10,917 matches
-
de proiect, prin dezvoltarea unor mecanisme accesibile tuturor potențialilor beneficiari și adaptate nevoilor acestora. Așa cum am văzut în capitolul anterior, unul dintre cele mai puternice mecanisme de suport ce asigură creșterea accesului beneficiarilor la programele de dezvoltare este cel de facilitare comunitară. În măsura în care organizația responsabilă cu implementarea programului alege să furnizeze servicii de facilitare comunitară tuturor celor care vor beneficia de fonduri pentru finanțarea unor proiecte de dezvoltare (altfel spus, organizația urmează strategia „Facilităm toate comunitățile pe care le finanțăm”), problema
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acestora. Așa cum am văzut în capitolul anterior, unul dintre cele mai puternice mecanisme de suport ce asigură creșterea accesului beneficiarilor la programele de dezvoltare este cel de facilitare comunitară. În măsura în care organizația responsabilă cu implementarea programului alege să furnizeze servicii de facilitare comunitară tuturor celor care vor beneficia de fonduri pentru finanțarea unor proiecte de dezvoltare (altfel spus, organizația urmează strategia „Facilităm toate comunitățile pe care le finanțăm”), problema selecției beneficiarilor se transferă fie asupra procesului de facilitare (în această etapă fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
să furnizeze servicii de facilitare comunitară tuturor celor care vor beneficia de fonduri pentru finanțarea unor proiecte de dezvoltare (altfel spus, organizația urmează strategia „Facilităm toate comunitățile pe care le finanțăm”), problema selecției beneficiarilor se transferă fie asupra procesului de facilitare (în această etapă fiind stabilite, pe baza unui set de criterii aplicabile tuturor beneficiarilor potențiali sau doar celor ce își exprimă intenția de a participa în program, comunitățile ce vor beneficia de facilitare), fie chiar asupra procesului de formulare a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
beneficiarilor se transferă fie asupra procesului de facilitare (în această etapă fiind stabilite, pe baza unui set de criterii aplicabile tuturor beneficiarilor potențiali sau doar celor ce își exprimă intenția de a participa în program, comunitățile ce vor beneficia de facilitare), fie chiar asupra procesului de formulare a parametrilor programului (organizația își selectează/stabilește cu precizie beneficiarii încă de la început, în etapa de formulare/fundamentare a programului de finanțare). Însă ce se întâmplă dacă organizația, în condițiile lipsei sau insuficienței resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
programului (organizația își selectează/stabilește cu precizie beneficiarii încă de la început, în etapa de formulare/fundamentare a programului de finanțare). Însă ce se întâmplă dacă organizația, în condițiile lipsei sau insuficienței resurselor, a expertizei etc. nu poate furniza servicii de facilitare sau facilitează doar o parte dintre comunitățile eligibile? În contextul dat, una dintre soluțiile aflate la îndemâna oricărei agenții de implementare este aceea de a transforma însuși procesul de evaluare într-un mecanism de suport pentru beneficiari. Două argumente pot convinge
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lămuri acest aspect, vom apela din nou la experiența FRDS. Interviurile cu evaluatorii de teren și cu beneficiarii Fondului documentează, în fapt, o „reluare” la scară restrânsă, în contextul vizitei de evaluare de teren, a unor demersuri specifice procesului de facilitare: (re)evaluarea și (re)confirmarea nevoilor de dezvoltare ale comunității, detalierea, clarificarea, reconfigurarea parametrilor concreți prin care acestea vor fi satisfăcute prin proiect (activități în care sunt implicați cât mai mulți beneficiari direcți/membri ai comunității), (re)evaluarea și (re
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
programului a fost aceea de a oferi un puternic suport beneficiarilor în etapa formulării propunerilor de proiect, procesul de evaluare a căpătat o însemnătate redusă, rolul lui fiind mai degrabă acela de a consfinți, în fapt, rezultatele activității anterioare, de facilitare comunitară (toate comunitățile facilitate primesc fonduri pentru implementarea proiectelor elaborate cu suportul tehnic al echipelor locale ale PDR). Dimpotrivă, în cazului programului SAPARD, suportul direct acordat beneficiarilor de agenția de implementare în etapa elaborării propunerilor de proiect lipsește, iar procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
remediată în timpul respectivei evaluări de teren, el poate îndruma comunitatea să îmbunătățească proiectul și să îl redepună la o altă rundă. În acest sens, poate recomanda obținerea documentației de la FRDS (ghid de completare a cererii de finanțare, ghiduri tehnice etc.), facilitare și asistență tehnică (după caz). Evaluatorului i se poate alătura, pentru evaluarea de teren, facilitatorul (în cazul în care proiectul a fost facilitat), precum și partenerii care s-au angajat la realizarea proiectului transmis la FRDS. Evaluatorul de teren va întocmi
