11,416 matches
-
se adaugă mărturia istoricului got Iordanes (sec. VI e.n.), care în "Istoria și originea geților", folosind și lucrarea (pierdută) a contemporanului său Cassiodor, scrie că geții au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor și aproape egali cu grecii, și după cum relatează Dio Chrysostomos, care a compus istoria și analele lor în limba greacă. Dio a fost un filosof și rector grec (cca 40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor. Oricum, atât textele
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de D. Berciu) că "în epoca lui Decebal exista într-adevăr o armată permanentă care se instruia mereu" și că "se practica sistemul de recrutare teritorial-unională și pe obști". Dio Chrysostomos, care cunoștea situația din Dacia de după anul 89 e.n. relatează că "acolo la ei [la daco-geți] puteai să vezi peste tot săbii, platoșe, lănci, peste tot cai, peste tot arme, peste tot oameni înarmați". În împrejurări speciale, getul dobrogean "C-o mână e pe armă, cu cealaltă pe plug", confirmă
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
zemel (pământ), termen de origine indo-europeană. Pe această bază, Ioan I. Russu consideră că Zalmoxis era o zeitate a pământului. Herodot (Istorii, V, 4), Valerius Maximus ("Facta et dicta memorabila", II, 6, 12) și Pomponius Mela ("Descrierea pământului", II, 16) relatează că tracii erau întristați la nașterea unui copil, tristețe manifestată prin plânsul rudelor apropiate, pentru că nu vedeau în viața pământească decât suferințe și greutăți. Herodot în "Istorii", V. 8, spune despre traci, în general, că "expun mortul timp de trei
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Filotti să insiste asupra acestui punct. Partea bulgară a fost intransigentă în această privință, și după cedarea Cadrilaterului, inima reginei a fost reînhumată la Castelul Bran. Poziția română la negocieri era slăbită nu atât din cauza presiunii Germaniei, cum este frecvent relatat, ci din cauza presiunilor Uniunii Sovietice. După ocuparea Basarabiei în 1940, Uniunea Sovietică vedea în Bulgaria o țară mai prietenoasă față de URSS decât România și de aceea considera că era în interesul ei să aibă o frontieră comună cu Bulgaria. În
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
din Oradea mai ajuta prin trecerea unor evrei peste frontieră în automobilele consulatului. Pe baza unor informații obținute de la Dr. Kupfet Miksa, unul din conducătorii comunității evreiești din Oradea și din alte surse, consulul Marina a întocmit un raport cuprinzător relatând soarta care le era rezervată evreilor trimiși la Auschwitz. Acest raport a fost transmis lui Eugen Filotti, care la rândul său l-a transmis lui Vespasian Pella, ministrul plenipotențiar român de la Berna, care l-a înaintat Comitetului Internațional al Crucii
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
nouă eră în literatura rusă, care se deschide tot mai mult ideilor și stilului postmodern. De un deosebit succes se bucură romanele polițiste ale Dariei Donțova, traduse și în mai multe limbi europene. Romanul "O sagă moscovită" de Vasili Axionov relatează supraviețuirea familiei Gradov sub stalinism. Alți scriitori ruși contemporani: literatura comerciala de masa:
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
agrară românească (spre deosebire de cea bolșevică) prevedea recompensare bănească. Prețul de răscumpărare a unei desetine de pământ din moșia Telenești era: teren arabil - 180 ruble; pădure - 180 ruble. În perioada interbelică în Telenești exista un spital cu 4 clădiri. Despre aceasta relatează Mihail Sadoveanu în „Drumuri basarabene”. În conformitate cu legea învățământului primar și secundar care prevedea obligativitatea învățământului de 7 ani, în Telenești s-au deschis câteva școli: Telenești - Târg - 3 școli, Telenești - Vechi - o școală. În anul 1940, Basarabia a fost încorporată
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
coborau la pescarii cu bărci priponite în crângurile de răchită, plăteau niscaiva bani și se porneau pe malul opus. "Lingă Cobani, pe malul sting al r. Camenca, în 1958 a fost descoperită o așezare tripolică târzie (sf. mii. II î.e.n.), relatează ESM. S-au păstrat rămășițele unor locuințe de suprafață și bordeie. Cercetările efectuate aici au scos la iveală cioburi de ceramică, bogat ornată, prâsnele și greutăți pentru războaie de țesut, răzuitoare, cuțite și topoare de silex, unelte din corn și
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
