10,218 matches
-
îi aduceau în spital unde aceștia stăteau până la vindecare, iar la externare li se dădeau haine și veselă, ca în spitalul Sf. Fecioare, ctitorit de Isaac Comnenul, în Bizanț. În secolul XIV Sf. Ioan înaintemergătorul (Prodrom) ia în grijă spitalul fondat de regele sârb Miliutin și folosește experiența organizatorică a celor din Bizanț. Tot în acest secol se impune Spitalul specializat în boli digestive, ridicat de Constantin Monomacul pe lângă Mânăstirea de la Mangane. Bizanțul ajunsese la 35 de spitale dotate cu cadre
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai de preț decât cea prin preoți. Legea islamică este prezentă în toate compartimentele vieții publice și private. ORIGINILE MEDICINII ARABE În sinteza arabă religie - cultură - viață socială, elenismul s-a situat pe fundal fiind preexistent acesteia. Gândirea medicală antică, fondată pe critică și experiență, fixată în parametrii fundamentali de gândirea hippocratică, dezvoltată de școala din Alexandria, cristalizată de Galen în cadrul unui sistem, urmează calea Orientului Apropiat spre Siria, care a oferit azil gândirii grecești și mai ales medicinii prin călugării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
arabă: arta, poezia și medicina, cea din urmă este învățătura cea mai prețioasă. Încă din perioada islamului clasic, un așezământ principal de învățământ medical era Spitalul. Aici se experimentau cunoștințele din biblioteci și universități. Primul spital atestat documentar este cel fondat în anul 800 de Gabriel (= Jabrain în arabă), medic nestorian foarte vestit, care a luat ca model și academia medicală din persanul Gondi-Shapur, cucerit de arabi (637 - 651). De acum, până în Andaluzia iberică, arabii vor edifica asemenea spitale, unele pe lângă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
XI se tipăresc tratate medicale, apar compilații după medicina chineză, ca cele ale lui Kajiwara (1314) și ale lui Yurin (1342). Sosirea europenilor este marcată de portughezi, cu sfântul François Xavier (1549) și a chirurgului iezuit Luis de Almeida care fondează două spitale. Dar doctorul cel mai reputat în acest timp este practicianul japonez Dosan Manase care s-a convertit la creștinism, la sfârșitul vieții sale. Odată cu venirea olandezilor se înregistrează noi succese medicale. Gaspar Schambergen (1649), Ten Rhyne (1672) dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Indiilor Occidentale. Mai târziu, francezii vor crea și ei Compania Franceză a Indiilor (1664). Două medicini din extremități geografice se întâlnesc. Misionarii creștini, cu vindecători și biblioteci, ajung pe toate continentele. La 1600 iezuiții guvernează Paraguaiul. în America de Nord, Noul Amsterdam, fondat în 1626, devine New- York. Evanghelizatorii înfruntă riscuri, dar unde ajunge Cuvântul lui Christos, ajunge și grija față de suflet, trup și de ambient, față de sine și de semeni. Noile condiții restructurează orientările, dinamizându-le. Toți vor să le fructifice și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dinastia islamică a Omeyyazilor. Dacă prin Nestorienii creștini bizantini, arabii au umplut cu spitale spațiul dintre Asia Centrală și Andaluzia iberică, la sfârșitul sec. XVI-lea, în acest al XVII-lea secol, Ludovic al XIV lea, umple Franța cu spitalele generale, fondate în toate orașele. în Occident încep să apară și policlinici gratuite. În Estul Europei, latifundiarii încep să-și trimită odraslele la studii în Polonia, Constantinipole, Kiev, dar și în Italia, Austria etc. Așa este cazul eruditului stolnic Constantin Cantacuzino, cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bolnavi loviți de boli cronice. În aceste secții se întâlnesc chirurgi, farmaciști, clinicieni terapeuți, chimiști și fizicieni. Unii publică articole în Journal des Savants apărut în 1665; alții publică în Journal des nouvellas découvertes sur toutes les branches de la Médicine, fondat în 1679. Precizăm că chirurgii încă nu sunt numiți medici. Spre deosebire de alte vremi, există o mai mare stabilitate a medicilor față de orașul unde s au format. Ideea națională își face tot mai mult loc, cu cât știința și cultura se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
jumătatea secolului când apar primele lucrări ale lui Claude Bernard și va avea loc primul Congres Internațional de igienă mai apar pe lângă tratatele marilor medici cu care începe secolul, Précis de physiologie élémentaire (1815) de Joseph Magendie, Revue médicale (1824) fondată de Bayle, Anatomie et physiologie du système nerveux en général et du cerveau en particullier (1810) de Gall, Anatomie du corps humain (1828 - 1842) de Jean Cruveillhier. Tot în prima jumătate a sec. XIX se impun clinicienii Jean-Baptiste Bouillaud (1796
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
