10,558 matches
-
preeminent, despre cunoștințe, admițând punctul de vedere judicativ după care forma acestora trebuie să fie judecata, fiindcă doar aceasta poate fi adevărată sau falsă (poate avea valoare de adevăr), Kant concentrează analitica (cu rosturi constitutive clare, în demersul său), către problematica judecății. Sensul judicativ al logicii (în general) este, astfel, întărit; fără îndoială, printr-o reconstrucție filosofică impunătoare, care a atras în orizontul ei de tematizare datele esențiale ale cunoașterii, în genere. Pragmatic, analitica și dialectica nu mai sunt limitate la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care este, totodată, la Kant, problema constituirii fenomenale se concentrează, cred, în discuția despre analogiile experienței, din "Analitica transcendentală". Sunt și alte rațiuni pentru care axiomele intuiției și anticipațiile percepției, deși au un rol constitutiv necesar, își trimit sensurile către problematica tocmai amintită; unul dintre acestea se referă la faptul că "lucrurile" pe care le am în vedere, în această lucrare, sunt elementele dictaturii judicativului, iar constituirea acestora și scoaterea lor în lumina înțelegerii țin de "principiile dinamice" (analogiile experienței și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe care Kant o așează chiar la sfârșitul "Analiticii transcendentale", și despre care a mai fost vorba în lucrarea de față, are semnificația de punte de trecere către "Dialectica transcendentală", așa cum s-a precizat. Însă nu doar ea, ci întreaga problematică a topicii, reflecției, amfiboliei conceptelor reflecției, din care, cumva, face parte. Ne putem da seama, pornind de la aceasta, de o anumită grijă a filosofului pentru constituirea fenomenală, care pare a nu avea sens direct decât pentru ceea ce este dat sensibil
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
una dintre speciile nimicului). Are vreunul dintre aceste sensuri de operare rațională vreo legătură cu timpul? De răspunsul la această întrebare depind sensurile judicativ-constitutive sau non-judicative ale dialecticii transcendentale. Oricum, înainte de orice trebuie sesizat faptul că totul se structurează, în privința problematicii dialecticii transcendentale, în legătură cu unitatea experienței posibile, care nu are nimic de-a face, în privința constituirii sale, potrivit reconstrucției ei de către Kant, cu rațiunea. Totuși, rațiunea intervine pentru a da un sens nou acesteia. Dar are vreo legătură acest "sens" cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un dat în "lume" temeiul ca atare al obiectului predicației (ființarea și determinațiile sale), într-o ordine a cauzalității ontice? Dacă da, atunci Heidegger revine, indiscutabil, în orizontul dictaturii judicativului, părăsind domeniul pe care el însuși, dislocând prin actul-de-pricipiu amintit problematica clasică a filosofiei (judicative), îl proiectase. Poate fi însă în această poziție ființa? În măsura în care aceasta întemeiază direct ființarea, printr-un act de geneză de tip ontic, nu ne aflăm, nici acum, decât în mijlocul orizontului dictaturii judicativului, iar ființa nu apare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie preocuparea principală pentru ceea ce urmează. "Fenomenul" care păstrează în unitatea sa diferența în cauză este enunțul. Măsura importanței enunțului pentru analitica existențială este precizată de Heidegger de la începutul paragrafului care îl vizează: "... analiza enunțului are o poziție privilegiată în problematica ontologiei fundamentale, deoarece în perioada decisivă a începuturilor ontologiei antice, λόγος-ul a funcționat ca unic fir călăuzitor pentru accesul la ființarea autentică și pentru determinarea ființei acestei ființări."187 Importanța pare a fi în primul rând istorică; dar istoria gândirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rostirii și făptuirii. Dar însăși structura judicativă are o anumită ierarhie a elementelor; fenomenul ei originar este timpul (care apare, de asemenea, ca element al aspectului alethic al judecății). De aici "poziția" tematică a timpului în istoria filosofiei, interesul pentru problematica sa și dincolo de filosofie, relativa constanță metodologică referitoare la tematizarea timpului în diferite împrejurări istorico-filosofice, anumite rezultate ale tematizării, evaluate ca fiind semnificative. Însă datorită acestei "poziții" a timpului ca fenomen judicativ originar capătă sens toate elementele logos-ului formal
