11,356 matches
-
dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează pluralul cu dezinența -i: ciocănitoare - ciocănitori, privighetoare-privighetori. În felul acesta pluralul distinge unele substantive omonime la singular: semănătoare - semănătoare (ființa umană), semănători (mașină agricolă). • substantive feminine denumind primele cinci zile ale săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri; • substantivele masculine denumind litere, cifre sau note muzicale: alfa, a, b, doi, trei, do, re etc. • alte substantive masculine: paria, mesia etc. Opoziția semantică singular-plural a acestor substantive se manifestă indirect în planul expresiei: • în interiorul categoriei determinării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de lemn, aho! Când te-oi încărca cu saci de la moară, atunci să mugi așa.” (I. Creangă) În enunțuri cu structură analitică, interjecția poate realiza, ca termen subordonat, în relații de dependență, funcția de circumstanțial de mod: „Așa încet-încet, haidea-haidea, marțea următoare, pe la asfințit, a ajuns drumețul la straja Craiovei.” (I.L.Caragiale) în relația de interdependență, funcția de predicat: „Ș-apoi huștiuluc! și eu în știoalnă, de-a cufundul, să prind pe dracul de-un picior...” (I. Creangă) Când realizează funcția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încet, trudindu-se; se coborî din pat, îndreptându-se spre ușă, gata să cadă.” (P. Dan, 7) • adverbe (locuțiuni adverbiale): „Încremenise. Inima îi zvâcnea puternic și loviturile ei se împlântau adânc în tăcere.” (P. Dan, 10) • interjecție: „... Așa încet-încet, haidea-haidea, marțea următoare, pe la asfințit, a ajuns drumețul la straja Craiovei.” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 184) b. dezvoltat; se realizează prin diferite tipuri de sintagme: • constituite din repetarea aceluiași substantiv prin intermediul unei prepoziții: de, la, lângă, peste: „Sunt zece la număr Și, umăr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
27) sau prin predicat: „Și nu-mi iertaseră, probabil, că după ce eram prost mai aveam și tupeul să-i judec.” (O. Paler, Viața..., 63) • circumstanța (temporală sau spațială) căreia i se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale, un alt circumstanțial: „În afară de marți, a mai venit și joi.”, • acțiunea (starea) căreia i se adaugă acțiunea (starea) exprimată prin verbul regent: „Nu poți să taci din gură acolo? După ce că nu muncești, nici nu taci?” (M. Preda, Moromeții, 318) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Relația de dependență din care rezultă funcția de complement de excepție se exprimă, în general, prin elemente relaționale. Se juxtapune direct termenului regent complementul de excepție dezvoltat, realizat pe baza formei de gerunziu a verbului a excepta: Exceptând ziua de marți, el stătea toată săptămâna în bibliotecă. Când are structură simplă, complementul de excepție este marcat de: • locuțiuni prepoziționale; acestea impun substantivului (pronumelui) prin care se realizează complementul de excepție, cazul genitiv: în afara, cu excepția: „În ședințele instanțelor judecătorești, membrii completului, cu excepția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
O, tu aceea de-altădată Ce te-ai pierdut din drumul lumii.” (T. Arghezi, 80) b. dezvoltat: „Opoziția mitologică e aceea dintre absolut și relativ.” (G. Călinescu, C.O., 276), „Furtuna se vestea pe dealuri, Toată noaptea de luni spre marți la orizont s-a adunat.” (L. Blaga, 289) c. analitic: „Slujbașul domnesc intră pe ușa rămasă deschisă.” (M. Sadoveanu, X, 188), „Statuia zveltă și-nsemnând, se pare, Iubire, tinerețe sau credință, Subt frunza toamnei cenușii dispare.” (T. Arghezi, 8) d. complex
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
circumstanțialul opozițional, nu mai intervine în frazele în care coordonarea opozitivă exprimă numai o opoziție între cele două unități sintactice implicate, în sensul negării sau infirmării uneia din cele două posibilități luate în considerație: Nu vine ci pleacă., Nu e marți ci miercuri., Nu e înalt, ci chiar scund. Coordonarea opozitivă se stabilește între termeni al căror conținut semantic se opune, în interiorul opoziției afirmativ-negativ; unul din termeni, de obicei primul, este negat pentru a se afirma celălalt: „Eminescu nu cântă incidențele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Am în pungă șapte biscuiți cu lapte. Tata taie-n opt pepenele copt În cuibar sunt ouă zilnic câte nouă. Eu adun încet zece în caiet. Săptămâna florilor de Elenă Dragoș Luni, în grădiniță mea, S-a ivit o viorea. Marți a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar duminică
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fotbalului datează din anul 1175. În acest an, un călugăr din Canterbury, pe nume William Fitzstephen, scrie biografia arhiepiscopului de Canterbury Thomas Becket. Într-un pasaj al cărții, autorul se referă la „faimosul joc cu mingea care se disputa în marțea dinaintea paștelui („Shrove Tuesday”)”. În acest pasaj, cu toate că autorul face o sumară și vagă descriere a jocului, fără să-i menționeze numele, totuși se deduce că este vorba de o formă a viitorului joc de fotbal. Tradiția jocurilor din ziua
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
nu e lucru curat, să renunțe și el la sine și să spună înduioșat: Ofelia, du-te la Cotroceni! Text apărut în 22, numărul 5 din 1993 Din criză se-ntrupează Poezia DEI, în principala sa ediție de actualități de marți, 2 februarie a.c., printre imaginile cu care ne-am obișnuit (privind zâmbetele de la Cotroceni, întrunirile de la Palatul Victoria, noile alianțe ale lui Saddam Hussein, aplicarea embargoului asupra Iugoslaviei, afacerile care determină surplusul de zahăr și deficitul de grâu etc. etc.
