12,214 matches
-
structura euclidiană a spațiului menținând aceleași postulate. Reichenbach atrage atenția că această menținere a geometriei euclidiene nu se face fără a plăti un preț. Cele mai răspândite afirmații în legătură cu poziția lui Kant sunt de genul: "Începând cu lucrarea importantă a filosofilor geometriei de la începutul secolului douăzeci precum Russell, Carnap, Schlick și Reichenbach, teoria kantiană asupra geometriei nu a mai apărut foarte atractivă. După lucrarea acestora și lucrarea lui Riemann, Hilbert și Einstein din care aceștia s-au inspirat, concepția lui Kant
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
natura empirică a judecăților logice sau matematice." (Schlick 2003: 92) Ayer, de asemenea, consideră că "această soluție pentru dificultatea empiriștilor cu privire la judecățile logicii și matematicii este inacceptabilă" (Ayer 1987: 99). 56 Viziunea lui Mill a fost clasificată de foarte mulți filosofi ca naivă și "a atras probabil mai multă batjocură și dispreț decât poziția oricărui alt gânditor din istoria filosofiei matematicii" (Kitcher 1998: 57). 57 După Helmholtz, la baza acceptării noastre a postulatelor euclidiene stau experiențele noastre legate de mișcarea corpurilor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
platonismul" (Colyvan 2001: 7). La fel, Resnik, atunci când argumentează că fizica face neclară distincția abstract/concret, se adresează realiștilor științifici: "Înțelegerea trăsăturilor paradoxale ale mecanicii cuantice a motivate multe lucrări în filosofia fizicii și a condus câțiva fizicieni remarcabili și filosofi ai științei către viziuni antirealiste ale teoriei. Dar noi suntem preocupați cu cei care îmbină un realism științific cu un antirealism matematic. Mecanica cuantică îi provoacă să explice particulele cuantice în termini fizici necontroversați" (Resnik 1997: 105). 99 Cineva se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai toate contextele culturale academice europene, modelului "marxist de analiză a rolului mijloacelor de comunicare în masă în producția valorilor sociale"33, această situație se schimbă, după ce "noii critici retorici" adoptă premisele teoretice majore ale așa-numiților "teoreticieni critici" europeni, filosofi și sociologi extrem de sceptici în ce privește elanul "obiectivist" al cercetătorilor empirici de dincolo de Atlantic. Primii adepți americani ai teoriilor critice europene vor deveni conștienți de modalitățile subtile prin care cercetarea (așa-zis) "științifică" servește, în ultimă instanță, dar invariabil, "interesele celor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dimpotrivă, construit al acestora și creând, astfel, noi posibilități ale gândirii și acțiunii umane. Astfel, apreciază McKerrow, Foucault își asumă o "analiză istorică non-tradițională"707, întrucât, în demersul său interogativ vizavi de caracterul "totalizator"708 al oricărei istorii intelectuale tradiționale, filosoful se concentrează, îndeosebi, asupra "discontinuităților"709 inerente oricărei istorii intelectuale a omenirii și are în vedere identificarea rațiunilor pentru care anumite relații sociale se configurează, desigur, în detrimentul tuturor celorlalte. Foucault ne învață, zice criticul, că nu există nici un fel de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Nobel pentru fiziologie și medicină. Sperăm să fie de folos, atât celor credincioși, cât și celor necredincioși, gândirea acestui om de știință, a unui savant, cuvântul său despre rugăciune bazat pe observație și cercetare științifică. „Nu sunt nici teolog, nici filosof. Mă exprim în limbajul comun și utilizez cuvintele în sensul lor obișnuit, iar uneori în sensul lor științific. Teologilor, le cer să îmi acorde aceeași îngăduință pe care eu le-aș acorda-o dacă ei ar avea de tratat un
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
unii cu alții și nimeni nu poate spune că are mai mult decât celălalt. Nici bogatul mai mult decât săracul, nici stăpânul mai mult decât robul, nici dregătorul mai mult decât supusul său, nici împăratul mai mult decât oșteanul, nici filosoful mai mult decât barbarul, nici înțeleptul mai mult decât prostul. Fiindcă Dumnezeu, care i-a învrednicit pe toți deopotrivă să-I zică Tată, le-a dat - prin chiar aceasta - tuturor noblețe.” Nu zadarnic ai fost învățat să rostești aceste cuvinte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la simpla experiere, aș putea rămâne la grobianism și animalitate. Ori eu urc la umanitate tocmai învățând să-mi explorez acest fantastic univers afectiv. Îl explorez și-l folosesc în propriul meu avantaj. Nu mi-l pot reprima așa cum unii filosofi ar fi în stare să-mi recomande. Mi-l pot cel mult ascunde ori întârzia, ori camufla. Îmi mai rămâne ceva de făcut: să-l transfigurez prin creație ori prin rugăciune. Afectivul este o imensă resursă pentru viața noastră, este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