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formă logică", iar acceptarea propozițiilor compuse și a stărilor de fapt complexe va conduce către statutul de funcții de adevăr pentru cele dintâi. Relația dintre cele două propoziție și stare de fapt -, aparținând unor ordini de lucruri diferite, prin urmare, problematică, este susținută de identitatea (parțială) dintre forma de exprimare, forma logică și "forma" stării de fapt (identică formei logice). Nu trebuie să înțelegem cuvintele lui Wittgenstein în sensul de a crede că acesta mai vorbește despre adevăr în felul în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Prin operarea reducției asupra judicativului, sunt indicate și câteva sensuri practice ale acestuia. Este vorba despre măsura în care judecata, ca formă logică, reglează constituirea oricărui gând, oricărei rostirii și oricărei făptuirii omenești. În ultima parte a lucrării este schițată problematica unui domeniu de cercetare aflat în strânsă legătură cu dictatura judicativului: este vorba despre "judicativul regulativ". Abia o lămurire a statutului logic și filosofic al acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și Dezvoltării Rurale, în conformitate cu regulile și reglementările internaționale în vigoare. ... (2) Înregistrarea soiurilor se face pe baza testului de distinctivitate, uniformitate și stabilitate (DUS). ... (3) În conformitate cu legislația comunitară, ISTIS cooperează cu instituțiile similare din statele membre ale Uniunii Europene în problematica înregistrării soiurilor. Pentru speciile pentru care nu este abilitat, institutul încheie contracte administrative bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea efectuării testului DUS. ... ---------- Art. 1 al anexei 1 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180022_a_181351]
-
se face pe baza testului de distinctivitate, uniformitate și stabilitate (DUS) și, în funcție de specie, se efectuează și testul valorii agronomice și de utilizare (VAU). ... (3) În conformitate cu legislația comunitară, ISTIS cooperează cu instituțiile similare din statele membre ale Uniunii Europene în problematica înregistrării soiurilor. Pentru speciile pentru care nu este abilitat, institutul încheie contracte administrative bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea efectuării testului DUS. ... ---------- Art. 1 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 197 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180024_a_181353]
-
continua dezvoltare care implica standarde europene pentru siguranța alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervației naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigații ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătății animalelor domestice și de acvacultura. Aspectele actuale privind problematica toxicologică și ecotoxicologică sunt extrem de complexe datorită existenței numeroaselor zone poluate și a apariției unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar și integrativ care să cuprindă principalele relații dintre mediul ambiant și organismul viu, dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
ale balcanismului literar: cultivarea derizoriului cu funcție dezintegratoare și finalitate peiorativă și dimensiunea spirituală, contemplativ-estetică, în amândouă găsindu-și sursele mai multe însușiri ale corinticului (mitizare-demitizare, ironia, grotescul, ludicul, alegoria, parabola și creația conștientă de sine). Cu unele similitudini în problematică și alcătuire, cartea Scriitori polonezi (secolul XX), apărută în 2002, mărește numărul creatorilor contemporani polonezi cunoscuți în România. Contrar așteptărilor, G. își oprește atenția asupra câte unei proze reprezentative pentru opera autorilor abordați, străduindu-se să surprindă caracterele distinctive, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
constă în identificarea factorilor de creștere a eficienței economice a investițiilor străine directe în România, din punctul de vedere al țării-gazdă (host country) în condițiile unei piețe emergente și ale unui nivel de dezvoltare economică și socială relativ scăzut. Cercetarea problematicii contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea economică a României a ținut seama și de specificitatea proceselor integrării țării noastre în Uniunea Europeană și ale globalizării și își propune să ofere repere teoretico-metodologice și instrumentar practic aplicativ pentru fundamentarea strategiilor și politicilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și negative, pe care investițiile străine directe le generează pe orizonturi de timp scurt, mediu și lung<footnote 5 În acest sens, vezi „Cost-Benefit Analysis of Investment Projects Funded by EU Structural and Cohesion Funds”, în care se analizează complex problematica RIRF și RIRE, având la bază tocmai proceduri de includere a externalităților pozitive și negative ale ISD. footnote>. Fluxul de investiții străine directe la nivel mondial este într-o continuă creștere. Capitolul 3 Analiza volumului, dinamicii și structurii investițiilor străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fantomele rătăcind grotesc în imponderabilitate, nu pot încerca decît o compasiune ironică, semn al unei complexe atitudini care semnalează inimii limitele pe care evaluarea critică le impune. Anti-eroii CALULUI VERDE, Ilie și Mina Popescu, aduc în teatrul românesc tipologia și problematica unui cuplu alienat la fața locului. Mecanismul dramatic al trecerii de la criza de început pînă la catastrofa finală funcționează necruțător, ca un motor în trei timpi: I. Dezangajîndu-se în viață (prin arsenalul prejudecăților și al locurilor comune, al oportunismului veleitar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale. Mesajul piesei e cu bătaie lungă. Problematica etico-politică pe care Constantin Popa o abordează se constituie, de altfel, într-un atu cert al acestei dramaturgii în a cărei structură de rezistență intră, de bună seamă, și dimensiunea parabolică. Cu o construcție sigură, în care vădește competența de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