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acestor neajunsuri prin regândirea procesului de evaluare este dificilă, în condiții de competiție. De aceea, soluțiile FRDS de depășire a acestor neajunsuri au vizat, pe de o parte, dezvoltarea mecanismelor de suport pentru beneficiari în etapa de formulare a proiectului (facilitare, evaluare, rețele etc.), iar, pe de altă parte, o abordare mai nuanțată în etapa de selecție. De la evaluare la selecție În general, responsabilitatea evaluării eligibilității și calității unei propuneri de proiect este atribuită unor evaluatori independenți, din afara agenției de implementare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
input-uri importante pentru celelalte procese din ciclul de viață al unui proiect. Încercăm să enunțăm în continuare, succint, câteva dintre cele mai importante conexiuni ce pot interveni între principalele procese asociate unui demers de dezvoltare comunitară. De la evaluare la facilitare comunitară și invers Așa cum am văzut, în măsura în care comunitatea nu a fost facilitată, demersurile participative de evaluare pot suplini, în parte, lipsa de asistență oferită aplicantului în perioada formulării propunerii de proiect. Evaluarea poate prelua, în acest mod, dimensiunea de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
invers Așa cum am văzut, în măsura în care comunitatea nu a fost facilitată, demersurile participative de evaluare pot suplini, în parte, lipsa de asistență oferită aplicantului în perioada formulării propunerii de proiect. Evaluarea poate prelua, în acest mod, dimensiunea de asistență tehnică a facilitării, contribuind la îmbunătățirea parametrilor calitativi ai proiectului, la formarea sau dezvoltarea competențelor locale în redactarea unor propuneri de proiect viabile și, implicit, la creșterea accesului beneficiarilor la fondurile de dezvoltare disponibile. Însă, mergând mai departe, constatăm că, între evaluare și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
îmbunătățirea parametrilor calitativi ai proiectului, la formarea sau dezvoltarea competențelor locale în redactarea unor propuneri de proiect viabile și, implicit, la creșterea accesului beneficiarilor la fondurile de dezvoltare disponibile. Însă, mergând mai departe, constatăm că, între evaluare și procesul de facilitare comunitară, poate fi creată o relație bidirecțională. Pe de o parte, evaluarea comunității, pe care facilitatorul o face pe parcursul procesului de facilitare comunitară, poate fi un punct relevant de plecare în procesul propriu-zis de evaluare. Pe de altă parte, rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
accesului beneficiarilor la fondurile de dezvoltare disponibile. Însă, mergând mai departe, constatăm că, între evaluare și procesul de facilitare comunitară, poate fi creată o relație bidirecțională. Pe de o parte, evaluarea comunității, pe care facilitatorul o face pe parcursul procesului de facilitare comunitară, poate fi un punct relevant de plecare în procesul propriu-zis de evaluare. Pe de altă parte, rezultatele evaluării pot fi utilizate pentru a fundamenta nevoia de a interveni cu facilitare în acele comunități care nu au reușit să formuleze
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunității, pe care facilitatorul o face pe parcursul procesului de facilitare comunitară, poate fi un punct relevant de plecare în procesul propriu-zis de evaluare. Pe de altă parte, rezultatele evaluării pot fi utilizate pentru a fundamenta nevoia de a interveni cu facilitare în acele comunități care nu au reușit să formuleze un proiect viabil (din perspectiva oportunității, relevanței și/sau fezabilității). Evaluarea ca input al activităților de supervizare Modelarea intervenției/suportului oferit de agenția de implementare în perioada supervizării, în funcție de specificul și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în cel al organizării și participării există proceduri normative, dar în sfera motivării beneficiarilor procedurile lipsesc (sau au un caracter implicit nu întotdeauna corect determinat), ceea ce generează multe dificultăți, dar și succese neașteptate. Multe succese depind de pregătirea supervizorului în facilitarea socială, de calitățile și abordările empatice, de deprinderea unor tehnici de comunicare persuasivă și a unor procedee de inițiere a angajamentului (vezi secțiunile următoare). Supervizarea ca proces de organizare „Supervizorul venea, discuta 20-30 de minute cu contabilul și apoi ne
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
financiar. Supervizorul, prin apelul la proceduri documentate sau normative, dar și la capacitățile sale de organizator, acționează pentru angajarea beneficiarilor în procese organizatorice moderne, fiind, în acest sens, un agent inovativ. Supervizarea ca instrument suportiv, de motivare. De la supervizare la facilitare Brickman și colaboratorii săi (1982) identificau patru modele de suport în intervenția socială (models of helping and coping) distingând între atribuiri ale responsabilității pentru o problemă ( Cine este vinovat pentru evenimentul trecut?) și atribuiri ale responsabilității pentru soluționare ( Cine are
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vieți”, fie ca susținerea lor în a dobândi „abilități de a influența alți oameni sau organizații a căror acțiune poate să le afecteze viețile proprii” (Hughes, 1987, p. 397). Cochran (1986, cf Hughes 1987) apreciază că procesul de împuternicire presupune facilitarea schimburilor de resurse informale și pleacă de la asumpția că indivizii, familiile, comunitățile nu pot ajunge în situații de deficit total de resurse. De asemenea, strategia presupune facilitarea conexiunilor sociale, incluzând dezvoltarea de grupuri de suport, dar și încurajarea sodalidarității rețelelor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