al onomasticii romanești, în care sensul numelui se modifică de la geneză la redactare și apoi la lectură (Yves Baudelle). Deoarece numele propriu secret este deținătorul adevărului refugiat, protejat și pregătit de revelații în și prin istorie, sarcina criticului și a filosofului este de a restaura limbajul în puritatea sa primară, atunci când era una cu realitatea, în fapt, muncă de anamneză 64. Comunicarea, semnificația, privesc numele proprii utilizate ca nume comune, limbajul degradat; economia de limbaj înseamnă semnificant, literă moartă, "[...] scriitură pură
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de savant și scriitor, după modelul pontifului existențialismului, care este un filozof dublat de un scriitor"14? Adeseori, punerea în slujba uneia se face în deficitul celeilalte, de unde teama mărturisită că, dacă nu se consacră literaturii, va rămâne lucid, critic, filosof până la sfârșitul vieții, pierzând darul imaginației 15, adeseori numește ghinion faptul că de "câte ori mă apucă "pofta de literatură" sunt confiscat de lucrări științifice - iar când redevin liber, "pofta" mă lasă repede. Să însemne asta detașarea mea de literatură
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
S.F. Narațiunile devin astfel concretizarea unor vise, ale unor aspirații realizabile deocamdată doar în plan literar"41. Sunt citate ca ilustrări ale acestei afirmații narațiunile Les trois Grâces, Tinerețe fără de tinerețe, Dayan, Un om mare. De asemenea, "multe din obsesiile filosofului sunt reluate și dezbătute și în plan literar", deoarece omul de știință și scriitorul sunt "două fețe distincte ale aceluiași personaj", întâlnite "într-un punct convergent, mitul"42. Teorii ale lui Eliade referitoare la evoluția ciclică a lumii, umanitatea aflându
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
folclorul altor popoare a determinat o clasificare aparte a lui786. Basmul povestește despre un împărat și o împărăteasă, tineri și frumoși, dar care nu au copii. Neputința lor de a "deveni" prin urmași îi îndeamnă să caute soluția la vraci, filosofi, iar în cele din urmă la un "unchiaș dibaci" (manifestare a sacrului sub masca unei condiții umile, ca și calul răpciugos) care le prezice că vor avea un singur copil, Făt-Frumos cel drăgăstos, de care nu vor avea însă parte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
explicate prin referirea la Maestrul daoist: "Visez, și când mă voi trezi din vis, are să mi se pară că de-abia atunci încep să visez cu adevărat... Ca în povestea aceea din Ciuang-Tse, cu fluturele..."824. Despre Ciuang-Tse/Zhuang Zi, filosoful daoist care identifică viața cu moartea, cele două aspecte ale realității ultime (unitatea viață/moarte, temă reluată permanent de autorii daoiști) vorbește Eliade în Istoria credințelor...825, citând anecdota celebră cu privire la relativitatea stărilor de conștiință: "Cândva, eu, Zhuang Zi, visam
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unei morți eroice - soldatul Vătămanu voia să treacă granița doar pentru a duce la Paris versurile adolescentine ale nepotului său, bolnav "de piept", în speranța că o recunoaștere literară l-ar remonta - în Ivan, moartea soldatului necunoscut devine pentru "domnul filosof" un prilej de a o explica prin expresia "misterioasă": "o serie de evidențe mutual contradictorii...". Diferența de problematică aduce o potențare a imaginii labirintului pe care-l străbate Darie ("Dar nu înțelegeam de ce trebuia să ne întoarcem înapoi spre pod
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se scrie acum despre el s-a mai scris înainte. Pe aceștia și pe toți cei cu înclinații sceptice îi voi contrazice, referindu-mă la cartea pe care Valică Mihuleac o propune astăzi publicului mai larg. Este bine cunoscută predilecția filosofului din Lancrăm pentru tema antinomiilor, în sensul căreia a propus celebra metodă a antinomiei transfigurate, ce a trezit atâta interes încă de la publicare. Despre această metodă și despre alte ipostaze ale prezenței antinomicului în filosofia lui Blaga s-a mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-se în comparații și analize de profunzime și finețe. Într-un alt capitol, deosebit de interesant, autorul argumentează că există în filosofia românească o predilecție pentru antinomic, acest motiv fiind angajat în forme, aspecte și nuanțe variate în scrierile mai multor filosofi români de marcă. Această "gândire favorabilă antinomicului", pe care o manifestă unii filosofi români, este considerată, pe bună dreptate, semnificativă pentru înțelegerea spiritualității din spațiul cultural românesc și cred că ar putea face obiectul unei cercetări separate. Valică Mihuleac se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deosebit de interesant, autorul argumentează că există în filosofia românească o predilecție pentru antinomic, acest motiv fiind angajat în forme, aspecte și nuanțe variate în scrierile mai multor filosofi români de marcă. Această "gândire favorabilă antinomicului", pe care o manifestă unii filosofi români, este considerată, pe bună dreptate, semnificativă pentru înțelegerea spiritualității din spațiul cultural românesc și cred că ar putea face obiectul unei cercetări separate. Valică Mihuleac se oprește doar asupra câtorva autori mai reprezentativi, precum Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