filosofie de "mare anvergură". Cu alte cuvinte, "Mașina de vînt" e o piesă pentru actori, care-și așteaptă spectatorii în SALA STUDIO a Naționalului, în acest iunie incendiar la "rivalitate" cu fotbalul. Anca Negruți Din cronici Spectacolul "readuce în atenție problematica regimului comunist și a puteri politice devoratoare, care se infiltrează, lent sau cu brutalitate, în intimitatea indivizilor, distrugîndu-le căsniciile, sufletele, viața. Scrisă înainte de '90, piesa " Mașina de vînt" de Constantin Popa surprinde o situație de criză din interiorul unei familii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în toate zonele de activitate politice, economice, culturale nedreptatea marginalizării celor care au suferit în regimul comunist, îmbogățirea în afara oricăror norme etice sau legislative și, în sfîrșit, absența oricărei perspective de schimbare, adică ratarea a însăși revoluției; aceasta ar fi problematica piesei "Cavou bar". Întrebăriel care se zbat în acest discurs, pe care l-am vrut politic, militant, sînt grave, cu atât mai grave cu cît nu duc la răspunsuri cît de cît clare. Cine a făcut revoluția? A fost revoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un real succes de public și de presă. "Al doilea interviu" este o altă piesă care, însă, respinsă de cenzură, nu a fost jucată; mai mult, în anul 1990, după revoluție, o instituție de cultură din Iași a considerat că problematica piesei nu mai este actuală... (în vreme ce în anul 2008 pe ecranele cinematografelor se pot vedea filme cu o tematică furnizată de al doilea război mondial sau pot să cumpăr din librării "Gulagul" lui Solzhenitsyn...). * Piesa " Mașina de vînt" a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o renaștere. Fiul cel plecat, necopt, dornic de plăceri și căzut în desfrâu, a murit. În locul aceluia s-a întors , reînviat, un fiu nou, un alt suflet, nu murdar, nu nevrednic, precum cel care plecase cândva de la casa tatălui său. Problematica iertării este surprinsă și în Pilda datornicului nemilostiv (Matei 18, 23-35). Mântuitorul ne arată ca un om a fost iertat de un „om împărat” (Dumnezeu) pentru o datorie de zece mii de talanți. Dar omul „iertat” nu poate să-l îngăduie
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întâlnite în viață mai târziu și pot fi însușite „din mers”. Așa cum înțelepciunea nu se dobândește dintr-o dată, tot astfel și politețea se dobândește în timp, cu răbdare. Școala, și prin orele de dirigenție, poate aborda în mod special această problematică la modulul din programa de Consiliere și orientare, intitulat „Comunicare și abilități sociale”, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare pentru o integrare rapidă și eficientă în societate. În cadrul orelor de dirigenție pot fi tratate următoarele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
au ca element comun relația obiectivă dintre existența statului, cu unitățile sale neproductive care furnizează utilități publice În mod gratuit sau la prețuri inferioare costurilor lor, și efectuarea prelevărilor În scopul finanțării acestora, distingându-se două moduri de abordare a problematicii aferente. În concepția clasică, impozitul a fost definit ca o plată suportată de cetățeni pentru serviciile aduse lor de către stat, iar În interpretarea semnificațiilor sale se avea În vedere doar ipostaza sa de resursă financiară destinată finanțării cheltuielilor neproductive ale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale și subvenții pentru crearea manufacturilor consacrate mai ales producțiilor necesare unui comerț exterior remunerator (articole de lux, postav, oțel), taxarea generală a prețurilor și salariilor, reglementarea strictă a calității produselor și dezvoltarea transporturilor”9. În concepția modernă, Însă, abordarea problematicii și rolului impozitelor ține seama, În mod explicit, de mutațiile survenite În societate, În general, și În economie, În special, În contextul noilor doctrine politice și economice. Modificările de ordin conceptual privind impozitul se referă, În esență, la luarea lui
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și practica din acest domeniu, sau manifestat pe fundalul mutației economice și sociale În corespondență directă cu caracteristicile mediului socio-economic, inclusiv cu cele privind funcționarea statului. În acest sens, putem distinge două etape În evoluția gândirii economice, ce vizează și problematica impozitelor, prima Înglobând concepții premoderne, Între care locul central revine celor clasice (liberale), iar secunda cuprinzând pe cele considerate moderne, inclusiv cele aferente lumii contemporane. 1.2.2 Manifestarea funcțiilor impozitului În contextul concepțiilor despre economie și stat 1.2
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]