p. 397). Cochran (1986, cf Hughes 1987) apreciază că procesul de împuternicire presupune facilitarea schimburilor de resurse informale și pleacă de la asumpția că indivizii, familiile, comunitățile nu pot ajunge în situații de deficit total de resurse. De asemenea, strategia presupune facilitarea conexiunilor sociale, incluzând dezvoltarea de grupuri de suport, dar și încurajarea sodalidarității rețelelor sociale (vecinătăți, asociații laice sau religioase). În implementarea strategiilor de empowerment, rolul fundamental este al facilitatorului comunitar. Lipsa posibilității de a apela la facilitator pe parcursul implementării impune
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dar și încurajarea sodalidarității rețelelor sociale (vecinătăți, asociații laice sau religioase). În implementarea strategiilor de empowerment, rolul fundamental este al facilitatorului comunitar. Lipsa posibilității de a apela la facilitator pe parcursul implementării impune adesea supervizorului să aloce timp acestor activități de facilitare. Nu întotdeauna el este calificat sau nu dispune de timpul necesar pentru a susține strategiile de „împuternicire”. Însă are un instrument de motivare și influențare a comportamentelor de care mulți supervizori nu par a fi în întregime conștienți și care
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
informațiile oferite de evaluarea ex ante. Deseori, tipul de evaluare (convențională, participativă sau mixtă) influențează și configurația de funcții ale supervizării, așa cum arătam anterior, ea putând fi axată mai mult sau mai puțin pe furnizarea de asistență și suport. De la facilitare, supervizării i se oferă mai ales un mod de participare a beneficiarilor pe care trebuie să-l folosească în mod optim, pentru a atinge obiectivele proiectului. Organizarea pe care o desfășoară supervizarea într-o comunitate se referă mai mult la
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
într-o comunitate se referă mai mult la respectarea procedurilor documentate. În cazul unei supervizări cu o componentă importantă de asistență și suport pentru beneficiari, alături de acțiunile de avizare și organizare de tipul menționat, se desfășoară procese foarte apropiate de facilitare, cum ar fi poziționarea supervizorului în anumite momente ale vizitei sale într-o postură de consultant sau felul în care este perceput de către comunitate (se consideră că supervizarea este o importantă componentă relațională), „colecționarea nevoilor și problemelor comunității și sinteza
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pare a fi cu sumă nulă pentru agenția atașată dezvoltării comunitare, în sensul că o nevoie de suport din partea comunității bine receptată poate fi soluționată fie printr-o supervizare suportivă (care e costisitoare), fie printr-o supervizare convențională însoțită de facilitare (cu aproximativ aceleași costuri). Profilul organizației care implementează proiecte și o serie de factori politici, economici sau ideologici poate dicta, astfel, raportul supervizare/facilitare în dezvoltarea comunitară. Capitolul 5 O ORGANIZAȚIE, UN PROIECT? Mihaela Peter „M-am alăturat echipei de la
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
soluționată fie printr-o supervizare suportivă (care e costisitoare), fie printr-o supervizare convențională însoțită de facilitare (cu aproximativ aceleași costuri). Profilul organizației care implementează proiecte și o serie de factori politici, economici sau ideologici poate dicta, astfel, raportul supervizare/facilitare în dezvoltarea comunitară. Capitolul 5 O ORGANIZAȚIE, UN PROIECT? Mihaela Peter „M-am alăturat echipei de la FRDS imediat după o perioadă de cinci ani de activitate într-o unitate de management a unui program PHARE ce se ocupa cu dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
investirea cu responsabilități manageriale și transferul fondurilor destinate realizării proiectelor unor oameni aleși în mod natural de comunități, fără campanii electorale, doar pe baza unui capital de încredere deținut anterior, precum și introducerea unei activități noi în managementul proiectelor, cea numită facilitare, constituiau elementele „de import” în construcția și filozofia organizației. Pe de altă parte, numai o organizație nouă, cu metode și instrumente noi, dedicată obiectivului, lipsită de orice fel de implicare politică, cu vizibilitate la nivelul individului, putea să construiască încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pentru acest gen de finanțări, în numărul mare de organizații care , încă de prin anul 1999, începuseră încurajate, pe de o parte, de deschiderea produsă de FRDS de a promova dezvoltarea comunitară și de a utiliza, ca instrument de activare, facilitarea și, pe de altă parte, de interesul crescând al finanțatorilor pentru dezvoltarea din interiorul comunității. În acest context, alte instituții guvernamentale, convinse, printre altele, și de caracterul cvasipublic al FRDS, au încredințat acestei organizații părți din bugetele programelor destinate reducerii
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]