10,713 matches
-
mișcări în diferite direcții. Lucrurile formează un cosmos în echilibru static. Sub aspectul eternității nu există nici timp nici durată. Spinoza dezvoltă o concepție monistă despre substanța pe care o definește ca D-zeu sau natură. El elaborează un sistem filosofic în centrul căruia este plasată substanța unică cugetătoare. Substanța este înzestrată cu 2 atribute: întindere și rațiune. Natura conține cauza în sine, de aceea el identifică natura creată cu natura creatoare. Cosmosul reprezintă un sistem complex. Fizicul se supune metafizicului
Baruch Spinoza () [Corola-website/Science/298446_a_299775]
-
Cu toate acestea, nu a încetat să se îndrăgostească de fetele care nu-i răspundeau reciproc afecțiunii sau îl ignorau în totalitate. Pierzând credință, Leopardi își îndrepta atenția spre filosofia materialista și senistica (Pascal, Voltaire, Rousseau). Așa încheia convertirea lui filosofica. În această perioadă (1819-1823) aparținând de asemenea, compoziției cu numele de "Idilli", Infinitul, Luna și alte Canturi (publicate în Bologna în 1824) și convertirea lui "de la frumos la adevăr", cu intensificarea ulterioară a elaborărilor sale filosofice, inclusiv teoria plăcerii. În
Giacomo Leopardi () [Corola-website/Science/307011_a_308340]
-
Așa încheia convertirea lui filosofica. În această perioadă (1819-1823) aparținând de asemenea, compoziției cu numele de "Idilli", Infinitul, Luna și alte Canturi (publicate în Bologna în 1824) și convertirea lui "de la frumos la adevăr", cu intensificarea ulterioară a elaborărilor sale filosofice, inclusiv teoria plăcerii. În final, în 1822, părinții lui au fost de acord să facă o vizită la un văr din Romă, dar capitala l-a dezamăgit și chiar dezgustat. Viață și mediul literar al capitalei, i s-au părut
Giacomo Leopardi () [Corola-website/Science/307011_a_308340]
-
a fost blocată timp de șase luni. Regele nu uitase probabil atașamentul lui La Fontaine față de Fouquet și, în plus, îl considera ca un reprezentant al vechiului partid al "Frondeurilor". Între timp, La Fontaine publicase " Poème du Quinquina", un poem filosofic însoțit de două noi povestiri, iar la 6 mai 1683 pe scena de la "Comédie Française" avusese loc premiera comediei sale "Rendez-vous". La 17 aprilie 1684 Boileau a fost ales de Academia Franceză în locul lui Bezons Bazin, care decedase între timp
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
iunie 1926. a fost profesor titular de limba germană la Școala Comercială Română din Salonic - Grecia (1926 - 1927), apoi la Școala Comercială “Nicolae Kretzulescu” din București (1927 - 1930). Ca secretar al Societății Române de Filosofie (1928 - 1940), a întemeiat Editura Filosofică (1930 - 1944) și a devenit secretar de redacție al "Revistei de Filosofie" (1928 - 1943). Asistent universitar la Laboratorul de Psihotehnie al Facultății de Filosofie București (din 1 februarie 1928), asistent la catedra de Psihologie, Logică și Teoria Cunoașterii de sub conducerea
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
Chimie a Universității din București). În toată activitatea didactică prof. George Ciucu se ocupă de buna pregătire a studenților și îi îndrumă în activitatea lor, atât la seminarii cât și la cercurile științifice. A fost preocupat și de unele aspecte filosofice ale matematicii, de modelarea probabilistică, de procesul de verificare și diversificare în matematică, precum și de aplicațiile statisticii matematicii în industrie. Dintre lucrări menționăm: Telegramă a ambasadorului George Ciucu către directorul Direcției I Relații, Gheorghe Roșu, privind reacțiile oficialilor NATO față de
George Ciucu () [Corola-website/Science/307172_a_308501]
-
au câte un însemn heraldic propriu: De asemenea, câteva dintre ministere au adoptat o siglă specifică: Deviza heraldică este, de obicei, o cugetare referitoare la un sentiment, un obiectiv anume etc., exprimată cât mai lapidar cu putință. Ea poate fi filosofică, umoristică sau sinistră. De obicei se așează sub scut. Devizele heraldice au fost menite a reprezenta posesorul printr-un mesaj scurt, o maximă, un crez etc. Ele sunt cu atât mai importante cu cât reflectă situația socială, progresele și idealurile
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
similară în mecanica cuantică legată de întrebarea dacă sistemele au proprietăți anterior măsurării acestora. Presupunerea că au este în literatură denumită "realism", deși s-a argumentat că termenul "realism" este folosit într-un sens mai strict decât cel de realism filosofic. Un experiment recent din domeniul fizicii cuantice a fost interpretat prin obligativitatea de a renunța la ideea de realism, deși autorul lucrării afirmă doar că "ar trebui să renunțăm la anumite trăsături intuitive ale realismului" . Aceste experimente demonstrează o relație
Efect de observator () [Corola-website/Science/308723_a_310052]
-
prea departe de temperamentul liric al poetei pentru a se putea apropia de tonul vibrant al poemelor ei, așa cum a făcut Catul. În lirica românească Mihai Eminescu a compus binecunoscuta ""Odă în metrul antic"", căreia i-a oferit un conținut filosofic diferit de opera lui Sappho. Deși lucrările lui Sappho au rezistat bine și în timpurile Romane, împreună cu schimbarea intereselor, stilurilor și a esteticii munca ei a fost transcrisă tot mai puțin, în special după ce academiile au încetat să le ceară
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
