10,713 matches
-
I în medalion a revenit în anul 1872, când au intrat în uz timbrele cu imprimare pariziană, o emisiune care cuprindea șapte valori. Emisiunea Paris cuprinde mărci poștale postclasice. Mărcile sunt dantelate și au fost tipărite pe hârtie simplă de grosime mijlocie, ușor colorată, fără filigran, excepție făcând doar marca cu valoarea de 10 bani care a fost tipărită pe hârtie albă. Imprimarea s-a făcut la Atelierul Timbrului de la Hôtel de Monnaie (Monetăria statului francez) din Paris în baza comenzii
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
și demonstrații pentru publicul vizitator. În prezent în "Sala de Agrement" din mină Cacica, la adâncimea de 60 m, este instalat un pendul Foucault cu lungimea de 6 m de forma aerodinamică, lentilă de plumb cu diametrul de 20 cm, grosimea la mijloc 6 cm și masa de 8 kg. Acesta este, după informațiile afișate în interiorul minei Cacica, singurul pendul Foucault din România cu ajutorul căruia se fac demonstrații pentru publicul larg. [5] 5. http://vechi.diaspora-stiintifica.ro/diaspora 2010/prezentări/wks18
Pendul Foucault () [Corola-website/Science/309918_a_311247]
-
și fragmente osteologice). Biserica este înconjurată de ziduri groase ca de cetate, care închid o incintă aproape pătrată cu laturile de aproximativ 90 m. Zidurile sunt construite din piatră de râu și au o înălțime de 6 m și o grosime de 1-1,10 m. Ele sunt prevăzute cu metereze și creneluri. Zidul vestic este sprijinit la exterior de un contrafort amplasat aproximativ la jumătatea laturii. În zidul de pe latura sudică a fost construită o portiță secretă mică din lemn masiv
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
mature este de 7-30 cm, având culoare roșie-maronie, cu nuanțe de alb în părțile de lângă margini. Culoarea devine tot mai închisă pe măsură ce ciuperca se maturizează. Piciorul este umflat la bază, are culoarea brun-deschis, atinge înălțimea de 8-25 cm și o grosime de până la 7 cm. Lamelele de sub pălărie sunt albe atunci când sunt tinere, iar pe măsură ce se maturizează își schimbă culoarea în galben, apoi în maro. Piciorul și pălăria constituie un întreg, carpoforul, partea vizibilă a ciupercii. Miceliul, o rețea de filamente
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
de artă autentice de cele false. El a arătat că un articol din bronz aparținând erei Xuande (d. 1426-1435) ar putea fi autentificată după analizarea luciului; un articol din porțelan din perioada Yongle (1402-1424) ar putea fi considerat autentic dupa grosimea sa. Credințele religioase dominante în timpul dinastiei Ming au fost diferitele forme ale Religiei tradiționale chineze și cele Trei Învățături: confucianismul, taoism și budismul. Lama tibetan, susținut de dinastia Yuan, a căzut din grația imperială la începutul Mingului, împărații favorizând în
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
de culoare verde închisă și mai deschise pe spate. Ghindele sunt de 2-3 cm lungime. Are o scoarță groasă și neregulata. Cu timpul scoarță crește și se poate recolta la fiecare 9-14 ani, în funcție de calitatea plutei, care depinde de precipitații. Grosimea optimă este dată de dopurile pentru sticle, acestea fiind principalul produs unde se valorifica pluta. Un dop standard are 38-44 mm lungime, iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 50 mm. Recolectarea plutei nu dăunează arborelui, acesta având
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
care se realizează numeroase probe de calitate. După selecționare cele care sunt respinse pentru deficiențe , sunt reciclate prin triturare fiind folosite la fabricarea plăcilor numite "conglomerate de pluta" cu ajutorul a diferite procese. Conglomeratele sunt folosite la învelirea sateliților (5-6 mm grosime), în izolarea pereților (pentru izolare termică), sau talpă în industria încălțămintei. Lemnul de se folosește tradițional pentru a fabrica cărbune vegetal, dar nu cu rezultat așa bun că cel de Stejar. Fructele numite ghinde, sunt amare, deci nu sunt folosite
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
