11,045 matches
-
Sahia de Eugen Jebeleanu sau recent poemul lui Mihai Beniuc Cântec despre tovarășul Gh.Gheorghiu-Dej. Chiar În numărul 5 al revistei, În vecinătatea versurilor Maria Banuș, se află remarcabilul poem al lui Dan Deșliu: Minerii din Maramureș. Cum este cu putință ca scriitoarea să nu fi văzut aceste succese care caracterizează avântul luat de creația poetică În țara noastră și care sunt un izvor de bucurie și mândrie patriotică pentru oamenii muncii din țara noastră ? (Ă). Și mai confuză decât poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
instabilitatea socio-politică internă, ce a caracterizat perioada 1821-1859 (revoluții, revolte, ocupații militare urmate de nesfârșite bejenii), putem aprecia că lipsea până și statul. Cât despre profilul psiho-social al românilor, studiile lui D. Drăghicescu sau ale lui C. Rădulescu-Motru relevă fără putință de tăgadă totala neadaptare a acestuia la specificul individualist promovat de modelul capitalismului occidental: „individualismul românilor nu implică însă și spiritul de inițiativă în viața economică și prea puțin spiritul de independență în viața politică și socială - cele dou) însușiri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lui Ahab. Continuă, băiete! Ă ...a dat ordin ca bătrînul nostru Sammy să vireze spre nord, ca să scape de arșița cumplită de la Ecuator. Dar asta n-a ajutat la nimic, deși eu am făcut tot ce mi-a stat în putință - rămîneam nopți întregi lîngă dînsul, îi prescriam un regim foarte sever... Ă A, foarte sever! exclamă pacientul. Apoi, cu o voce schimbată: Ă Dumnealui bea cu mine noapte de noapte rom fierbinte, pînă nu mai vedea destul de dar ca să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru care pomenitul accident - rămas inexplicabil în ochii adumbriți ai lui Ahab - se încărcase cu spaime deloc străine de tărîmul duhurilor și al bocetelor veșnice. De aceea, în grija ce i-o purtau, toți se străduiau, în măsura în care le stătea în putință, să ascundă restului lumii pomenita întîmplare, învăluind-o în mister; așa se face că, pînă să se afle de ea pe puntea vasului Pequod, se scursese atîta amar de vreme. Dar, fie că nevăzuta și ambigua congregație a duhurilor văzduhului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și viteza ei probabilă în acest timp, în care ea rămîne nevăzută. întocmai cum un pilot, cînd pierde din vedere coasta, al cărei contur îl cunoaște bine și la care vrea să se întoarcă din nou cît mai grabnic cu putință, însă la un punct ceva mai depărtat, își consultă compasul și determină poziția promontoriului încă vizibil, pentru a ajunge cu și mai multă certitudine la punctul acela depărtat și nevăzut, ales ca loc de popas - întocmai așa procedează și vînătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
veac Transilvania se pune deodată în fruntea culturii românești și pune începutul culturii românești moderne. Din pricina unirii unei părți dintre români cu biserica papală, se înființează școli românești - cea mai însemnată e seminariul din Blaj - și se naște pentru români putința de a-și trimite fiii distinși la învățătură la Viena și chiar la Roma, leagănul poporului român. Acolo aceștia se adapă, la izvor, la cultura latină - și apuseană - și ideea de latinitate se întărește în mintea lor până la puterea unei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literatură. Un C. Negruzzi, copil, are la îndemînă o bibliotecă bogată de cărți vechi românești a tatălui său3 . În al doilea rând, o literatură mai bogată și cu un caracter superior, cum era cea din Moldova, care a făcut cu putință această rafinare și deprindere culturală ce aveau să fie moștenite. Cea dintâi întrebuințare literară a limbii 1 Amintiri, "Romînia literară" ă1855, nr. 38î, p. 443. 2 Dl Iorga (Opinions Pernicieuses ăd'un mauvais patriote, 1900î, p. 97) spuse că are
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Se cuvine cu îndoite pasuri și sârguințe a ni porni spre câștigare în parte a celor întîrziate". Și dacă din acest program ar rezulta că Asachi e un novator exagerat, că vrea să introducă cât mai multă cultură apuseană cu putință, fără nici un discernământ, apoi de aiurea se poate vedea că el, și în această privință, are timidități, care nu prea rimează cu cele ce și-a impus în programul activității sale culturale: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
