într-un limbaj codat. Și cele mai mari secrete nu se aflau în cuvinte ci în imagini simbolice misterioase. Un desen, de exemplu, înfățișa un deșert plin cu fântâni frumoase invadate de șerpi. Un altul înfățisa un tufiș bătut de vânt pe piscul unui munte înconjurat de grifoni și dragoni. Flamel a copiat desenele (nimeni în afaraă de Perenelle nu avea voie sa vadă cartea), le-a arătat colegilor
Nicolas Flamel () [Corola-website/Science/312412_a_313741]
-
Biserică din satul Fântânele, jud. Suceava a fost ridicată la sfârșitul secolului XVIII. Ea poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Satul Fântânele, situat între râul Suceava și răul Siret, pe un platou își trage numele de la la multe fântâni, ce au fost la bazele platoului. La acele fântâni se adăpau vitele moșierului, familiei Cănănău, stăpâna pe întinse terenuri și care avea aici adăposturi pentru vite. Vechimea satului este de înaintea anului 1700, deoarece alături de actuala biserică, spre sud se
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
a fost ridicată la sfârșitul secolului XVIII. Ea poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. Satul Fântânele, situat între râul Suceava și răul Siret, pe un platou își trage numele de la la multe fântâni, ce au fost la bazele platoului. La acele fântâni se adăpau vitele moșierului, familiei Cănănău, stăpâna pe întinse terenuri și care avea aici adăposturi pentru vite. Vechimea satului este de înaintea anului 1700, deoarece alături de actuala biserică, spre sud se distinge locul unei foste biserici și există vechea sfântă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
trecut la județul Vrancea. Patru obiective din comuna Cârligele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng al râului Mera, lângă Bonțești, în punctul „La Fântâni”, sit ce cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni și o alta din secolele al II-lea-al III-lea (perioada La Tène) aparținând culturii carpice. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfinții Voievozi” din Bonțești
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
a sădit în jurul schitului viță de vie. Până astăzi bătrânii din zonă vorbesc de „Via Sfântului" aflată cândva pe dealurile din sudul mănăstirii. Tot la sud de mănăstire, la aproximativ 2 km, se află între dealuri „Izvorul Sfântului Nicodim" sau „Fântâna cu leacu" de unde credincioșii iau apă tămăduitoare de boli. Schitul originar nu a fost încă atestat arheologic. Un document de arhivă din 13 ianuarie 1519, păstrat de la Neagoe Basarab Voievod, surprinde prima ctitorire din material durabil a locașului "„Preacuvioasei Maicii
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de dreapta al Râului Racovița (Valea). În lunca Oltului se întâlnesc soluri hidromorfe, lăcoviști și semilăcoviști iar peste Olt
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de agitație comunistă etc). Nici una din cele 13 mănăstiri și schituri de până la 1917 nu mai funcționa în 1942. În primul an de activitate a Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria au fost redeschise 12 mănăstiri și schituri și anume: 1) Fântâna Mare (Bolșoi Fontan), 2) Sfântul Patelimon, 3) Sfântul Arhanghel Mihail, 4) Sfânta Înviere, 5) Sfântul Andrei și 6) Sfânta Cruce din municipiul Odesa, 7) Sfântul Antonie (Osipovca) și 8) Sfântul Mihail (Coșnița, Dubăsari din județul Dubăsari, 9) Sfânta Treime, 10
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
Noile cartiere urmau să fie prevăzute cu rețele stradale în lungime de 1,8 km asfaltate, cu carosabil de 3,5m, cu rețele electrice și iluminat public precum și cu altele de apă potabilă, canalizare etc. Noile gospodării nu aveau prevăzute fântâni propri ci doar publice, pe stradă, amplasate la 100 m una de alta, dublate și de hidranți de incendiu. La capitolul „Construcții noi” se prevedeau: un dispensar, un bloc de locuințe(P+3) cu 12 apartamente care s-ar fi