română și, mai ales, ce ar trebui să însemne. De aceea, consider că interpretările din această lucrare pot fi adăugate fără rezerve la cele mai semnificative intervenții care s-au înscris, din 1930 și până astăzi, pe linia înțelegerii operei filosofului român. Deși au trecut trei sferturi de veac, asupra gândirii lui Blaga nu s-au elaborat prea multe astfel de interpretări, din două motive: nu este ușor să clarifici ceea ce Blaga însuși nu a lăsat înscris într-un limbaj ușor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofia lui Lucian Blaga o amplă tematizare a antinomicului. Opera filosofică blagiană pare să fie construită sub semnul acestui motiv, prezent în întreaga ei desfășurare ca un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, cu care filosoful din Lancrăm și-a început seria studiilor ce vor intra în componența Trilogiilor, antinomicul poate fi regăsit, în forme și nuanțe diferite, în teoria cunoașterii luciferice, în metafizica censurii transcendente, în teoria despre stilul cultural, în cea referitoare la metaforă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirea din ultimul secol. Această gândire pune în evidență o serie de problematizări și idei ce converg către o nouă paradigmă, în care integrarea antinomicului pare să fie un element important. În acest context, voi încerca să susțin că tematizarea filosofului român dobândește o poziție demnă de toată considerația, deoarece se înscrie în mod original într-o mișcare de idei înnoitoare, iar prin poziția în timp anticipează unele dintre elementele acestei mișcări. În ceea ce privește registrul semantic al antinomicului, pe parcursul acestui studiu voi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pune, în mod declarat, la lucru propria metodă este cosmologia. Este adevărat, însă, că ideea antinomiei transfigurate a determinat construcția anumitor părți din sistemul acestuia, care au avut menirea de a integra sau a face posibilă această idee pe care filosoful român a descoperit-o foarte devreme. În acest sens, Blaga declară că teoria cunoașterii luciferice a fost construită pentru a legitima metoda minus-cunoașterii53. Privită în ansamblul sistemului filosofic blagian, ideea antinomiei transfigurate are un loc privilegiat, însă nu cred că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-o zonă mai veche a istoriei filosofiei, Blaga vede în ea rezolvarea problemelor cu care se confruntă gândirea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, probleme legate de confruntarea dintre idei și teorii divergente. Filosoful din Lancrăm vorbește în legătură cu acest fapt de o criză a întregii culturi, marcată de ceea ce el identifică drept un nou alexandrinism cultural, un nou elenism 54. Domeniul căruia îi este destinată această idee îl constituie metafizica. Însă, lucru extrem de important
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un nou alexandrinism cultural, un nou elenism 54. Domeniul căruia îi este destinată această idee îl constituie metafizica. Însă, lucru extrem de important, o altă zonă de gândire pentru care Blaga o concepe este cea a cunoașterii științifice. În acest sens, filosoful român mărturisește că efortul său de a extrage din dogme o metodă a fost și din dorința de a oferi o rezolvare crizei de la acea vreme din microfizică, legată de apariția dualității undă-corpuscul și de antinomia în care era atrasă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii științifice. Antinomia mai fusese exersată sporadic în istoria ideilor, dar niciodată nu primise o deschidere de o asemenea anvergură, încât să fie ridicată până la rangul de metodă de gândire și cunoaștere. În acest fapt stă întreaga importanță a gestului filosofului român. Voi urmări în continuare gândul lui Lucian Blaga, fiind interesat de articulațiile interioare ale noii metode și, mai ales, de aplicațiile sale. 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate Conștientizarea virtuților filosofice ale antinomiilor s-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lor metodologic. Antinomiile transfigurate Conștientizarea virtuților filosofice ale antinomiilor s-a produs, susține Lucian Blaga în Eonul dogmatic, prin întâlnirea cu acele formule de gândire în jurul cărora s-a constituit teologia creștină cunoscute sub numele de dogme. Din analiza lor, filosoful român va desluși o metodă originală de cunoaștere și gândire, metoda antinomiei transfigurate, pe care o va propune drept o cale alternativă pentru metafizica și chiar știința viitorului. Întâlnirea cu dogmele a fost, după cum lasă să se înțeleagă Blaga, un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]