p. 77. ă Publicat în vol. Lui Titu Maiorescu - omagiu, Buc., 1900.î 2 Scrisori, p. 54. ă Către I. Negruzzi, ian. 1872.î teoreticește, a reprezentat spiritul de conservare a fost A. Russo, care a adus toate argumentele cu putință și care a scris, în scurta-i carieră, mai mult decât toți ceilalți teoreticieni din vremea lui și de după el la un loc, și care, ca întotdeauna, și-a dat seamă de cele ce se petreceau în fața sa: "Moderna ură
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
numai proști, răi și, în cazul cel mai bun, sterilizați de adevăratele sentimente omenești? Am putea răspunde, mai întîi, că nu se poate să existe oameni care să n-aibă nimic omenesc. În opera cea mai naturalistă ori realistă cu putință, în opera lui Tolstoi, nu e nici un om numai rău (după cum nu e nici unul numai bun). Apoi, am putea să aducem ca mărturie oamenii vii, din viața reală. Există asemenea oameni, numai răi, cum ni-i zugrăvește Caragiale? Să amintim
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu și-a bătut joc decât de "demagogismul" liberal. "Ieri", "azi" și "mîine" ale dlui Maiorescu n-au alt rost decât să încurce chestia!2 Și apoi - și în acest moment mă mir mai mult de dl Gherea - e cu putință ca tocmai un om de impresionabilitatea, de vioiciunea, de inteligența extraordinară a lui Caragiale să n-aibă nici o opinie asupra vieții sociale și politice din țara sa? Cum, când și cel din urmă conțopist își are "soluțiile" sale, un om
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu trebuie să facă abstracție de acest element. Și cum "frumosul" este o impresie subiectivă, istoricul și criticul literar nu se pot comporta exact ca un botanist. Dar idealul lui, ambiția lui cea mare trebuie să fie, pe cât e cu putință, apropierea de obiectivitatea omului de știință. De aici, pentru istoric și critic, nevoia de mult recunoscută și necontenit recomandată de a se sili să se transpună în cât mai multe stări de suflet, în cât mai mulți oameni, spre a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
altora, decât sentimentul și mai ales decât ideea, concepția etc.; pentru că cuvintele, exprimând noțiuni, sunt un material rebel la exprimarea senzațiilor; pentru că senzațiile poeților noi sunt adesea stranii, curioase, chiar morbide, deci și mai nesociale, ceea ce agravează și mai mult putința exprimării lor. Această greutate ajunge extremă când, ceea ce este adesea cazul, poetul nou aruncă sonda în subconștient - căci, dacă orice introspecție e anevoioasă, sforțarea de a pătrunde în regiunile de sub pragul conștiinței va fi mai anevoioasă, iar greutatea de a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Poate și aceasta e una din cauzele profundei impresii ce face poezia lui Eminescu. * Să revenim. Dacă la poeții anteriori poți cita uneori și poeziile străine care le-au influențat unele bucăți - la Eminescu acest lucru nu mai e cu putință. Detractorii au încercat - cu Heine, cu Lenau, cu Platen - să arate că Eminescu "a copiat", dar a fost în zadar. (La steaua..., după Gottfried Keller, Sonetul Veneției, după Cerri, nu le-a publicat Eminescu. S-au găsit în hârtiile lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și să "boierească" pe intelectuali. E vorba de scriitori ca Aron, Barac etc., cu opere ca: Leonat bețivul și Dorofata
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
potrivită spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai mult; posibilitatea, în Principate, a unui răgaz, care face cu putință luxul artei, pe când în Ardeal energia trebuia cheltuită în lupta vieții și în lupta grea națională; superioritatea numerică a românilor din Principate, deci un câmp mai larg de selecție și o psihologie socială mai bogată; slăbiciunea curentului latinist (fatal limbii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sale, numărându-se între elevii lui Ausoniu și între prietenii Sfântului Ambrozie. Nola îmbrăca haină de sărbătoare în fiecare an, în ziua de prăznuire a Sfântului Felix și adăpostea mulțime multă de pelerini veniți de pretutindeni. Deci, Sfântul Niceta avea putința să împărtășească celor cu care venea în contact multe învățături interesante din bogata sa experiență dobândită în condiții, uneori grele, în îndepărtata Dacie. Călătoriile Sfântului Niceta, la vârstă înaintată, sunt o dovadă evidentă a sufletului său entuziast și reprezintă un
