11,301 matches
-
viziuni burlești de factură expresionistă, excelente ("În ghearele artei", "Eu, capodopera părinților mei"). Alte scrieri ale sale sunt "Mesia poate să aștepte ( Cu mașina pe urmele profeților)" (1934) și "Domnișoara Africa" (1935), romane jurnalistice pline de spirit și vervă imaginativă. Pasajul acesta face trimitere la o celebră polemică purtată între Sebastian și Ludo la editarea romanului " De două mii de ani". Mihail Sebastian scria într-un pasaj din "Cum am devenit huligan": "În ulița evreiască d. I.Ludo este un fel de
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
urmele profeților)" (1934) și "Domnișoara Africa" (1935), romane jurnalistice pline de spirit și vervă imaginativă. Pasajul acesta face trimitere la o celebră polemică purtată între Sebastian și Ludo la editarea romanului " De două mii de ani". Mihail Sebastian scria într-un pasaj din "Cum am devenit huligan": "În ulița evreiască d. I.Ludo este un fel de Tănase evreu, cu destul haz uneori". I.Ludo susținea ipoteza destul de fantezistă că Sebastian a scris un roman "simulând iudaismul", pentru a-i atrage pe
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
astăzi, datorită folosirii cu precădere a celei de-a treia ediții a "Textus Receptus" (TR) ca singură sursă de traducere. În versiuni care conțin această frază, cum ar fi "Biblia ortodoxă", "" este scris așa (Comma fiind redată aici cu emfază): Pasajul care rezultă e o referire explicită la Sfânta Treime (doctrina potrivit căreia Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt un singur Dumnezeu) și, pentru acest motiv, unii creștini nu sunt de acord cu eliminarea Commei din traducerile moderne ale Bibliei. Totuși
Comma Johanneum () [Corola-website/Science/307276_a_308605]
-
mai celebru comic al Circului românesc. Pe numele său real Simion Avram, „” s-a născut într-o cușcă a leilor transformată în vagon de circ. Bunicul său era instrumentist în Orchestra Circului „Bercuini”, tatăl său cînta la trombon și realiza pasaje comice iar mama sa era „amazoană” și, în timpul liber, vînzătoare la case de bilete. Încă de la vîrsta de 5 ani Siminică preia tradiția familiei și începe să se pregătească pentru lumea circului. Doi ani mai tîrziu, pe cînd avea doar
Siminică () [Corola-website/Science/307294_a_308623]
-
expediție a Muzeului în Brazilia, organizată în parteneriat cu Universitatea catolică „Santa Ursula" din Rio de Janeiro. În 1996 începe consolidarea clădirii Muzeului, șubrezită de cutremurele anilor 1940, 1977, 1986 și 1990, precum și de lucrărilor de construcție a metroului, a pasajului Victoria și a blocurilor uriașe din împrejurimi. Muzeul se închide pentru public în 1997, și se redeschide în 1999-2002. La demisol este realizat noul sector "Originea Universului și a vieții". Ministerul Culturii acordă instituției de patru ori, în 2001, 2002
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
Manciuc a avut o contribuție importantă la transformarea municipiului Iași într-un oraș modern. El și-a consacrat întreaga activitate dezvoltării economico-sociale și edilitare a Iașului. Printre realizările sale ca primar menționăm următoarele: El a fost cel care a realizat pasajul subteran din Piața Unirii, lucrare pentru care au fost alocate peste 15 milioane de lei la acea vreme. Cutremurul din 1977 a reprezentat pentru Manciuc ocazia de a schimba fața orașului și a amenaja centrul civic. ""În centrul Iașului erau
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
construite diguri de protecție care au ferit cartierele de locuințe de revărsări ale râului. Cu același scop, a fost construită și acumularea de la Cârlig, de la ieșirea din Iași. În perioada administrației sale, s-au început lucrările la cele patru mari pasaje rutiere din Iași: Cerna, Poitiers, Cetățuia și Socola. De asemenea, el a aplicat directivele Partidului Comunist Român cu privire la politica de industrializare a orașelor, având o contribuție importantă în dezvoltarea industrială a municipiului Iași prin atragerea de fonduri bănești pentru realizarea
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
se înalță o frumoasă frază plină de putere emoțională, a cărei idee este ceea ce îl determină pe Walther să participe la concursul de canto: dragostea pentru Eva; acesta este motivul "Ardorii nerăbdătoare" (dixit tot Kobbé). El este urmat de un pasaj fugitiv al cântecului lui Walther (încă în stadiul de schiță în actul II) ceea ce duce la superbul motiv al Primăverii, care ne reamintește de Walkyria. Apoi, într-o trecere foarte lejeră și amuzantă, încredințată viorilor, flauturilor și oboaielor, Wagner îi