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
veche ("Alter Markt"), care a primit în anul 1322 dreptul de „târg”, era situată pe atunci în centru, la granița dintre Disternich și Kessenich. Aici avea loc comerțul cu fructe, vite, lână, haine. În anul 1606 a fost construită o fântână publică, la care în 1867 s-a montat o pompă de apă. Din secolul XIX au fost organizate aici tâguri anuale și festivități cu prezentații culturale, politice și religioase. Azi, o parte din piața veche a devenit promenadă, iar din
Euskirchen-Orașul vechi () [Corola-website/Science/310031_a_311360]
-
montat o pompă de apă. Din secolul XIX au fost organizate aici tâguri anuale și festivități cu prezentații culturale, politice și religioase. Azi, o parte din piața veche a devenit promenadă, iar din 1984 se află aici din nou o fântână, decorată cu diferite motive din agricultura și țesătoria medievală. Bisericile reprezentative ale orașului vechi sunt St. Martin (Martinskirche) și Herz-Jesu-Kirche. Biserica, rificată după planul arhitectului Aloys Schlößer, are trei nave, o lungime de 62 m și o lățime de 23
Euskirchen-Orașul vechi () [Corola-website/Science/310031_a_311360]
-
cu cele deluroase de pe poalele Munților Zărandului. Altitudinea comunei este de 461 m, iar cele mai înalte cote existente pe teritoriul său sunt: 800 m - Vârful Codrului; 767 m - Vârful Pietrosul; 740 - Vârful Omeag. Prezența unor dealuri - Pietroasa, Piatra Mâții, Fântâna Ursului și Hănuleasca - situate pe dreapta și pe stânga Văii Roșiei, obligă satele să se înșire pe mai mulți kilometri de-a lungul acestei depresiuni cu deschidere spre râul Mureș. Învelișul de soluri al comunei Petriș este variat, remarcându-se
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
care se pot desfășura manifestări sportive. Există alimentare cu apă curentă și canalizare - pentru o parte din comuna. Alimentarea cu apă este asigurată atât de către două sisteme centralizate pentru cele două sate, cât și parțial pentru o parte populației prin fântâni proprii, care în general sunt însă fără protecție sanitară și în perioadele secetoase rămân cu puțină apă sau seaca. Există un sistem centralizat de canalizare și de epurare a apelor uzate menajere provenite din gospodăriile populației, precum și o stație de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
atestat documentar din anul 1552, sub numele de Olchea. Se pare că numele acestuia provine de la ulcea - oală mică de lut, un cuvânt cu importanță deosebită în comunitate având în vedere faptul că olcenii erau nevoiți să aducă apă de la fântânile din pădure sau din satele învecinate deoarece zona este lipsită de apă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Olcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Olcea, Bihor () [Corola-website/Science/310205_a_311534]
-
în iarnă, în ochi de ierburi încă / nebănuiți pădurii de-atâți luceferi scurși. // Pornește fieru-n vulturi, în sunet, în lumină, / pe o câmpie-naltă roind azur în spice; / ținutul apei calme pe-o orgă se lumină / ca stele de-o fântână, din tălpi, să ne înspice. // Se lasă-n coaste muzici, oglinzile răspund / mai sus de templul urii, presus de sterpe ape; / în păsări ne retragem pe viersul lor profund - / un relief de sunet pădurile s-adape.)", „relief“ așteptând o „Renaștere
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
sfinți: Lupta lui Nestor cu Lie, Înălțarea sfântului Ilie și Sfântul Anton ispitit de diavoli . Pictura pronaosului este aproape în întregime închinată Judecății de Apoi și unor teme auxiliare: Pilda fecioarelor, cu semnificație eshatologică, Învierea lui Iisus și Samarineanca la fântână ca simboluri ale speranței în viața veșnică. Pe peretele estic este înfățișată Maica Domnului încadrată de prooroci. Judecata de Apoi se desfășoară pe pereții de vest, sud și nord. În centru se află Iisus Pantocrator, încadrat de apostoli; dedesubt, la stânga
