15,723 matches
-
Diploma de Onoare atribuită de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de pretutindeni (1996) și cu titlul de Cetățean de Onoare al comunei natale Udești (2003). A fost secretar de redacție la revista „Curierul Ginta Latină“, publicație a Societății Culturale „Ginta Latină“ din Iași. Prof. univ. dr. Ion Căpreanu a trecut la cele veșnice în ziua de 22 iulie 2003 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOCÂRLAN, VASILE (1924-2010) FILOSOF și PROFESOR Prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan a desfășurat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
doctorat în științe, dar și cu audiență dincolo de granițele județene, ba chiar și peste hotarele țării. Ce-și poate dori un absolvent al prestigioasei instituții, de al carei centenar ne mai desparte doar un singur lustru (cum ar spune înaintașii latini !), la fel cum doar un lustru ne mai desparte și de aniversarea centenara a actului de plămădire a României Mari ? Ca toamna anului 2018 să ne regăsească cu un inventar la zi al dascălilor eminenți ce-au onorat ori încă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
rezolvare” ,,Definirea educației la nivelul unui concept pedagogic fundamental, presupune stabilirea unor repere metodologice necesare pentru delimitarea funcțiilor specifice activității de formare dezvoltare a personalității și a structurii specifice de proiectare și de realizare a acesteia. Etimologia cuvântului, de origine latină, sugerează complexitatea fenomenului educației la nivelul a trei semnificații : a).Educațio= creștere, hrănire, formare ; b). Educo educare= a crește, a hrăni, a forma, a instrui; c).Educo-educere= a scoate din, a ridica, a înaltă. Cele trei semnificații reflectă, în mod
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
erau ridicate și coborâte succesiv prin mecanisme simple, utilizând forță apei curgătoare, pentru a zdrobi bulgarii de minereu. Sub o copertina sunt expuse numeroase pietre funerare descoperite în zonă, ce au aparținut unui cimitir român. Toate au înscrisuri în limba latină. Alături, într-o casă veche, sunt fel de fel de unelte confecționate din lemn, metal sau piele, folosite de cei ce căutau aurul. Pe pereți sunt fotografii ce surprind momente ale muncii vechilor băieși, care își câștigau existența doar prin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
MANOLIU, Ștefan, general medic; MARCU, Cristian (1959-2012), caricaturist, grafician și cineast; MARIN, Mirela (n. 16 martie 1957), doctor, autoare. MIRON, Dumitru (1894-), conferențiar universitar la Iași; MITACHE, Mihail (1899-1969), magistrat și pictor; MOȘU, Areta (n. 1946), vicepreședinte al Asociației „Ginta Latină” din Iași (1990-1994), președinte al Despărțământului Mihail Kogălniceanu” din Iași din 1994, director al publicației „Revista Română”din 1995, dar și la „Chronos Revista de istorie”, „Constelații ieșene”, și vicepreședinte al Asociațiunii Transilvane pentru literatură română și cultură poporului român
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
citire rapidă, pe care autorul le recomandă cu prudență. Cum, în ultimul secol, cantitatea bibliografica a crescut fabulos, omul modern, spre deosebire de un Pico della Mirandola, care se putea laudă că citise absolut tot, este condamnat a citi selectiv. În limba latină, ne avertizează Costache Olăreanu, lego înseamnă a citi, dar și a alege. De la nevoia de selecție, s-a ivit, adăugăm, și conceptul de canon, fie el literar sau nu. Autorul ne amintește că încă de la 1854 un Auguste Comte redacta
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Modul de trimitere a Misionarilor fără cheltuieli de încărcătură ar fi fost vapoarele Companiei Loido. În prezent sunt în Moldova cinci școli, si anume în Iași, Huși, Saboano, Galați și Petrești. În ele, în afară de citit, scris și principii de limbă latină, se învață în același timp Doctrina Creștină. Dascălii școlilor sunt credincioși și profesori laici. Ceilalți administratori, pe lângă grijă sufletului, nu refuză să instruiască câte un tânăr care are voința să învețe. Sus-menționatele școli sunt întreținute pe cheltuiala Monseniorului Vizitator Apostolic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lucrului bine făcut, nu-și numără zilele cât mai are de stat în lagărul "multilateral dezvoltat", asemenea celebrului Ivan Denisovici, (căci el, și scriitor fiind, are evadarea prin scris), ci visează la viitoarele iubiri tumultuoase, cum stă bine sângelui nostru latin. Parafrazând un roman în vogă cândva, aș îndrăzni să afirm că, în urmă cu vreo trei decenii, prin romanul Ziua magnoliilor viscolite, Constantin Munteanu ne-a spus că "așa s-a înnobilat oțelul fostei industrii grele românești" și, din dragoste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