drumului mătăsii, pe crestele munților începându-se o construcție deosebit de costisitoare. Mortarul folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcția interioară a zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 și 8 m, la coama zidului 8, iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri
Marele Zid Chinezesc () [Corola-website/Science/310356_a_311685]
-
produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcția interioară a zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 și 8 m, la coama zidului 8, iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălțime cu rolul de observare, transmitere de semnale și depozit de
Marele Zid Chinezesc () [Corola-website/Science/310356_a_311685]
-
zidului se folosea un amestec de argilă nisip și piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 și 8 m, la coama zidului 8, iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălțime cu rolul de observare, transmitere de semnale și depozit de arme. Se apreciază ca ar fi existat cca. 25.000 de asemenea turnuri integrate în
Marele Zid Chinezesc () [Corola-website/Science/310356_a_311685]
-
mortark are un plan dreptunghiular (lățime: 7,5 m în interior și 10 m în exterior), prezentând o absidă pentagonală și contraforți dreptunghiulari în exterior. Aceștia susțineau o boltă în cruce pe ogive. Fundațiile măsoară 1,30 - 1,40 m grosime, iar construcția în ansamblu prezintă similitudini cu cele de tip cistercian de la Cârța și din Bartolomeu. Acest fapt permite datarea ei la începutul secolului al XIII-lea. Acestor date arheologice li se adaugă unica imagine păstrată a capelei, împreună cu celelalte
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
regulă, până la adâncimi de 6-8 m și chiar 12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru). Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite neuniform cu grosimi de la 1-5 m, chiar 7-9 m. La adâncimea de 20 m forajele au identificat formațiuni de argile, argile prăfoase cu zone de nisipuri fine care este posibil să aparțină unor formațiuni de vârstă precuaternară . Ca aspect și caracteristici, sunt asemănătoare
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
vârstă precuaternară . Ca aspect și caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. La suprafața terenului, în albia majoră și în zona de câmpie din apropierea barajului Zăvoiul Orbului stratul superficial de acoperire este constituit din prafuri nisipoase cu grosimi de 1 m. până la 2 m. Stratificația neuniformă a complexului din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
incinte ocupând o suprafață de aproape 6000 m² avea șase masive turnuri exterioare de apărare, poartă de intrare "în șicană", "cu piedică", platforme de apărare, un fel de cazemate, și o dublă incintă, din blocuri de piatră fasonată. În general grosimea zidurilor complexului defensiv din Munții Orăștiei varia între 2 și 4 m. Cetatea de la Costești era apărată mai întâi de un val de pământ larg de 6-8 m la bază. Creasta valului era întărită cu o palisadă, din trunchiuri groase
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5. Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
la Urtica dioica, Syringa vulgaris ș.a. Dispunerea verticilata se caracterizează prin inserția la fiecare nod a trei (Nerium oleander) sau a mai multor frunze (Asperula odorata). Nervațiunea frunzei reprezintă modul de aranjare a nervurilor (zona fasciculelor conducătoare) în limb. În funcție de grosimea și de poziția lor în limb, nervurile sunt: principale, secundare, terțiare ș.a.m.d. , iar cele de ultim ordin se anastomozează în mare proporție. Frunzele pot avea o singură nervura principala (la majoritatea dicotiledonatelor) sau mai multe (la monocotiledonate). Frunzele
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
găsesc în apropierea satului Puhoi. Acestea reprezintă niște dealuri relicte care au rămas în urma formelor mai vechi de relief, care în comparație cu altele s-au păstrat nu numai în straturile inferioare și cele superioare ale «stratului de baltă». În apropirea satului, grosimea stratului de baltă atinge . Aceste dealuri au altitidinea maximă de . Cu toate că altitudinile predominante ale câmpiei nu sunt mari, relieful este variat, fragmentat, complicat. El este reprezentat prin forme principale de relief: platouri, coline brăzdate de numeroase ravene, vâlcele, văi. Colinele