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
orele din zi și din noapte să mă întrebe de ce nu-mi văd eu de treaba mea și de ce nu mai scriu poezii. Ce-oi fi greșit mai nou, m-am întrebat (în cele trei ceasuri rele de după emisiunea de marți) de se anunță chiar la buletinul de știri de la orele 20 că Blandiana, cu mine și cu Breban am fi încetat să mai scriem și de aceea e criză în România și în acest domeniu în care nu e nevoie
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
gândește tot la Ana Blandiana și la alți autori care nu s-au aflat de aceeași parte a baricadei cu el într-o bătălie sau alta. Dar, din păcate, ceea ce s-a anunțat ca o știre sigură în cadrul „Actualităților” de marți se întâmplă să nu fie chiar purul adevăr atât prin enunțul în sine, cât și prin nenumăratele semnificații pe care le-a căpătat el în contextul dat. Însăși asocierea celor trei nume - despre care se știe cât de greu ar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
trebui să scrie pentru nimeni. Dar cine mai are această putere sau inconștiență care să-l facă să scrie dumnezeiește chiar și pentru teroristul de lângă el? Un alt lucru la care m-a obligat să mă gândesc neobișnuita știre de marți a fost dacă numai Blandiana și cu mine și cu Breban - și cu alți scriitori importanți care nu mai scriu - suntem vinovați de această criză a culturii care tinde să devină o obsesie pentru toată lumea. După părerea mea, ea nu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ca poet special, Eva a reușit, prin atașatul cultural român, să vină la Casa Barkan și să discute. Însoțit de Eva, atașatul cultural a venit cu câteva zile înaintea zborului Tarom, care avea să se efectueze într-o zi de marți (ziua dinaintea Târgului de carte The Small Press Book Fair ), și a trimis o scrisoare diplomatică în România, îngăduindu-i astfel Ninei să vină. Știind că îi făcea plăcere, am primit-o cu o sticlă de Stolichnaya. Apoi, Nina a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
au denumit-o "Marea cădere". Ea a fost deosebit de dramatică și s-a răspândit în întreaga lume cu mare repeziciune. Semnele acestei crize s-au remarcat încă de la începutul anului 1928, dar mai puternic s-a simțit după ziua de marți, 29 octombrie 1929, după ce a avut loc căderea masivă a Bursei de Valori din New York. Întreaga presă mondială a numit-o "The Black Tuesday" / "Marțea neagră". Pe primele pagini ale tuturor ziarelor a apărut o manșetă neagră cu următorul titlu
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
remarcat încă de la începutul anului 1928, dar mai puternic s-a simțit după ziua de marți, 29 octombrie 1929, după ce a avut loc căderea masivă a Bursei de Valori din New York. Întreaga presă mondială a numit-o "The Black Tuesday" / "Marțea neagră". Pe primele pagini ale tuturor ziarelor a apărut o manșetă neagră cu următorul titlu: ..Marți 29 octombrie 1929 = The Black Tuesday.. Anul 1929 poate fi considerat anul în care s-a sfârșit o perioadă de mare prosperitate economică și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de 6 luni a fost devorat de "lupi înfometați" la Mihmanchahr, un sat din regiunea Saveh, la 250 km sud de Teheran. Nu s-a făcut nici o precizare asupra împrejurărilor dramei care s-a petrecut în noaptea de luni spre marți. Alți doi copii mai fuseseră atacați de lupi în urmă cu cîteva zile în acest sat de 3 000 de locuitori. (AFP - Le Matin, 9 iunie 1994) Titlul mare al articolului T7a a operat o tematizare a pacientului-victimă (bebeluși) și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt șterse: T7b Devorați de porci... În România, un băiat de 2 ani a fost devorat de porci pe cînd voia să-i hrănească. ... și de lupi Un bebeluș de șase luni a fost devorat, în noaptea de luni spre marți, de niște lupi înfometați într-un sat din regiunea Saveh, la sud de Teheran. Alți doi copii au mai fost deja atacați de lupi cu cîteva zile în urmă în același sat. (24 heures, 9 iunie 994) Cu o încărcătura