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cerului, mai înalte și mai sfinte. Pentru ajungerea la această lumină a științei duhovnicești trebuie să te străduiești mai întâi să dobândești curăția de patimi și să înlături duhul trufiei, deoarece știința duhovnicească rămâne apanajul celor curați. Nu este cu putință ca o minte nepurificată de gândurile și închipuirile necurate să dobândească darul științei duhovnicești (cap. 8-10). Cele învățate prin citit ,,să nu fie predate celor necurați, deoarece învățătura duhovnicească poate rămâne nerodnică, fiind necuvântătoare din pricină că cel ce o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Theonas scoate în evidență că merituos va fi cel ce e scutit de aceasta nu din cauza înaintării în vârstă, ci datorită virtuților sale (cap. 3). Se scoate în evidență că nici chiar bărbații drepți și sfinți nu sunt scutiți de putința de a greși: De șapte ori cade cel drept și se ridică“, însă e mare deosebire între căderea omului drept și cea a celui păcătos. În continuare, sunt date exemplu ,,cele 7 feluri de cădere” în care, chiar dacă cel înțelept
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe care o primise anterior. Ioan Cassian e de părere că umanitatea căzută deține încă noțiunea de bine fiind capabilă să discearnă binele și dreptatea de ceea ce este rău, dând exemplu pasaje scripturistice de felul: ,, Ca să atragă atenția că putința binelui este înnăscută în ei, mustrând pe farisei, Mântuitorul le zice: <<De ce nu înțelegeți de la voi înșivă ce este drept? >>. Nu le-ar fi spus aceasta dacă nu ar fi știut că ei au discernământul natural, sau judecata firească și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a arătat chiar din clipele consumării ei. De pe la ceasul al șaselea, „întuneric s-a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea” (Luca XXIII, 44). Precizarea tradiției ebraice care fixează data de 14 nisan în ziua lunii pline arată - fără putință de tăgadă - că acest fenomen a fost o minune, care s-a adăugat la însuși miracolul întrupării în istorie a Fiului lui Dumnezeu. Din punct de vedere științific, conform datelor astronomice amintite ale zilei, o eclipsă de lună nu era
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în Stokes: 1991, 60). Iugoslavii propuneau de asemenea, pentru a își demonstra buna credință față de Moscova, ca o comisie sovietică să se deplaseze la Belgrad pentru a constata verosimilitatea argumentelor iugoslave și pentru a rezolva problema cât mai rezonabil cu putință pentru ambele părți. Dar Stalin nu a fost de acord cu abordarea bilaterală sugerată de Tito. A recomandat în schimb întrunirea Cominformului în vederea clarificării chestiunii, care căpăta un caracter litigios tot mai pronunțat. Iugoslavii au respins propunerea lui Stalin, denunțând
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Békés: 2006, 322). Președintele Dwight Eisenhower era explicit în această privință, declarând public: "" Nimic n-a tulburat atât de mult poporul american ca evenimentele din Ungaria. Inima noastră era alături de maghiari și am făcut tot ce ne-a stat în putință pentru a le îndulci suferințele"". Dar, insista Eisenhower, ""trebuie să subliniez următorul fapt: Statele Unite n-au încurajat niciodată și nici nu vor încuraja revoltele deschise ale populațiilor fără apărare împotriva unor forțe superioare"" (Méray: 2000, 311; vezi și Korda: 2006
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe care și le imputa prim-secretarul PMR erau aceea a unei atitudini "împăciuitoriste" în privința cultului personalității, respectiv în genul de comportament afișat "uneori față de tovarăși", minusuri pe care își propunea să le remedieze în cel mai scurt timp cu putință (Tudor, Cătănuș: 2001, 154-155). Considerându-se că nu au respectat "cerințele statutare de partid și normele leniniste ale vieții de partid", Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi au fost excluși un an mai târziu, cu ocazia unei ședințe plenare a Comitetului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ideologice și particularități locale. Apoi, regimul își consolidează puterea în cadrul societății, printr-o varietate de mijloace. În sfârșit, în etapa incluziunii, regimul încearcă să integreze societatea, nu invers, și să îi imprime dezideratul revoluționar în măsură cât mai mare cu putință, înaintând astfel împreună, tot mai indistinct, înspre "construirea socialismului", respectiv a comunismului. Se poate observa că destalinizarea inițiată de Moscova afectează profund interesele și obiectivele comunismului românesc. În timp ce Uniunea Sovietică încerca să avanseze, prin platforma ideologică a Congresului XX al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]