15,863 matches
-
Și, dintr-o dată, din ecourile vălurite, părea să se desprindă glasul calm, hotărât, al marelui Patriot de la 1918, an mare și Sfânt, ..ca venind, de undeva din înalturi, cuprinzând din toate părțile... Sunt nevinovat, domnilor, sunt nevinovat !.. Mi-am servit Patria, Țara și neamul, cu toată ființa mea, mai presus de viață... Sunt nevinovat, d-lor !”. Urletele „Pieții” în delir, păreau să se întețească. „Veți da socoteală, d-lor, în fața istoriei !”, vacarmul creștea. Vă chem la judecata lui Dumnezeu..!”, părea să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o grandioasă manifestație, au sărbătorit triumful românismului. O. Goga, suit pe trepte, la picioarele Domnitorului, în uralele nesfârșite ale mulțimii dădu citire „Cuvântului”, patrioților ardeleni: „.. la Alba Iulia, Constituanta a votat Unirea Ardealului, Banatului și a tuturor ținuturilor românești, la Patria Mumă, cu unanimitatea celor 1280 delegați... Unirea întregului neam românesc într-un singur Stat, unit în hotarele lui etnice și istorice” Și atunci uralele mulțimii vuiau la nesfârșit... Miile de ieșeni, bătrâni si tineri, bărbați, femei și copii, toată suflarea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tancurile rusești, abdicare pe care n-a recunoscut-o niciodată. Poporul, prin plecarea regelui, nu știa ce-l așteaptă. Soarta întregii țări se răsfrângea pe chipu-i ales, slăbit de durere, suferință și griji. Îngrijorarea lungii pribegii care urma, părăsirea patriei lui dragi, Majestatea umilită a acestui nepot și strănepot de regi și împărați puternici ai celor mai mari imperii, amărăciunea cu care-l dăruiseră propriul popor, nerecunoștința țării pentru care era gata să-și jertfească viața... toate acestea se puteau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
uniți-vă!”. Învățăcei pe măsură ai bolșevicilor ruși, comuniștii români, cu o ură fără margini, au pornit la un atac furibund. Iată ce publica „România liberă”, sâmbătă 17 ianuarie.. la doar două săptămâni de la abdicarea silită a Regelui, în articolul... „Patria Măriei Sale” „..Poporul știa din tată în fiu din acele vremuri când venind pentru prima oară în țară, Hohenzollern și-au atras antipatia plină de revoltă a poporului. Cât iubeau dânșii țara, o știu toți cei care au luptat împotriva monarhiei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
singur Stat” 27 martie. .Basarabenii cereau „Unirea cu Țara”. 28 octombrie.. Românii din Dobrogea cereau „Unirea cu Țara..” 16 noiembrie.. „Unirea Bucovinei cu România” 24 noiembrie.. „Constituanta de la Alba Iulia, a votat Unirea Ardealului, Banatului și tuturor ținuturilor românești la Patria Mumă”. Anul 1918... An binecuvântat și Sfânt, a dat o dată mai mult dreptate zicalei, „.. un an bun plătește o mie de ani răi..!” Ziarele vuiau de elogii adresate Regelui Ferdinand, numit și.. „Regele blajin.. Regele erou de la Mărășești și Oituz
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu toate rangurile sale, aducea întotdeauna, în toate manifestările sale, acel iz puternic și sănătos al plugarului și al gliei, de unde își avea devenirea. O minune de om, caracter integru, sincer, fără ocolișuri. Patriot înflăcărat, gata oricând să sărute pământul patriei, pe care îi este îngăduit să calce. Mi-aduc aminte totdeauna cu o emoție tulburătoare, de prima lecție de elină, în clasa a doua. Profesorul Condurache, era un om mărunțel, dar cu o inimă atât de bună și mare, cum
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sălbatică. Ea s-a îndrăgostit în mod absolut, adică s-a îmbolnăvit grav de acest sentiment funest, făcând din dragoste unicul țel al existenței sale. Din această cauză, n-au mai existat pentru ea nici tată, nici frate și nici patrie. Ca să-și împiedice tatăl să-l urmărească pe iubitul ei, a sfârșit prin a-și omorî fratele, tăindu-l în bucăți. I-a dezmembrat trupul și i-a împrăștiat sărmana carne peste tot, înroșind câmpia cu sânge nevinovat. Aia mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Nu știu de ce îmi aduc aminte de cuvintele puține schimbate cu ea în acele câteva zile. Ea mi-a vorbit în chip foarte simplu despre dragoste, despre moarte și nemurire. A strecurat în mine dorința uriașă de a ajunge în patria lui Zalmoxis. Duioșie La Roma, pe timpul nopții, motanul meu mieuna uneori atât de tare, împins de nevoia aprigă a acuplării, încât ar fi putut să deștepte și morții din Hades. În actul amoros, după aceea, era incredibil de tandru. Rafinate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ingrat binefacerile uitate: de această plăcere vreau să mă bucur, fiindcă