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
sodiu, de calciu, de fier sau de magneziu; clorură de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu sau de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic, glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. Grosimea stratului de nămol este de 30-60 cm. Este o arie protejată specială ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip avifaunistic). Situl găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileul de la Racoș, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de agenți externi de eroziune precum și de acumulări torențiale și fluviatile. De asemenea
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
între 6357 și 6378 km, fiind alcătuit spre adâncime din mai multe straturi Structura Pământului pe straturi: Această structură stratificată a Pământului stă model și pentru celelalte planete din sistemul solar. Structura internă a pământului are caracteristica de discontinuitate sau grosimile variabile a straturilor rocilor ce pot favoriza mișcările seismice (cutremurele). În 2010 un grup de cercetători conduși de Satoshi Kaneshima de la Universitatea Kyūshū, Japonia, au susținut că ar fi descoperit un nou strat al nucleului, descoperire care ar putea duce
Straturile Pământului () [Corola-website/Science/306238_a_307567]
-
de deasupra treptei S-IVB, care erau conectate prin articulații mobile la alte 4 panouri, care se deschideau în mod asemănător cu petalele unei flori. Materialul din care erau construite panourile avea o structură tip "fagure de miere" și avea grosimea de 42.5 mm (1.7 inch). Exteriorul era acoperit cu un strat subțire (1-5 mm) de grund și vopsea de culoare albă pentru a minimiza stresul termic în timpul lansării și al ascensiunii. "Modulul de service" era prins în bolțuri
Astronava Apollo () [Corola-website/Science/306245_a_307574]
-
apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nișă exterioară de pe fațada vestică constituia, se pare, lăcașul clopotelor. Intrarea este poziționată pe partea laterală sudică a construcției. În interior, biserica are un plan fals-trilobat, absidele fiind două nișe arcuite în grosimea zidurilor laterale. Meșterii hatmanului Arbore au realizat pereți drepți, cu imense suprafețe netede, au introdus calote în naos și pronaos, eliminând semicilindrul inițial. Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce moldovenești conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
și talie mijlocie, e de 1,5-1,8 m. Greutatea ei totală corespunde la circa 20% (în medie 14-16 kg), din care circa 15% reprezintă hipodermul (cu variații largi în raport cu corpolența), circa 5% de derm și sub 1% de epiderm. "Grosimea" pielii variază după regiuni: e subțire pe față, frunte, genitale, este mai groasă pe toracele anterior, abdomen și marile pliuri. Grosimea crește la spate și pe suprefețele extensorice ale membrelor, cea mai groasă e la palme și tălpi. Dintre straturile
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
care circa 15% reprezintă hipodermul (cu variații largi în raport cu corpolența), circa 5% de derm și sub 1% de epiderm. "Grosimea" pielii variază după regiuni: e subțire pe față, frunte, genitale, este mai groasă pe toracele anterior, abdomen și marile pliuri. Grosimea crește la spate și pe suprefețele extensorice ale membrelor, cea mai groasă e la palme și tălpi. Dintre straturile pielii epidermul e cel mai subțire (între 0,03 și 1 mm), dermul este mai gros (are între 0,5-0,8
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
și foarte târziu, prin decembrie. Practic, la peste 1500m, poate ninge tot timpul anului. Durata stratului de zăpadă este cuprinsă între 75-100 zile la poalele muntelui și 200 zile în regiunea alpina și pe versanții nordici. La stația vf. Țarcu grosimea depășește de obicei 100cm, iar în circurile glaciare poate să atingă 2-3m. La vf. Țarcu predomină vânturile de nord și sud, iar viteza vântului este cuprisă între 6-10m/s și 2-5m/s, iar la Cuntu vânturile dominante sunt cele de
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]