făcut și închisoare politică, nu doar imaginare safariuri abisiniene. Datele din care s-ar putea recompune povestea adolescenței lui Titi (Ecaterina) Bălăcioiu sunt puține. Se știe doar că a primit o educație superioară (cânta la pian, vorbea perfect franțuzește, știa latină, greacă și germană), că visa la o viață de lux și eleganță, că fost prietenă cu Barbu Ștefănescu Delavrancea și cu fiicele lui (deci și-a petrecut o bună perioadă din prima tinerețe la București) și că a avut un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul Mediu timpuriu. Referitor la vechimea acestui stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind mirosul specific al evreilor se găsesc consemnate la sfârșitul secolului I e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică. Întâlnindu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul Mediu timpuriu. Referitor la vechimea acestui stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind mirosul specific al evreilor se găsesc consemnate la sfârșitul secolului I e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică. Întâlnindu-se cu tatăl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Judecata de apoi” este o inovație ce aparține iconografiei moldovenești <endnote id=" (12, II, p. 145)"/>. În stânga tronului pregătit pentru judecată (hetimasia) sunt zugrăvite, după caz, următoarele grupuri de necreștini sau de creștini neortodocși : „evrei”, „turci”, „tătari”, „armeni” (considerați sectanți), „latini” (catolici), „etiopieni” (creștini copți), „arabi” (sau „sarazini”) <endnote id="(12, I, pp. 258-264, și II, pp. 133- 145)"/>. Deasupra tuturor este scrisă Înfricoșătoarea poruncă adresată de Isus - la Judecata de apoi - neamurilor așezate „de-a stânga jețului” : „Duceți-vă de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt Titanii - adică Cronos și frații săi, zeii fenicieni - tot evrei și aceștia” <endnote id="(162, p. 209)"/>. În 1896, influențat de un studiu publicat În 1890 de bulgarul A.T. Iliiev („Tradițiile bulgărești despre Uriași, numiți Elini, Jidovi și Latini”), Lazăr Șăineanu Își modifică radical teoria. De data aceasta, el ajunge la concluzia că „orice neam antic și păgân [În cazul nostru, «jidovii»] e identificat de fantasia poporului cu uriași ai trecutului, cărora s’atribuie apoi originea tuturor monumentelor unei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apoi originea tuturor monumentelor unei arhitecturi primitive” <endnote id="(46, pp. 210-215)"/>. Legende balcanice similare cu cele românești prezentate mai sus au ca eroi uriași nu numai jidovi (ca În Bulgaria și Serbia), dar și elini (ca În Grecia) sau latini <endnote id="(166, p. 46)"/>. Gheorghe Brătescu susține că termenul românesc „jidov” ar proveni de la un presupus termen străvechi „jigan” sau „gigan”, derivat din latinescul gigans, gigantis („uriaș, gigant”) <endnote id="(572, p. 17)"/>. În fine, vorbind despre „legenda locală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel Nou. Tot cam atunci, din porunca aceluiași domnitor, monahul Grigore Țamblac, „prezbiterul marii biserici a Moldovlahiei”, redacta În limba slavonă Mucenicia Sfântului Ioan cel Nou. Iată-i pe scurt legenda : din cauza uneltirilor unui căpitan de corabie - catolic („de eres latin”) și probabil genovez („frânc”) -, negustorul creștin-ortodox Ioan din Trapezunt intră În conflict religios cu mai- marele Cetății Albe (vreun urmaș al hanului tătar Nogai, ucis În 1299). Acesta Îl provoacă la o dispută teologică publică, cerându-i lui Ioan să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
romani”. „Când romanii sub Titus - explică poetul moldovean - au cucerit Ierusalimul și au dărămat templul lui Solomon, ei ucideau pe judani strigând haep, haep !... Cum de au rămas numai la noi această tradiție și la nici un alt popor de viță latină ?... Esplice-o evreii !” (185, p. 336 ; vezi și V. Alecsandri, piesa Agachi Flutur, la 427, V, p. 639). Într-adevăr, folcloriștii și filologii evrei (M. Schwarzfeld, I.-A. Candrea, L. Șăineanu ș.a.) nu au eludat subiectul. Așa cum a făcut-o mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o scandau, de exemplu, În timpul pogromurilor antievreiești desfășurate În 1819 În mai multe orașe din Germania, care s-au extins și În afara ei (În Danemarca, de exemplu) (756). Conform lui Josy Eisenberg și altor cercetători, vocabula Hep este acronimul expresiei latine Hierosolyma est perdita („Ierusalimul este pierdut”) (37, p. 280 ; 254, p. 8). Unii istorici susțin că expresia a fost folosită de legiunile romane conduse de Titus la cucerirea Ierusalimului În anul 70 (vezi și Lion Feuchtwanger, Josephus, 1926), alții, că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost folosită de legiunile romane conduse de Titus la cucerirea Ierusalimului În anul 70 (vezi și Lion Feuchtwanger, Josephus, 1926), alții, că ar fi fost folosită de cruciați, fie la prima cruciadă (1096-1099), fie după pierderea Ierusalimului de către regatul latin (1187). Pentru că, În timpul primei cruciade (1099), fusese masacrată de cruciați, populația evreiască din orașul sfânt a luptat de partea sultanului Saladin. Se pare că, ulterior, cruciații ar fi folosit expresia-acronim Hep pentru a se răzbuna pe evreii din Europa. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