e unica ce pot să mai am de la tine. Fiind constrâns să-ți îndrepți nava spre Colchida, deși erai un tânăr fără experiență, ai ajuns în regatul prosper al patriei mele. Acolo, eu, Medeea, eram ce este aici noua ta soție; tot atât de bogat e tatăl său căt era și al meu. Acesta domnește-n Ephyrul aflat între două mări, iar al meu stăpânește tot ținutul ce se întinde de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și mă consideri vinovată pentru că exist, eu am adormit cu vrăji ochii săi de flăcări și ți-am deschis calea către lâna de aur ca să o sustragi fără riscuri. L-am trădat pe tatăl meu, am abandonat lașă regatul și patria, am acceptat să te urmez fugară în exil, ca și cum aș fi fost un trofeu oarecare al tău. Fecioria mea a devenit prada unui bandit străin; dincolo de iubita mea mamă, am lăsat-o pe cea mai bună dintre surori. Dar pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mai departe scrisoarea, reținând fragmentele ce i se par mai autentice: O, tată insultat, bucură-te! Bucurați-vă și voi, cetățeni ai Colchidei, abandonați de mine! Umbră a fratelui meu ucis de mine, primește sacrificiul expierii: după ce am pierdut regatul, patria și casa, sunt eu însămi abandonată de soțul meu care era totul pentru mine. Am putut să-mblânzesc balaurii și taurii înfuriați și asupra unuia singur, soțul meu, n-am avut nici o putere. Eu, ce cu filtrele mele magice am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și în Pont, acest Zalmoxis, care era om, ar fi fost sclav în Samos și, mai exact, sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesarchos. Mai apoi, devenit liber, și-ar fi procurat multe bunuri și s-ar fi întors în patria lui. Însă, deoarece tracii trăiau în sărăcie și erau mai degrabă neciopliți, el care, fiindcă avusese legături cu grecii și cu Pitagora șcel mai de seamă dintre greci prin înțelepciuneț, cunoștea felul ionian de a trăi și moravurile cu mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
el un fel de teamă?” „Nu, nu simt nimic, știu doar că trebuie să am grijă de prezența lui de parcă ar exista...” „Dar e o piatră!” „Tocmai de aceea!” Poeta vates „Cel care e trimis la Zalmoxis, se întoarce în patria lui.” Poate că eu mă voi întoarce la Roma pe această cale? Sau poate că un altul - eu însumi într-o altă încarnare - se va duce la Roma și va primi cununa de poeta vates care mi se cuvenea mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
habent/tempora sacrata mea sunt velata corona,/publicus invito quam favor imposuit („Binevoitoarea primire făcută sorții mele, o, locuitori ai Tomisului,/arată că oameni așa de buni nu pot să fie decât greci./ Nici oamenii din părțile mele, pelignii, și patria-mi, Sulmona,/n-ar fi putut să fie mai blânzi față de mine./ Cu puțin timp în urmă mi-ați făcut o onoare pe care cu greu/ați fi acordat-o unuia cu drepturile neștirbite;/numai eu până acum, pe-aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
va trebui să se confrunte dureros cu comportamentul superficial al lui Iason și va ajunge să decadă într-o îngrozitoare stare de depresie. În scrisoarea adresată iubitului ei, din Heroide, Medeea se descrie ca o autoexilată, simțindu-se lipsită de patrie, de familie, de prieteni și vitregită de graiul matern. Prin această experiență asumată tragic, a ajuns să înțeleagă care-i prețul ce-a trebuit să-l plătească pentru înstrăinarea de tradiții și de toate legăturile de sânge de care altădată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
aer. Parfumul intim al Aiei se amestecă, în nările mele sensibile, cu damfurile criminale pe care le-a lăsat Medeea în acest spațiu. Desigur, instinctul meu transgresiv a fost acela care m-a călăuzit în această alegere. Ubi bene ibi patria, spune, pragmatic și falsificator, un dicton latin. Pentru mine, „patria” înseamnă mai ales limba mea, latina, pe care n-am trădat-o niciodată. Știu că ale mele carmina vor rămâne întru eternitate, și prin ele și limba în care sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sensibile, cu damfurile criminale pe care le-a lăsat Medeea în acest spațiu. Desigur, instinctul meu transgresiv a fost acela care m-a călăuzit în această alegere. Ubi bene ibi patria, spune, pragmatic și falsificator, un dicton latin. Pentru mine, „patria” înseamnă mai ales limba mea, latina, pe care n-am trădat-o niciodată. Știu că ale mele carmina vor rămâne întru eternitate, și prin ele și limba în care sunt exprimate se va salva. Am învățat și graiul getic, scriind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