că numerele reale sunt “mult mai numeroase” decât numerele naturale. De fapt, teoremele lui Cantor implică existența unei „infinități de infinități”. El a definit numerele cardinale și cele ordinale și aritmetica lor. Opera lui Cantor era de un mare interes filosofic, lucru de care el era foarte conștient. Teoria lui Cantor privind numerele transfinite a fost de la început privită ca așa de intuitiv contrară - și chiar șocantă - încât a întâmpinat rezistență din partea matematicienilor contemporani, precum Leopold Kronecker, Henri Poincaré, iar mai
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
fost de la început privită ca așa de intuitiv contrară - și chiar șocantă - încât a întâmpinat rezistență din partea matematicienilor contemporani, precum Leopold Kronecker, Henri Poincaré, iar mai târziu Hermann Weyl și Luitzen Egbertus Jan Brouwer, în timp ce Ludwig Wittgenstein a ridicat obiecții filosofice. Câțiva teologi creștini (mai exct neoscolasticii) au văzut opera lui Cantor ca o provocare la unicitatea infinității absolute a naturii lui Dumnezeu, etichetând cu prima ocazie teoria numerelor transfinite cu panteismul. Criticile dure au fost acoperite însă de considerațiile internaționale
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
halucinații sau a unei tentative reale de asasinat, din partea unui individ strecurat în locuința lui. După o scurtă călătorie în Irlanda, soții Shelley se reîntorc în Anglia, stabilindu-se la Londra. În iunie 1813 apare "Crăiasa Mab", un amplu poem filosofic, însoțit de numeroase note. Cam tot pe atunci, vine pe lume Ianthe Elisabeth, primul copil al lui Shelley. Harriet începe să se înstrăineze de soțul ei, refuzând chiar să-și crească fetița, pe care o lasă în grija Elizei Westbrook
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
nou cu Harriet (potrivit ritualului bisericii anglicane), pentru a-și legaliza prima căsătorie, oficiată în Scoția. Totuși, nici această inițiativă a lui nu duce la o împăcare reală cu soția sa. Singura operă mai importantă în această perioadă este dialogul filosofic "Împotriva deismului" ("A Refulation of Deism"), publicat, fără semnătură, pe la începutul anului 1814. În iunie, Harriet pleacă la Bath împreuă cu fetița, părăsindu-l de fapt pe Shelley. La Londra, acesta face cunoștință cu Mary Godwin, fiica filosofului, și a
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
noua operă ("Peter Bell") a lui Wordsworth, devenit ultrareacționar. Tot la Florența ia naștere faimoasa "Odă vântului de apus". Poetul încheie anul 1819 - cel mai rodnic dintre puținii ani ai vieții sale - scriind un eseu intitulat " Un punct de vedere filosofic asupra Reformei" ("A Philosophical View of Reform"), eseu rămas neterminat. Către sfârșitul lui ianuarie 1820, poetul părăsește Florența, stabilindu-se la Pisa. Aici scrie poemul "Planta simțitoare" ("The Sensitive Plant"). În iunie își schimbă din nou reședința, plecând la Livorno
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
volumele publicate în ultimii ani stau mărturie în acest sens. Mi se pare sugestiva în acest sens recenzia lui Mihnea Stoica în care afirma că ” Printre lucrările care contribuie la redarea locului binemeritat în dezbaterea publică a eticii că disciplină filosofica și practica relaționala se numără și cartea "Publicitatea și administrația publică sub presiunea eticii", publicată de Sandu Frunză. Printre domeniile de interes ale autorului, reflectate în numeroasele volume publicate până azi, regăsim etică, fundamentalismul religios, biopolitica, imaginarul religios în publicitate
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
(n. 1 mai 1977, Focșani, județul Vrancea) este un istoric al religiilor și doctrinelor filosofice, care a deținut funcția de consilier de stat pe probleme de cultură și culte la Departamentul pentru Relația cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă al Administrației Prezidențiale (2006-2010). La 28 iulie 2010 a fost acreditat ca ambasador extraordinar și plenipotențiar
Bogdan Tătaru-Cazaban () [Corola-website/Science/307640_a_308969]
-
un atribut valoric, referindu-se la calitatea de a fi om, la rangul (statutul) său social. Dintre cele patru semnificații (accepțiuni), o pondere mai mare au dobândit-o persoana ca rol social și exprimând o valoare. Observăm cum, sub aspect filosofic și psihologic, noțiunea de persoană a evoluat spre cea de personalitate, fiind utilizată pentru a desemna ființa liberă, rațională, conștientă, creatoare de valori și responsabilă de acțiunile sale. Pentru explicarea persoanei s-au făcut mai întâi unele referiri la dreptul
Persoană () [Corola-website/Science/307673_a_309002]
-
reconsiderat în perioada Renașterii prin Montaigne și parțial în secolul al XVII-lea prin Gassendi și Hobbes. Filosofia lui Epicur este constituită din trei părți: cea canonică, ce expune regulile adevărului; fizica (din grecescul „physis”, «natură»), care propune o explicație filosofică a naturii; și morala, care tratează despre condițiile vieții fericite. Ordinea acestor trei părți este importantă deoarece ea corespunde sistemului lui Epicur. Etica este în fapt scopul filosofiei, care are ca fundament fizica: ea oferă, grație canonicii, cunoașterea naturii, care
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
toate. / Este-un TOT al tău TOTAL - / Daimonul național...” (Ion Ciocanu). „În acest mod a înțeles Victor Teleucă să creeze „literatură patriotică”, evitând capcana sloganardă în care au căzut chiar și talente autentice. El a știut să stăpânească deopotrivă ingerințele filosofice și „lirohistoriosofice” dintr-o perspectivă care a depășit cu mult atât tradiționalismul, cât și „postmodernismul modern” printr-o vizionară perspectivă transmodernă.” (Theodor Codreanu).