rêves (1900); Trois Essais sur la théorie de la sexualité (1905); Totem et tabou (1912). Cu Au-delà du principe de plaisir (1920), Freud opune viața și pulsiunea ei celei a morții și înlocuiește schema inconștient-preconștient-conștient prin libidum și eu-suprem. în 1910 fondează International Psihoanalitical Association (IPA) prin care instituționalizează psihanaliza. Nu e cazul să analizăm aici asimilarea subconștientului la inconștient, pe care spiritul nostru o consideră forțată, cele două concepte desemnând realități distincte. Interesante la lectură sunt și L’Avenir d’une
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
continuându-le până în 1925 la Institutul de Anatomie și Embriologie din București. își continuă cercetările și studiile la Chicago, Woob- Hale și Londra până în 1936. Se întoarce în laborator și la catedră, la Iași, unde se afirmă și ca scriitor, fondând revista însemnări ieșene (1936). Între descoperirile sale cităm: sistemul porthipofizar (1932), raporturile dintre aparatul endocrin și diencefal, structura pericardului și durei-mater, dubla inervare a fibrei musculare, descoperirea unui complex de substanțe excitante pentru creier „cerebrostimulina“, în lichidul cefalorahidian ș.a. În
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Apele minerale și stațiunile climaterice din România (1900), Gh. Baiulescu, semnatar al monografiei Hidroterapia medicală (1904), amândoi fiind protagoniști ai balneologiei românești. Fondatorul balneologiei științifice în țara noastră este considerat Anibal Theohari (1873 - 1933), un mare clinician și terapeut care fondează în 1922 „Societatea de hidrologie medicală și climatologie“. Cercetarea științifică experimentală începe cu Anibal Theohari, autentic creator al școlii de terapie și balneologie din România. Pe lângă el s-au format Petre Niculescu, Gh. Băltăceanu, Gh. Niculescu, Gh. Tudoranu ș.a. În
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Spectrul cercetărilor sale se extinde la endocrinologia comparată, predilect la patologia sistemului endocrin în bolile nervoase și psihice După primul război mondial înființează prima societate de endocrinologie. în 1935, înființează în cadrul Facultății de Medicină din București, prima catedră de endocrinologie. Fondează societatea de endocrinologie din Iași și București. între 1938 - 1942 scoate Manualul de endocrinologie în trei volume. Gr. T. Popa, în 1932 descoperă sistemul porthipofizar cu rol în neurocrinie, pe care-l atestă necroptic, mai apoi și Fr. Rainer. Reamintim
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a disgeneziilor gonadice. Al Șutzu (1837 - 1919) pune bazele psihiatriei românești, iar Al. Obregia (1860 - 1937) o orientează spre concepția substratului anatomo- patologic al bolilor psihice, ca și C. I. Parhon (1874 - 1969). Acesta în colectivul Spitalului „Socola“ din Iasi fondează „Societatea de neurologie, psychiatrie, psychologie și endocrinologie din Iassi“ în 1918 și care demonstrează pluralitatea preocupărilor sale interdisciplinare. Arnold Stocker (1890 - 1978), psihiatru format la școala de la Socola, face primul studiu psihanalitic din literatura medicală românească, publicând la Paris în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
implicațiilor sociale și epidemiologice generate de această boală. în oftalmologia ieșeană se afirmă și prima femeie profesor universitar din țara noastră, Elena Pușcariu-Densușeanu (1875 - 1965). în ceea ce privește otorinolaringologia se afirmă Leopold Kigel care, în 1908, împreună cu Costiniu, Gheorghe Sănculeanu și Birman-Bera fondează Societatea română de otorinolaringologie. Între cele două războaie mondiale clinicile și învățământul ORL sunt organizate la cele trei facultăți de medicină din țară de către Al. Costiniu, Cristian Orescu, Nicole Mețianu și Virgil Racoveanu. Revista română de otorino- laringologie este editată
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la Crevalcore, în nordul Italiei, pe 10 mai 1628. Părinții săi erau suficient de bogați pentru ca Marcello să poată urma școala cu perspectiva unei educații universitare. In timp ce urma cursurile Universității din Bologna, el s-a alăturat societății anatomice fondată de un cunoscut anatomist, Bartolomeo Massari, căruia i-a devenit ginere, și a participat la disecțiile pe animale ale acestuia. În 1653, Malpighi și-a luat doctoratul în medicină și filozofie. La Universitatea din Pisa, unde Malpighi a fost numit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
fost crescuți și educați de Octavia, soția lui Antoniu. Aproape toți, prin căsătorii, au intrat în familia lui Octavian Augustus. Fiica cea mică, Cleopatra Selene s-a căsătorit cu savantul rege al Mauritaniei, Juba al II-lea cu care a fondat o dinastie. Cum a reușit Cleopatra să farmece și să subjuge bărbați de statura generalilor romani Cezar și mai cu seamă Antoniu? Cleopatra nu excela prin frumusețe iar de frumuseți nu ducea lipsă Imperiul Roman. Era extrem de inteligentă, pragmatică, cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Marion Delorme, altă curtezană celebră, cu doamna de Lafayette. A fost prietenă cu La Bruyère, cu Voltaire. A fost suspectată de relații saphice cu doamna de Montespan. Având fler pedagogic și dorința de a împărtăși altora experiența comportării mondene, a fondat Școala de galanterie pentru tineri aristocrați unde aceștia își exersau stilul manierelor elegante, aptitudinea de a seduce. Tinerele asistente erau aduse pentru a se exemplifica comportamentele de exprimare socială, galantă, rafinată. Cultivata și spirituala Ninon se întreținea cu oaspeți distinși