existența satului, acesta a apărut la începutul secolului XIV și anume la 10 aprilie 1524. În cele mai vechi documente satul apare sub denumire de: Ruși, Rusești. Numele satului are o legătură evidentă cu cuvintele Rus, Rusu, Rușii. S-a relatat faptul că în sat încă de la întemeiere ar fi venit un preot de peste Nistru. Nu se poate ști dacă a fost chiar rus, poate să fi fost și român, dar faptul că era de peste Nistru a determinat lumea să-i
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
domnesc prin care domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare dăruiește lui Ivanco Bârlici, pentru slujba credincioasă, câteva sate, inclusiv Corlâtenii. Apoi, timp de un secol, nicio mențiune a satului nu apara actele oficiale. Un document din secolul al XVIII-lea ne relatează despre un conflict dintre Mărioara Calimah cu ofițerul rus Serghie Leontiev pentru moșia Corlătenilor, ajunsă la Divanul Moldovei. Măriora Calimah a adus ca mărturie câteva hrisoave, în care sunt semnalați Corlătenii, de la 3 domnitori: Constatin Movilă, Gheorghe Ghica și Alexandru
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
colectivă - colhozul, care a schimbat mai multe denumiri, ultima fiind „28 iunie”. În timpul celui de-al doilea război mondial trupele române, aflate în apropierea localității Mateuți, au fost atacate de circa 900 de civili, de naționalitate evrei. Iată ce ne relatează veteranul Ștefan Manolache, pe front sergent comandant de grupă mitraliere în Regimentul 6 vânători din Divizia 14 infanterie: "Am participat cu Regimentul 6 vânători la toate luptele pe care acestă unitate le-a purtat în Basarabia împotriva trupelor sovietice. Aveam
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
mult mai îndepărtate decît data întemeierii satului. În Republica Moldova din cele peste 3500 de sate, există o singură localitate cu denumirea de Alcedar. Conform dicționarelor toponimice, apariția denumirii satului nu este cunoscută. Însă legendele moștenite de la strămoșii acestui sat ne relatează 2 legende: apariția denumirii satului se trage de la un trib turcic, tătar sau slav, care se numeau Ulici, și apariția acestei denumiri de la o floare numită Alcea. Despre prima legendă putem spune că: a existat un trib care a fost
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
pereche plecau acasă mai devreme, iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare ajutau la depănat. Dacă participai la șezătoare, trebuia neapărat să relatezi o poveste sau o pătăranie cît mai hazlie. Era o veselie nemaipomenită: se păcăleau unul pe altul ca să nu adoarmă. Dacă era veselie, somnul trecea pe lîngă ei. Cînd se zorea, stăteau la masă, mîncau mălăieș, sarale, cartofi. Iar cînd
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
bulibașa Ion Cioabă a fost arestat pentru furt și maltratat pentru a spune Securității unde sunt ascunse „salbele de aur ale țiganilor”. Va fi eliberat apoi, după spusele sale, la presiunea unor cercuri din Occident. Fiul său, Florin Cioabă, a relatat în anul 2007 că tatăl său, bulibașa, a fost eliberat numai după ce familia sa a dăruit securiștilor un kilogram de aur în monede . Din data de 5 ianuarie 1990, Frontul Salvării Naționale (transformat ulterior în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
civilă și confiscarea averii în întregime, pedeapsă care a fost compensată cu perioada de arest preventiv. Fratele său mai tânăr, Kurt Felix Schlattner, fusese deja arestat pentru nedenunț. După ce a emigrat în Germania, referindu-se la proces, Hans Bergel a relatat că Schlattner "a declarat la interogatorii și lucruri despre care Securitatea nici nu întrebase". După ieșirea din închisoare, autoritățile comuniste i-au oferit lui oportunitatea de a pleca în Germania. "„Toți foștii deținuți politici au primit imediat pașaportul, pentru că regimul
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
balcanice supuși ai împărăției bizantine, indiferent de limbile lor greacă, proto-albaneză sau protoromână. În secolul al XI-lea, războiul crunt dintre Primul imperiu bulgar și împăratul bizantin Vasile al II-lea Bulgaroctonul adică „ucigașul de bulgari” provoacă deplasări de populații relatate de cronicarul Ioannis Skylitzes, prin care legătura dintre Vlahii nord- și sud-Dunăreni este definitiv întreruptă, o mare parte dintre cei sud-Dunăreni, strămoșii direcți ai Aromânilor, trecând la sud de linia Jireček și refugiindu-se în teritoriile muntoase azi situate în
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
aselenizare. Într-un catren, Nostradamus ne vorbește despre “cerul în flăcări”, “noul oraș”, “trăznet uriaș” și “doi frați răpuși”. Mulți care au analizat acest catren au concluzionat că ar fi vorba chiar despre atentatele din 11 septembrie 2001. El mai relatează că va fi și cel de-al Treilea Război Mondial, care va dura 27 de ani, menționând și venirea antichristului din Orientul Mijlociu. Se crede că cel de-al Treilea Război Mondial va începe după moartea ultimului Papă (cel ce va