Victor Teleucă () [Corola-website/Science/306489_a_307818]
-
seria de mistere de pe Wisteria Lane - strada pe care locuiesc toate personajele principale. Aceste comentarii sunt fie concluzii cu privire la ceea ce tocmai s-a petrecut în viața femeilor, asupra cărora cea decedată pare să vegheze, fie scurte preambuluri, unele cu tentă filosofică, la ceea ce va urma să se petreacă. Serialul aduce aminte puternic de acea deconstrucție a mitului familiei perfecte americane, ce își duce traiul perfect într-o casă perfectă, situată într-o suburbie perfectă, cu vecini perfecți și viitor luminos pe
Neveste disperate () [Corola-website/Science/306568_a_307897]
-
sens, viața nu conține adevăr și nicio acțiune nu este preferabilă oricărei alteia, în mod obiectiv. Termenul "nihilism" a fost popularizat pentru prima dată de romancierul Ivan Turgheniev (1818-1883). Mișcări de artă, cum ar fi dadaismul și futurismul, și mișcări filosofice, cum ar fi existențialismul, postmodernismul, poststructuralismul și deconstructivismul au fost toate identificate de comentatori ca "nihiliste" la momente diferite în contexte diferite. ul diferă de Scepticism prin aceea că Scepticismul nu respinge complet afirmațiile adevărului, ci respinge numai acele afirmații
Nihilism () [Corola-website/Science/306578_a_307907]
-
jurnal în 58 de volume ("I Diarii"), în care consemnează evenimentele politice, literare, sociale și artistice ale vremii. În timp ce Sanudo scria în limbajul dialectal de fiecare zi, cardinalul Pietro Bembo (1470-1547), cunoscător al limbilor clasice și cu o vastă cultură filosofică, s-a străduit să dezvolte și să șlefuiască limba italiană literară, argumentând necesitatea folosirii limbi italiene în literatură în locul celei latine în eseul "Della volgar lingua". În "Gli Asolani" (1505) tratează sub forma unui dialog tema iubirii platonice. Pietro Bembo
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
puternice făcute de doctrina drepturilor omului continuă să provoace chiar și în prezent dezbateri considerabile cu privire la conținutul, natura și justificarea drepturilor omului . Într-adevăr, problema a ceea ce se înțelege printr-un "drept" este în sine un controversat subiect de dezbateri filosofice continue. Multe dintre ideile de bază care au animat mișcarea s-au dezvoltat în urma celui de al doilea război mondial și a atrocităților Holocaustului, culminând cu adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului din Paris de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite
Drepturile omului () [Corola-website/Science/306853_a_308182]
-
Charles Margrave Taylor (n. 5 octombrie 1931) este un filosof canadian. El a devenit cunoscut în special pentru analiza pe care a făcut-o culturii morale occidentale, de la Platon la gânditorii postmoderni. Taylor este asociat deseori comunitarianismului filosofic, deși nu și-a afirmat niciodată explicit adeziunea față de acest curent. Taylor a studiat la McGill University, apoi la Balliol College, Oxford, unde a și obținut titlul de doctor în filosofie, în anul 1961. Alături de Michael Walzer, Michael Sandel și
Charles Taylor () [Corola-website/Science/306881_a_308210]
-
ca trăsături definitorii inteligența, memoria extraordinară (capacitatea de a reține un volum imens de cunoștințe), cultura excepțională (cunoscător al filosofiei, al credințelor religioase; pasionat de marile scrieri ale lumii), setea de cunoaștere (interesul constant pentru nou, pentru teoriile științifice, economice, filosofice etc.), modestia (refuzul premiilor și al gloriei; simplitatea pe care o dovedește în discuția cu regina României, Carmen Sylva). Afirmă că biografia lui Eminescu se apropie de cea a geniului romantic: inteligent, visător, însetat de cunoaștere, dar nefericit în plan
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]