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
producerea bomba cu bacili de defoliere și bombei cu purici, amândouă folosite la răspândirea ciumei. Unele dintre aceste bombe au fost proiectate sub forma de proiectile din ceramică. Aceste bombe au fost concepute pentru infectarea terenurilor agricole, a rezervoarelor și fântânilor de apă, a stocurilor de alimente cu antrax, purici purtători de ciumă, febră tifoidă, dizenterie, holeră și alte boli mortale. În afară de aceste bombe, avioanele japoneze au lansat asupra diverselor zone din China haine și alimente infectate cu diferite boli. Unitatea
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
aprilie 1814, când oamenii domniei i-au ridicat pe instigatori, Vasile Bidiviu și David Măcelarul, și i-au închis la ocna Telega. Ploieștenii, în masă, cu femeile și copiii în căruțe, au venit în capitală. Vodă i-a întâmpinat la fântâna lui Mavrogheni, sfătuindu-i să se întoarcă acasă și să lase numai o delegație. Cei rămași (serdarul Barbu Danescu, polcovnicul Dinu Majeru, etc.) au angajat un avocat și au asistat la toate dezbaterile procesului, dar sentința nu a fost favorabilă
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
o înălțime de 64 de metri. Fațada este similară cu cea a Moscheii Suleymaniye din Istanbul. Curtea interioară are aproximativ suprafața corpului principal, fiind înconjurată de o serie de arcade cu boltă ("revak"). În centrul curții interioare se află o fântână hexagonală, relativ mică față de dimensiunile curții. Poarta mare a curții, diferită din punct de vedere arhitectural de restul arcadelor, cuprinde un semi-dom cu structură de stalactită și un dom de dimensiuni mici. În cadrul intrării din partea de vest a curții se
Moscheea Albastră din Istanbul () [Corola-website/Science/309065_a_310394]
-
În continuara discuției cu moderatorul doamna Elena Zaharia Filipaș precizează că profesorul Șerban Cioculescu i-a sugerat să trateze la teza de doctorat opera lui Ion Vinea. Acest scriitor nu și-a publicat decât două volume în timpul vieții, pentru „Ora fântânilor” semnând șpaltul de pe patul de moarte , astfel că studierea scrierilor lui înseamnă nenumărate incursiuni în presa vremii. Coordonatorul Cioculescu îi spunea anecdote despre Vinea, căruia, de exemplu, scund fiind, doamnele îi spuneau să „stea pe vine”, ca să îl sărute! G.
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
refugieze. În afară de aceștia, numeroși oameni au fost arestați de NKVD și au dispărut fără urmă. După retragera sovieticilor, aproximativ 1.000 de corpuri lipsite de viață au fost descoperite în diferite gropi comune improvizate în beciuri, curți interioare sau în fântâni părăsite din apropierea sediilor județene ale NKVD-ului. Numai în Chișinău au fost descoperite 450 de cadavre de preoți, studenți și elevi de liceu sau muncitori feroviari, etc. În perioada aprilie - august 1943 a fost descoperit un grup de gropi comune
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
actele găsite asupra lor) în RSSA Moldovenească în 1938-1940. O serie de tragedii s-au petrecut în Bucovina de nord, unde mai mulți localnici au încercat să traverseze cu orice preț granița sovieto-română în perioada 1940-1941. ("Vedeți și": Masacrul de la Fântâna Albă.) Deportările localnicilor s-au făcut pe motivul apartenenței la grupul „dușmanilor poporului” - intelectuali, militari, polițiști, foști politicieni, moșieri sau culac, ai celor cu atitudini antisovietice dovedite sau închipuite, etc. Perioadele maximă opresiune au fost 1940 - 1941, 1944 - 1950 și
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]