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prin corespondența purtată cu enciclopediștii Voltaire și Diderot, prin conversațiile cu Diderot, venit în vizită la Palatul Imperial, a impulsionat-o în realizarea unei reforme în domeniul învățământului a înființat o universitate, un colegiu de medicină (primul din Rusia), a fondat prima școală de fete, primul colegiu de pregătire a profesorilor. L-a invitat pe Jean Jacques Rousseau, dar celebrul filosof a refuzat să vină la Sankt Petersburg și să se ocupe de educația fiului ei. Voltaire a caracterizat-o drept
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
el condamnă "poetul" (scriitorul) cetății. Cenzurează, ca un legislator, toate ficțiunile care nu ar fi "favorabile virtuții". Literatura, imorală, nu pare decât, ne avertizează el, să-l pervertească pe cetățean. "Văd (...) multe motive ca să cred că cetatea pe care am fondat-o este cea mai bună, zise Socrate, adresându-se lui Glaucon, unul din discipolii săi și principalul interlocutor în Republica, dar îndrăznesc să afirm acest lucru mai ales gândindu-mă la regulamentul nostru despre poezie. Ce regulament? De a nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
simte simpatie față de eroii tragici care, în nefericirea lor, sunt victimele acestei "hubris" pe care Platon nu încetează să o denunțe, căci ea este contrară rațiunii. El își pierde atunci orice luciditate a judecății. Pe o asemenea constatare își va fonda Brecht teoria asupra distanțării. Emoția tragică, după Platon, înmoaie sufletul și-l tulbură inutil. Nesănătoasă, ea trezește pasiuni și sentimente dezordonate împotriva cărora, în viață, omul încearcă să se apere. Ea este școala viciului. Ia aminte și judecă. Când cei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
artei poetice referitoare la cele trei volume ale mele de comedii. Am conceput aici câteva explicații noi asupra lui Aristotel și am înaintat câteva propuneri, și câteva maxime necunoscute anticilor. Le resping aici pe acelea pe care Academia și-a fondat condamnarea Cidului și nu sunt de acord cu Domnul d'Aubignac asupra a tot ceea ce spune de bine despre mine." Molière și Racine nu s-au preocupat de teoretizarea artei lor. Când își încep activitatea scenică, la treizeci de ani
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este imposibil să unești această meserie cu puritatea Religiei noastre." (Tratat despre Comedie, cap. 2) Capitolul III Revoluția dramei În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un val zdruncină din adâncuri teatrul european, doborând principiile imuabile care îl fondau din Antichitate pentru a-i pune baze noi. Pregătită încă înainte, chiar, de nașterea Clasicimului, de precursori precum Guarini în Italia, Tirso de Molina în Spania, Ogier în Franța, această revoluție se realizează datorită a doi teoreticieni majori, Diderot și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Clasicimului, de precursori precum Guarini în Italia, Tirso de Molina în Spania, Ogier în Franța, această revoluție se realizează datorită a doi teoreticieni majori, Diderot și Louis-Sébastien Mercier. Creatori ai dramei burgheze, ei îl vor influența profund pe Lessing care, fondând teatrul german, se plasează sub egida lor. Goldoni, a cărui operă îmbracă o originalitate de netăgăduit, participă și el, datorită reformei pe care o întreprinde, la această mișcare. În ciuda specificității formelor pe care le îmbracă teatrul în Franța, în Germania
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
umane. Majoritatea pieselor franceze oferă spectacolul cu monștri ai căror crime sunt făcute scuzabile de către autorul care plasează în gura lor maxime ce le justifică acțiunile infame. Rousseau neagă posibilitatea existenței acestui teatru edificator pe care Enciclopediștii visează să-l fondeze. Un personaj virtuos, după părerea lui, nu are cum să placă publicului. "Să se pună, numai ca să vedem, pe scena franceză, un om drept și virtuos, dar simplu și necioplit, fără galanterie, și care să nu spună fraze meșteșugite; să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dori să înlocuiască actorul, jenant în corporalitatea lui, printr-o figurină, Jarry și Craig în special. 1.3. Jarry: Despre inutilitatea teatrului în teatru Dacă simboliștii au debarasat scena de grija realismului, lui Jarry (1873-1807) îi revine meritul de a fonda o estetică scenică modernă. Când dă ca titlu al articolului său, care este un adevărat manifest, "Despre inutilitatea teatrului în teatru", publicat în Le Mercure de France în septembrie 1896, Jarry reia, transformându-l, titlul articolului simbolistului Pierre Quillard, "Despre
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]