533Note și bibliografie 269. Tudor Pamfile, Povestea lumii de demult, după credințele poporului român, Socec & Co, București, 1913. 270. Ion-Aurel Candrea, Iarba fiarelor. Studii de folklor, Cultura Națională, București, 1928. 271. Kenneth R. Stow, Alienated Minority. The Jews of Medieval Latin Europe, Harvard University Press, 1994. 272. Nicolae C. Paulescu, Complot jidano-frank- masonic Împotriva neamului românesc, București, 1924. 273. Aberații similare au fost vehiculate În presă și mai târziu, În 1999 : „Există informații certe că majoritatea copiilor de români sunt vânduți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
footnote id="2">În sens strict, coturnii (lat. coturnus < gr. cotornos) erau o „încălțăminte destul de înaltă”, cu aceeași formă pentru ambele picioare, „pe care o purtau vînătorii și actorii tragici, zeii și împărații” (Ioan Nădejde și Amelia Nădejde - Gesticone, Dicționar latin, p. 148). Dezgustat profund de cele văzute și auzite în zilele Conferinței, Camilar se referă la „coturnii” purtați de unii dintre cei ce se perindaseră la tribuna acesteia, pentru a se evidenția sau, mai ales, a acuza. Relatarea discuțiilor (v.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la încercare. în sufletul meu nu este însă nici o umbră de îndoială asupra trăiniciei ei. Al tău, Mihai Drăgan P.S. Colegul și, în bună măsură, prietenul literar Traian Diaconescu a luat un premiu internațional pentru traducerea în latină a Gintei latine, fără să fi trimis textul la concurs. îți trimit xerox urile după documente spre a face tu o notă în revistă. N.B. Un răspuns la această scrisoare m-ar bucura și liniști mult. îl aștept la Soveja (cod 5369, jud.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
am rătăcit cînd dincolo, cînd dincoace, vă trimit cărțile apărute în acest răstimp în semn de prețuire și prietenie, Ion Maxim </citation> Haralambie Mihăescu „Doresc să văd viață, oameni, obiceiuri, piețe...” Un mare filolog, autor al vastei sinteze despre Limba latină în provinciile dunărene ale Imperiului Roman (1960), Haralambie Mihăescu (7 februarie 1907, Udești Suceava - 2 februarie 1985, Iași) avea și mînă de scriitor, exersată în traducerile din latină (Tacit, Horațiu) și greacă (Leucip, Democrit, Heraclit din Efes, Aristofan, Procopius din
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
20 bani”. Deci, cel care oferise la Început cel mai mic preț, o va și cumpăra până la urmă. Cei trei licitatori semnaseră actul cu amprenta degetului mare dar asta nu Însemna neapărat că erau analfabeți ci, doar necunoscători ai grafiei latine. b.d. Câțiva tineri din orașul Huși recrutați pentru armată În vremurile acelea, vârsta bărbaților ce urmau a-și satisface stagiul militar la regimentele de linie sau teritoriale fusese fixată la 21 de ani. Totuși, nu toți cei de această
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
străine În care se regăseau, surprinzător, și două filme cehoslovace dar și unul iugoslav. „Campioni” la „cartonașe roșii” comuniste românești fuseseră peliculele italiene cu un total de 18 urmate de urmate de cele produse de francezi, alți frați de gintă latină (10), SUA (6), RFG (3), unul englezesc și unul spaniol. b.Î. „Am corectat discursul tovarășului (...)” Reînființarea județelor la Începutul anului 1968 fără ca măcar să se reamintească de cele două preponderent maghiare din perioada interbelică (Ciuc și Trei Scaune) a produs
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din cadrul Societății de Științe Medicale, filiala Iași (1970-1989), al Asociației Oamenilor de Știință, filiala Iași, din 1985, al Comisiei de Inventică a I.M.F. Iași (19841988), al Societății de Ecologie din Moldova, din 1990, și membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din 1990. Prof. univ. dr. Constantin Caraman s-a stins din viață în ziua de 4 iunie 2003 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical la Iași, vol. II, I.M.F.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]