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
cucerit de către atenieni, iar populația a fost supusă unor teribile consecințe. Bărbații au fost căsăpiți în totalitate iar femeile și copii luați ca sclavi de către atenieni. Înainte de a începe operațiunile militare, comandanții atenieni Cleomedes și Tisias au trimis soli. Tucidide relatează în scrierea sa dialogul dintre solii atenieni și reprezentanții melienilor. Părerile asupra autenticității dialogului sunt împărțite. De exemplu în dialogul melian sunt discutate topici care la momentul respectiv nu erau încă stringente. Stilul sofist folosit de către Tucidide pune mai multă
Dialogul melian () [Corola-website/Science/306185_a_307514]
-
prof. Istrate Micescu a fost exclus din barou. A fost apoi arestat, acuzat de „acțiuni de rezistență împotriva regimului de democrație populară” și condamnat la data de 1 iulie 1948 la sentința de 20 de ani de temniță grea. După cum relatează cei prezenți în sală, în momentul în care și-a auzit sentința, prof. Micescu a replicat judecătorilor astfel: "„Mulțumesc generozității Înaltei Curți că mi-a dorit o viață atât de lungă în care probabil voi face doi sau trei, iar
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]
-
unei națiuni. Dahlmann însuși vedea Prusia ca agentul logic al unificării. „Istoria Germaniei în secolul al XIX-lea” de Heinrich von Treitschke, publicată în 1879, are un titlu poate derutant: pune accent pe istoria Prusiei în detrimentul celorlalte state germane, și relatează istoria popoarelor germanofone prin perspectiva destinului Prusiei de a le uni sub conducerea sa. Crearea acestui mit „borussian” ("Borussia" este numele latinesc al Prusiei) a făcut din Prusia mântuitorul Germaniei; destinul tuturor germanilor era să fie uniți, după cum susține acest
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
rit vechi, și aflând aceasta, Patriarhul Constantinopolului, i-a trimis o scrisoare în care îi cerea să se reîntoarcă și că îi va da cea mai bună Eparhie." . Mitropolitul Ambrosie a refuzat categoric, iar o altă mărturie despre vrednicia sa, relatează: ajungând mitropolitul Ambrosie la Viena cu deputații săi pe 25 iunie, și prezentându-se personal împăratului Ferdinand I, pe 11 iulie, cu cererea și celelalte acte, Împăratul trimite consulului Țarigradului o scrisoare, cerând să fie arătată Patriarhului și să fie
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
Fiecare apariție era un nou impuls pentru a persevera, o fărâmă de speranță, un motiv care să-i certifice că nu era totul în zadar. Despre avatarurile apariției vol. "Artă și arheologie dacică și romană", stau în cumpănă dacă să relatez sau nu. Manuscrisul a fost oferit Editurii Științifice și Enciclopedice, în anul 1978. Directorul de atunci, Mircea Mâciu, l-a repartizat redactorului Vasile Barbu (unul dintre „dioscuri”); acesta neuitând vechile năravuri de la Muzeul de Arheologie din Constanța (v. Gustul eternității
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
regulată, în ciuda rezistenței; POUM a fost scos în afara legii și denunțat fals ca unealtă a fasciștilor. În "Zilele din Mai" din 1937, sute de mii de soldați antifasciști s-au luptat între ei pentru controlul punctelor strategice din Barcelona, situație relatată de George Orwell în "Omagiu Cataloniei".
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
cunoscută sub denumirea de “contesa trandafirilor”. Este numele sub care mai este amintită și azi în lucrările care pomenesc de ea. Remarcabil la Maria Henrietta Chotek era și entuziasmul de care dădea dovadă când era vorba de trandafiri. Peter Lambert relatează că la expoziția de la Liegnitz a fost atât de impresionată de trandafirul cățărător “Fragezeichen” („Semn de întrebare”) prezentat de Johannes Böttner încât imediat după terminarea congresului, ea a plecat la Frankfurt, pentru a putea admira la fața locului trandafirii din
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]
-
interesul pentru trandafiri, pe lângă refacerea rozariului, ea a înființat la Dolná Krupá și o școală de creștere a trandafirilor. Dr. Gustav Brada, un horticultor ceh, specialist și el în creșterea trandafirilor, care a vizitat-o pe contesa Chotek în 1921 relatează că rozariul suferise din cauza războiului, unele pierderi legate de specii rare de trandafiri fiind aproape imposibil de înlocuit, cu atât mai mult cu cât singurul rozariu care nu suferise din cauza războiului era cel de la L' Haÿ-les-Roses din Franța, iar urmașii
Maria Henrieta Chotek () [Corola-website/Science/304888_a_306217]