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
și Walther improvizează cel de-al treilea cuplet al cântecului. Observând stânjeneala Evei față de el, Sachs susține că nu a avut niciodată intenția de a juca rolul regelui Mark față de Eva/Isolda și față de Walther/Tristan (Wagner citează în acest pasaj un "laitmotiv" din "Tristan și Isolda".) Apar David și Magdalena. Sachs îl promovează pe David de la ucenic la calfă de cizmar și numește piesa lui Walther:" Die selige Morgentraum-Deutweise" ("Tălmăcirea dulcelui vis de dimineață"). Cele cinci personaje cântă fiecare după
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
de asemenea că destule decenii după moartea Profetului, noțiunile de "taxă tip capitație" și de "impozit funciar" erau interschimbabile, iar modalitățile de prelevare erau departe de a fi uniforme. În legătură cu scopul dublu, de spoliere economică dar și acela de umilire, pasajul coranic indicat mai sus este clar în ce privește a doua chestiune (umilința), dar nu și prima (exploatarea economică). Avem însă ecouri ale spuselor lui Mahomed și ale apropiaților lui, care lămuresc și acest aspect. Este vorba despre Tamim Al-Dari, un arab
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
conform căreia Matei a avut surse independente și a fost urmat de Luca. Printre cei care contestă prioritatea marcană sunt populare ipoteza Griesbach (primul ar fi fost Matei, apoi Luca — cunoscându-l pe Matei —, și apoi Marcu ar fi compilat pasajele comune celor doi) și cea augustiniană (Matei, Marcu, Luca, fiecare cunoscându-i pe cei dinaintea lui).
Problema sinoptică () [Corola-website/Science/308624_a_309953]
-
pusă laolaltă de redactori folosind trei surse primare: J, E și P. Din J ar proveni Exod 1-17 (pe alocuri în combinație cu E și P) și 34 (cu E). Mai precis, lui E îi sunt atribuite Exod 1.15-21 (pasajul despre moașele Șifra și Pua), 3.1-15 (cu J, rugul aprins), 13, 17-18, și, în plus, 19.1-9, 20.1-17 (cu P, Decalogul), 20.18-23.33 (Cartea legământului), 24.1-18 (cu P, ceremonia legămânului) și 32-33 (vițelul de aur). Din
Cartea Exodului () [Corola-website/Science/308630_a_309959]
-
monștrii, cum ar fii fantome, vârcolaci, zombii dar și oameni. Majoritatea scenelor din serial au fost filmate în Los Angeles. Acțiunea este plasată în orașul fictiv californian, Sunnydale, al cărui liceu suburban Sunnydale High se află deasupra unui "Hellmouth", un pasaj către un tărâm paralel al supranaturalului. "Hellmouth"-ul, aflat sub bibliotecă, este o sursă de energii mistice, precum și un nexus pentru ființe malefice și fenomene paranormale. Liceul folosit în primele trei sezoane pentru filmări se află în Torrance, California, și
Buffy, spaima vampirilor () [Corola-website/Science/308688_a_310017]
-
despre Imperiul Bizantin și despre lumea medievală văzută din perspectivă bizantină. În "Alexiada", Ana face referire la „daci”, denumire interpretată de unii istorici moderni ca referindu-se la români sau chiar la maghiari. În "Alexiada", sunt doar 5 astfel de pasaje: De asemenea, mai există alte două referiri la Dacia, ca regiune: Sunt istorici care au identificat acești "daci" cu românii, dar și istorici care au văzut în ei alte popoare, ei fiind identificați de autorul unei traduceri cu maghiarii. Anna
Ana Comnena () [Corola-website/Science/308761_a_310090]
-
fost întâmpinate de forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători de munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat primului ministru Ion I.C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
de munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat primului ministru Ion I.C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în Piața Teatrului Național rămânând 16 morți și zeci de răniți din
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat primului ministru Ion I.C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în Piața Teatrului Național rămânând 16 morți și zeci de răniți din rândurile muncitorilor
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