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nici ciupercă... - Ce fel de ciupercă? - Avea coperiș de lemn, cu bancă în mijloc, pentru ceteraș. Acolo ședea ceterașul și cânta, iar în jur jucau tăț. Amu, nunta-i într-o seară, ca la comândare (înmormântare). Nunta să făcea lunea, marțea și joia... - Erau oamenii mai bogați atunci? - N-o fo’ mai bogați! Rar dacă se făcea câțiva gogoși, colaci, nu ca amu, cu tot felul de prăjituri. Se-mpodobe găina cu plută cu țigară în gură. Îi legam zgardă, o îmbrăcam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
suporturi cilindrice care puteau fi întoarse în funcție de momentul din zi și tipul de cărți care trebuiau expuse. Supermagazinele sunt foarte aglomerate în partea din față de vinerea până duminica, astfel încât spațiul este amenajat pentru a face față invaziei. Dar lunea și marțea nu e cine știe ce agitație. I-am sfătuit pe manageri să transforme zona din apropierea caselor de marcat într-o posibilă zonă de vânzare, ca un fel de mic bazar, cu produse care se cumpără sub impulsul momentului. Trebuie avut în vedere
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Mitreni, cu membri ai Academiei Române Cuvântarea lui Ion Coja (1) Cuvântarea lui Ion Coja (2) S-a despărțit de prieteni într-o luni după amiază, în stilul lui grăbit și afabil, ca să prindă cele trei ceasuri rele ale zilei de marți. Nu le-a ratat și a murit fără noimă, ca Mercuțio al lui Shakespeare, a murit stupid și neașteptat, cum se întâmplă de fiecare dată când cineva trece atât de repede dincolo, spre surpiza tuturor și a lui însuși (...) Mulți
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
la întrebarea sarcastică a unei marchize sau ducese referitoare la strămoși: Doamnă, în familia mea eu sunt strămoșul. Mutatis mutandis, victoria asupra bolii este supremul titlu nobiliar. Ucigătoarele flori de mină din corp A venit ziua controlului medical. Într-o marți, în acel aprilie prietenos, cum spuneam, al anului 2006. Fix zece zile hotărâsem să rezerv micii probleme medicale, de la diagnostic și până la vindecare. Nu aveam timp. Un prieten, medic, îmi recomandase un urolog de la Spitalul militar din Iași. Dimineață, la
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
lăsat-o pe bunica cu ea și am plecat cu fata să-i cumpăr haine de înmormântare. Mi-am dorit să fac eu totul singură. I-am cumpărat și fetei o pereche de pantofi noi spunândui că sunt pentru școală. Marți, când a murit mama, Timeea mi-a reproșat: „ Mi-ai cumpărat pantofi negri de înmormântare, și tu știai asta.” Pe femeia de la care am cumpărat haine pentru mama am lăsat-o plângând. Zâmbea și îmi zicea că sigur îi vor
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
chiar m-am împiedicat/ de-o ieșitură întâmplătoare din covor./ În zadar am ieșit să cumpăr ceva folositor/ duminică noaptea în bazar./ Luni a fost ger și am înghețat în pantofi/ pe trotuar./ Lupta sufletului cu pantofii a durat până marți." (Lovitura întârziată). Titlul funcționează în acest caz ca o punere în abis, relevând modalitatea de construcție a textului, o insistență obsedantă pe elementul banal, care nu face decât să pregătească răsturnarea de situație și, implicit, bulversarea orizontului de așteptare a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
iar îmi ies vorbe că am eu ceva personal de împărțit cu nu știu cine. Ce-ar fi de făcut pentru a mai atenua jalea? În mod esențial, ar trebui schimbat unghiul de abordare, și aș da aici exemplul unei prezentări făcute marți, 1 martie, la Universitatea din Rovaniemi, Finlanda, de către doi studenți de la Facultatea de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Utilizând un format standard pentru studenții Erasmus veniți acolo, tocmai pe Cercul Polar, din toate colțurile Europei (ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]