10,776 matches
-
și căminele culturale din județ, organizînd „acțiuni de amploare”, nu mi-am pus problema cît o să rezist în fiecare din posturile în care m-am aflat. Am muncit cu tragere de inimă, nu m-am cruțat. Mi-ar fi fost rușine ca, primind leafă bună, să mă port ca un sinecurist. Or, iată, șefiile mele s-au dovedit pasagere, deși nicăieri nu mi s-au adus reproșuri profesionale. Cauza reală e mai ușor s-o formulez pe hîrtie decît s-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că alea (modelele sale) nu-s poezii și nici că „inspirația” sa e nulă. L-am trimis la Bălăiță, care azi lipsește din redacție, prelungindu-i astfel speranța într-o eventuală publicare. E o milă de care mi se face rușine. *Ieri (5 septembrie) s-a comemorat un an de la moartea lui Mihail Sabin. Am mers și eu în cimitirul evreiesc, alături de Bălăiță, Genaru și Sporici. Ceea ce m-a impresionat (nu mai văzusem niciodată așa ceva) a fost slujba. Cîntecul cantorului exprima
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
face picantă, presărase puțin piper negru. Neștiind ce-s punctele acelea, am mîncat-o numai după numeroase insistențe. Pînă și para dată ca desert, pătată ici-colo, nu mi-a mers prea bine. E o scenă de care mi-i teribil de rușine și azi! Cred că gîndul de a pleca în „Țara Sfîntă” i-a încolțit abia după „scoaterea” de la ziar. Înainte de asta, nici nu-l prea interesa ce se întîmplă acolo și se mira că în „problema evreiască” sînt mult mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din latinescul diffamiare. Interesant de remarcat e că, referindu-se la scrierile celor doi nefericiți interpolatori, Miron Costin, om de cultură latină, spune, în prefața la De neamul moldovenilor, că „nu letopisețe, ce ocări sîntu”. A ocărî, „a face de rușine, a necinsti”, e un slavonism: okaru, „mustrare”. Neculce îl folosește și pe acesta, zicînd despre înaintașul său: „Bine face (Costin) că-i ocărăște (pe Simion dascălul și Misail călugărul) și dzice că (afirmațiile lor denigratoare) sînt basne”. Ajuns aci, îmi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
liceu, la un antrenament, cînd un alt boxer m-a lovit în „mărul lui Adam”. A fost un noroc că mi-am revenit. Ar trebui deci să mă limitez, însă viciul curiozității nu suportă disciplina. Mi-ar fi și mai rușine să nu cunosc „toate cele ce sînt”, chiar dacă multe din ele sînt, clar, derizorii. în ciuda reproșurilor pe care le conține, probabil nici această autoanaliză nu mă va corecta. *Pregătirile pentru Duminica Mare au trecut în urma celorlalte treburi gospodărești, pentru că Lucica
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dreapta, iar Petre Pandrea, coautor la același „Manifest”, de stînga. Și totuși cei doi erau prieteni. După război, S.P. a clacat: a ajuns portar la o fabrică din Hunedoara, apoi s-a apucat de băut. Spunea că nu i-i rușine, pentru că a te îmbăta e omenește!... Pe ștefan Bârsănescu, cumnatul lui Sorin Pavel, care, după reforma din ’48 a învățămîntului, a fost angajat de Cristofor Simionescu ca „om de serviciu”, dar preda psihologia și pedagogia inginerului și a agronomului. Acum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
primit vorbele ca pe un pumn în bărbie. A insistat să afle ale cui sînt, mergînd de la unul la altul, pîrpălindu-se, iar cînd a descoperit, a înjurat-o pe C. ca-n „Țara de lut”. Horribile dictu: „Nu i-i rușine? Eu și babele?! Nu vede că are fundul pe la călcîie?” Blîndețea, de care face uneori caz, și umorul, dovedit atunci cînd la mijloc sînt alții, au dispărut. Spre norocul ei, C. era învoită. Altminteri, în fața agresivității lui, ar fi rămas
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
licet Jovi..., nu pot să nu mă gîndesc la mine: vîrsta medie a unui costum depășește cinci ani, la fel și cea a altor obiecte vestimentare. Sărăcia mă marginalizează: „Nu putem primi pe nimeni în casă. Vrei să mor de rușine!”, îmi spune nevastă-mea; din disperare, nu din comoditate! Recitesc Psalmul 103 și constat cît de greu îi este autorului să și l imagineze pe Dumnezeu. Pentru el, Creatorul e un supraom care saltă pe treptele norilor, umblă „peste aripile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu te crede deștept, cînd te vede cum trăiești!” Norocul meu e că nu mă strădui pentru asta. *„O! Despre cît de multe împărății se spune în