scrierilor sale erau observațiile notate de Emerson în jurnalele sale, pe care a început să le completeze de când era student la Harvard. Jurnalele cuprindeau și un index. Emerson se reîntorcea la jurnalele sale, sursa să de idei și experiențe, alegând pasaje relevante, pe care le îmbină și le închega în conferințele sale concentrate. Pentru redactarea eseurilor și predicilor sale, isi reviza și șlefuia conferințele. Emerson a fost considerat unul dintre marii oratori ai epocii sale, un om care putea cuceri masele
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
speculații asupra tehnologiei, natura inteligenței, imposibilitatea comunicării și înțelegerii reciproce, disperarea în fața limitelor omenești, locul omenirii în Univers. Ea este uneori prezentată sub formă de ficțiune, iar alteori sub forma eseurilor sau cărților filozofice. Traducerea operelor sale este dificilă din cauza pasajelor cu expresii elaborate, poeziilor extraterestre sau robotice și numeroaselor jocuri de cuvinte. Lem s-a născut la 12 septembrie 1921 în orașul Lvov, Polonia (acum Ucraina). Având „origini burgheze”, a fost nevoie de legăturile tatălui său pentru a fi acceptat
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
sa „"The Dial"” și a rugat-o pe Margaret Fuller să i le publice. Primul eseu publicat de Thoreau acolo a fost „"Natural History of Massachusetts"”, pe jumătate recenzie de carte, pe jumătate istorie naturală, în 1842. Era compus din pasaje selectate și revizate, din jurnalul pe care a început să-l țină la sugestia lui Emerson. Thoreau a studiat ca filozof Natura și legătura ei cu condiția umană. La început a fost un adept al transcendentalismului, o filozofie idealistă eterogenă
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
Emerson a compus panegiricul rostit la înmormântarea lui Thoreau. Cel mai bun prieten al lui Thoreau, Ellery Channing, a publicat prima lui biografie, „"Thoreau the Poet-Naturalist"”, în 1873, și Channing, împreună cu alt prieten, Harrison Blake, au editat poeme, eseuri, și pasaje din jurnal, cu scopul publicării postume în anii '1890. Jurnalul lui Thoreau, în mare parte nepublicat după moartea sa, a apărut pentru prima dată în 1906, contribuind la reputația modernă a lui Thoreau. O versiune nouă, lărgită, a jurnalului va
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
roagă pe bunul său prieten și tovarăș de vânătoare, Al. Odobescu, să-i scrie câteva rânduri, însă acele câteva rânduri s-au transformat în opera „Pseudo-Kineghetikos”. Tot legat de partidele de vânătoare, Ion Ghica, în corespondența cu Vasile Alecsandri, dedică pasaje pline de savoare „vărului Costache”. Se căsătorește cu Elena Manu. Moare după 4 aprilie 1906 când dă o dedicație autografă nepotului său Mișu pe ediția a doua a manualului vânătorului. Ecaterina (Ticulina) Cornescu, născută în 1872, fiica generalului Cornescu, urmează
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
sintetiză semnalmentele la care trebuie să răspundă poporul (V.)N.nd.r. astfel: Plecând de la această sinteză, Gh. Brătianu remarcă numeroasele puncte comune cu românii, așa cum erau ei descriși de izvoarele medievale ceva mai târzii. În acest sens, citează un pasaj din cronică notarului Anonim despre români, care sunt „cei mai păcătoși oameni din toată lumea, fiindcă sunt vlahi și slavi care nu aveau alte arme decât arcuri și săgeți, iar ducele lor Gelu e putin statornic și n-are osteni buni
V.n.nd.r. (N.nd.r.) () [Corola-website/Science/308256_a_309585]
-
care se găsește în accelerarea ritmică și în celebrele crescendo-uri, atât de tipice. Totul și toată lumea pare întotdeauna că aleargă în aceste lucrări, compuse în pripă, cam neglijent. Spectatorul nu are timp să se plictisească, ariile sunt vii si pasajele de umplutură respiră veselie si tinerețe. Oricum ar fi natura libretului, lucrările lui Rossini emană bucuria de a trăi. Viziunea lui Rossini asupra noii opere italiene este în consonanță cu întregul său comportament din prima jumătate a vieții sale. Muzician
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
2010), "" (2010), "" (2010) și "" (2011). Mai multe picturi realizate de către Octav Băncilă au fost falsificate încă din timpul vieții artistului. Există mențiuni documentare care amintesc de faptul că pictorul Băncilă a acționat în justiție pe Iosif D. Iscovitsch, proprietarul din pasajul Comedia a magazinului Galeria artistică, pentru vânzarea de picturi falsificate semnate Octav Băncilă. Mai târziu, în anul 1936, același Băncilă a făcut din nou apel în justiție pentru rezolvarea unor probleme cauzate de falsificatorii operei sale. Mai mult, în prima
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]