salva. Am învățat și graiul getic, scriind câteva versuri în onoarea celor ce m-au ospitat aici. Aia a scris jurnalul meu în această limbă, consemnând ultimele fapte din existența mea, gândurile și acțiunile ritualice din final. Ce anume este patria? Patria este, acum, casa asta înconjurată de verde, soarele care răsare zilnic, pământul pe care-l cultiv și insula asta pașnică pe care locuiesc. Mă bucur să aud în jur șoapta dulce a Aiei sau lătratul strident al câinelui meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Am învățat și graiul getic, scriind câteva versuri în onoarea celor ce m-au ospitat aici. Aia a scris jurnalul meu în această limbă, consemnând ultimele fapte din existența mea, gândurile și acțiunile ritualice din final. Ce anume este patria? Patria este, acum, casa asta înconjurată de verde, soarele care răsare zilnic, pământul pe care-l cultiv și insula asta pașnică pe care locuiesc. Mă bucur să aud în jur șoapta dulce a Aiei sau lătratul strident al câinelui meu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
singur...” Cine își asumă deșertul ca spațiu bun de locuit, cine experimentează „scăldatul în pulbere” al exilatului întreține cu pragul și cu limita un raport special, învață limbajul aporiei cu ajutorul căreia poate să numească moartea. Tomis reprezintă pentru Ovidiu o patrie de moarte, așa cum va fi Vallese pentru Rilke sau pentru Nietzsche singurătatea de la Sils-Maria. Dar asta înseamnă să înceapă să învețe o altă limbă, să intre în confidență cu limba Altuia, acea limbă improprie și expropriantă a unui exod și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
baltă totul în vederea unor experiențe noi.” A o rupe însă cu trecutul (iar Aia, înțeleaptă emisară a lui Zalmoxis, îi lămurește că denumirea greacă a Tomisului derivă chiar din verbul „a tăia”) nu presupune automat repudierea zilelor bune petrecute în patrie, zilele fremătătoare din Amores, ale „efemerelor victorii de prin saloane și alcovuri”. Sfâșiat de durere și foarte contradictoriu se anunță în realitate raportul cu maeștri și idoli din tinerețe. Cu câteva rânduri mai încolo poți găsi ura și ranchiuna lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
impersonal. L’Indice, 01. 02. 1998 Luciano Morandini Marin Mincu - de la Jurnalul lui Dracula la Jurnalul lui Ovidiu Marin Mincu e poet, scriitor, italienist în România și difuzor al culturii române în Italia. Ca romancier s-a făcut cunoscut în patrie prin Intermezzo și în Italia cu cele două ediții∗ de la Bompiani ale Jurnalului lui Dracula. Am avut plăcerea să-l cunosc pe Mincu chiar cu ocazia apariției celei de a doua ediții a cărții. Romanul mă fascinase prin structura sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
5) Jurământul de credință se depune în ședință solemnă în fața ministrului justiției sau a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut: ... «Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României.» (6) După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetățenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetăţeniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127318_a_128647]
-
obțin la majoritatea obiectelor notă cinci sau calificativul foarte bine, iar la celelalte obiecte notă patru sau calificativul bine și au purtare foarte bună - copiii foștilor deținuți politici și luptători antifasciști din ilegalitate; - copiii celor căzuți în lupta pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist și capitalist; - copiii învățătorilor și profesorilor emeriți; - copiii mamelor distinse cu titlul de mama eroina; - elevii și studenții îndreptățiți la scutire de taxă pe bază de dispoziții legale speciale. Articolul 4 Beneficiază de reduceri de taxă școlară
HOTĂRÂRE nr. 3.145 din 22 septembrie 1953 privind stabilirea taxelor şcolare în şcolile medii (de 10 ani) pedagogice, medii tehnice şi în instituţiile de învăţămînt superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127391_a_128720]
-
consiliilor populare județene și al președinților consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, programul face parte integrantă din "programul general de organizare armonioasă a întregii vieți economico-sociale, prefigurează dezvoltarea viitoare, într-o îndelungată perspectiva a societății noastre, perspectiva de maine a patriei, perspectivele de viață ale generațiilor prezente și viitoare". Situația actuală a fondului forestier În țara noastră, la începutul secolului trecut, pădurile ocupau 8,5 - 9 milioane ha, respectiv 35-40% din teritoriu. Suprafață lor s-a redus treptat ca urmare a
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]