chip mincinos că sînt bune”. Și: „A fi lăudat cînd trăiești este o rușine, o batjocură. Și mai ales ca împărat”. și: „Blestemat este împăratul căruia i se ascunde adevărul”. Și: „Nimic nu e mai greu de suportat decît ura poporului” (apud: Nicolae Milescu, Aritmologhia * Etica, Ed. Minerva, 1982, p. 304 ș.u.). Urmînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fie atît de inuman, să nu se teamă de nimic?” și mie mi-a fost frică, de numeroase ori, de șerpi, de lupi, de înălțime și de gol, de noapte, de trăsnet, de cutremur, de accidente etc. Nu mi-i rușine să vorbesc despre asta, în schimb mi-i rușine să dau fricii o formă patetică. *„în mod schematic, omul a trecut prin două faze: prognatism (hrană vegetală) și epignatism (alimentare cu carne)”. Recitesc fraza „cu dicție”, școlărește, pentru a-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nimic?” și mie mi-a fost frică, de numeroase ori, de șerpi, de lupi, de înălțime și de gol, de noapte, de trăsnet, de cutremur, de accidente etc. Nu mi-i rușine să vorbesc despre asta, în schimb mi-i rușine să dau fricii o formă patetică. *„în mod schematic, omul a trecut prin două faze: prognatism (hrană vegetală) și epignatism (alimentare cu carne)”. Recitesc fraza „cu dicție”, școlărește, pentru a-mi fixa noțiunile. Asta mă ajută să sesizez drumul invers
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că foarte puțin. „într-o zi o să ne dea vîntul jos!”, sînt avertizat. E drept, mergînd, deja am avut scurte amețeli. N-apuc s-o confirm, că adaugă: „Dacă nu ne îmbrăcăm și noi cu ceva, are să le fie oamenilor rușine să ne răspundă la salut”. Mi-e greu s-o recunosc, dar iarăși are dreptate. Hainele noastre sînt vechi, au (dacă e să mă gîndesc la costumul pe care-l port) mai bine de zece ani, așa că nu exclud o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adică și redactorii revistei. M-am felicitat în gînd că am lipsit. Mi-ar fi fost greu să suport indignările celor obișnuiți „să ia atitudine”, să condamne la comandă, fără teamă că într-o zi ar putea să le fie rușine de vorbele spuse acum. *„Toată ziua cuvintele mele au urît...” (Ps. 55, 5). Toată ziua am rostit cuvîntul „Ticăloșii!”. După cele întîmplate la Timișoara, nimeni nu va mai putea scrie fără ezitări despre democrația noastră unică, despre umanismul nostru socialist
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
realitatea țării. Minciuna, șmecheria, meschinăria au proliferat în jurul său. Rezultatul e degradarea vieții sub toate aspectele. O țară devenită „caz” pretutindeni, iar acum o țară în stare de război intern, cu o populație de suspecți, ținută în frică. Mi-e rușine de ceea ce scrie presa străină despre noi, mă ofensează prezența pe străzi a patrulelor compuse din milițieni și gărzi patriotice. (Azi, 20 decembrie, la întoarcerea acasă, am văzut nu mai puțin de cinci!) Am ajuns la o răscruce dureroasă a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu a reușit Încă să termine scrisoarea către Dvs. Nu s-a simțit bine În ultima vreme, dar se va strădui să facă un efort pentru a Încheia rândurile Începute pentru Dvs. Am primit răspuns din partea părintelui Gavrilescu, dar spre rușinea mea nu am găsit un moment mai liniștit care să mă Îndemne la scris. O voi face cât de curând, răspunzând așa cum se cuvine unor rânduri așa de emoționante. Cazul lui Petru Gavrilescu este deosebit de interesant și voi căuta să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cărți, Într-o vitrină cu documente Labiș, tocmai dedesubt și cererea insistentă de la mine a... facturii!; netrimiterea sistematică a femeii de serviciu pentru curățenie și foc În sobe. A trebuit să pun mâna pe mătură și nu mi-a fost rușine. După hepatită și timol 19, a trebuit să tai lemne! A vrut să mă mute din cămăruța În care lucram la demisol, Într-o cameră cu mucegai, Întunecoasă, friguroasă și vara, În care soarele nu pătrundea niciodată! Bine Înțeles, am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de clasă era Cornescu Traian, dar n-avea obraz nici de feli. Cât a fost În clasă cu noi s-a purtat frumos, dar după ce a venit de la München n-a mai scris un cuvânt unui coleg, că-i era rușine. Balan s-a stins din viață la 2 d-brie 1965. Doamna lui, Justina, trăiește În satul Țolești, com. Forăști, jud. Suceava. Face ca Ion V. Balan să fie În „Galeria oamenilor de samă”. Vă doresc Dv. precum și la Întreaga
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ce-i de făcut. Totodată am arătat că mormântul este Într-o stare jalnică și deoarece În ziua de 5 mai se Împlinesc 50 ani de la moartea scriitorului 340, s-ar putea să vină și lume străină și ar fi rușine de acest mormânt lăsat În paragină. Vă rog pe D-stră, dacă treceți prin Fălticeni, să luați legătura cu tov. Președinte pentru a vedea ce a hotărât 341. Vă mulțumim mult pentru Înțelegerea ce ați avut-o Întotdeauna. El. Râpeanu 337
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Constantin Pârvulescu care, cu toate greșelile lui, a spus adevărul la al XII-lea Congres (vara 1981); Un posibil prim-ministru (30 mai 1982); Un fost ilegalist (iulie 1984); Un român care mai speră ([noiembrie] 1984); Un participant la Congresul rușinii (noiembrie 1984). Acestor texte li se adaugă o scrisoare a unui membru al aparatului represiv, Din cele expuse mai sus reiese că scrisorile trimise la Europa Liberă provin de la toate categoriile societății, de la țărani, muncitori, tehnicieni, funcționari, intelectuali până la nomenclatură
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
am scuzat față de iranian, dar m-am aflat într-o situație neplăcută de a răspunde la întrebarea: De ce se fac inventare simultane la farmacii apropiate? Doar este vorba de cazuri de boală; ce faceți la urgențe? , și a completat, spre rușinea mea: La noi nu se întâmplă așa ceva. Evident, cred că nicăieri în lume nu se poate întâmpla așa ceva. Referindu-mă acum la comportarea vânzătorilor, ating cel mai neplăcut aspect cu care suntem confruntați zi de zi. Suntem expuși la tot
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de la ascultătorii sau simpatizanții emisiunilor Radioului Europa Liberă, așa că nu veți mai rămâne surprins de plângerile mele. Mă numesc Grădinar Sorin din Brașov, am 22 de ani, om liber și, în plus, cu un trecut de care nu îmi e rușine, cu toate că edilii și organele de represiune ale orașului Brașov nu sunt acord. În urmă cu cinci ani, în toamna anului 1974, am încercat să trec frontiera țării ilegal, ascuns într-un vagon ce exporta coronițe de brad în RFG și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu am găsit înțelegere la niciunul din cei ce sunt puși să rezolve astfel de probleme. Când eram în armată, la 20 de ani, atunci când orice tânăr se simte stăpân pe propriul destin, un superior mi-a spus: E o rușine să spui că tu ești din București. Faci pe conducătorul țării de râs!. De ce credeți că a spus așa? Pentru că i-am spus că sunt adventist de ziua a șaptea. Și de ce credeți că doresc mai mult ca orice să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
doamna Ceaușescu, precum și de întreaga lume, ca să se știe pretutindeni că lucrurile nu stau deloc la noi așa cum le prezintă dl Ceaușescu în pelerinajele lui prin lume, unde vorbește cu emfază despre bunăstarea țării și mulți îl cred. Este o rușine pentru țara aceasta a noastră că minciuna a ajuns la rangul întâi. Lingăii dau telegrame, raportând că recolta e bună, că a fost adunată și depozitată, iar noi citim telegramele în ziare, vedem recoltele pe câmp deteriorându-se până în miez
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de proastă calitate, urât prezentate, cu pământ și cu frunze intrate în putrefacție. Dar toate aceste mărfuri, pe care nu le-ar mânca nici porcii, sunt categorisite drept calitate extra și, bineînțeles, la prețuri extra. Toate aceste magazine sunt o rușine pe obrazul țării noastre, o pecingine care probabil se va vindeca greu. Ce ne-am face noi oare, tov. președinte, dacă nu ar mai fi nici amărâții noștri de țărani, care vin la piețele agroalimentare cu produsele lor frumoase și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și copiii noștri, care nu au o copilărie fericită cum spuneați, iar comparația cu alte țări avansate este o eroare, o regretabilă eroare. Programul dvs. de alimentație rațională, pe care în marea dvs. mărinimie ni l-ați dat, este o rușine a lumii, de care râd până și țările socialiste așa-zis frățești. El se potrivește doar pentru sclavi, animale și păsări. în vizitele pe care le faceți în județele țării, vedeți că mai-marii acestora scot din producție pentru a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]