10,956 matches
-
a auzit glasul lui Toaibă: Am un plan, domn’ locotenent. Ce crezi că se poate face în această situație? Dacă ghicim direcția lor de mers, apoi e simplu. Asta numai tu s-o crezi - a răspuns locotenentul. Domn’ sărjănt știe rusește. Cu vreo patru dintre noi, le ieșim în față... Ei sigur au să ne someze. Răspunsul va fi: noi suntem Vanea și Grișa am venit să dublăm paza. În acest timp, eu și cu Trestie sărim din spate și îi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a ordonat. Sergent! Adu pe cei doi prizonieri aici! Restul așteptați. Cei doi capturați arătau ca niște șoareci prinși în capcană. Ia să vedem noi cu cine avem a face - a deschis vorba locotenentul. Sergentul Cicoare i-a întrebat în rusește din ce unitate fac parte și ce misiune are unitatea lor? Spre marea lor surprindere, cel mai „matur” dintre ei a răspuns într-o românească stâlcită, dar românească: Noi eram o cumpanie care faci paza la gara, pod și șușă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dat seama, ei sunt bucuroși că au ajuns la noi și au scăpat de ruși... Eu i-am instruit pe cei ce îi țin sub pază să fie atenți la tot ce discută între ei. Și dacă o dau pe rusește? Cine dracu îi mai înțelege? Urecheatu ce păzește? Nu știe rusește? Știe și încă foarte bine. Atunci, ca să-i mai îmbunăm, dă-le câte un strop de rom și ceva de mâncare... Erau flămânzi ca niște lupi. Cât despre rom
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
au scăpat de ruși... Eu i-am instruit pe cei ce îi țin sub pază să fie atenți la tot ce discută între ei. Și dacă o dau pe rusește? Cine dracu îi mai înțelege? Urecheatu ce păzește? Nu știe rusește? Știe și încă foarte bine. Atunci, ca să-i mai îmbunăm, dă-le câte un strop de rom și ceva de mâncare... Erau flămânzi ca niște lupi. Cât despre rom, l-au dat peste cap cât ai clipi. Sergentul a așteptat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
rus și căutați o cale să ajungeți la sentinelă. Vezi cum te descurci la somație. Oricum să ai cartușul pe țeavă. Îi mai sigur așa. Te acoperă Tânjală. Bagă de seamă cum se comportă prizonierul... Doi „ruși”, Urechetu în uniformă rusească și prizonierul, au pornit urmați de un cercetaș care să le asigure retragerea în caz de nevoie. Urecheatu l-a apucat de mână pe prizonier, pentru a-i simți pulsul, cum se spune. Că... cine știe? Rusul se comporta ca
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mâine-poimâine au să treacă Prutul și atunci să vezi nenorocire pe biata țărișoară! Zvonurile erau adeverite de coloanele de mașini și tunuri nemțești care goneau pe șleau spre apus cât era ziulica de lungă... Asta însemna că fugeau din fața tăvălugului rusesc... Grâul era deja de seceră când, într-o dimineață, dinspre soare-răsare au apărut coloane de militari ruși mărșăluind prin lanurile de grâu și păpușoi cu distanțe mari între ele. Lăsau în urmă șosele adevărate. Sătenii ieșeau în drum și priveau
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de seceră când, într-o dimineață, dinspre soare-răsare au apărut coloane de militari ruși mărșăluind prin lanurile de grâu și păpușoi cu distanțe mari între ele. Lăsau în urmă șosele adevărate. Sătenii ieșeau în drum și priveau înmărmuriți la coloanele rusești înciubotate care nu se abăteau de la azimut nici cu o iotă... Dacă un lan de grâu sau de porumb se nimerea în lungul direcției de mers a coloanelor, dispăreau transformate în pleavă amestecată cu țărână... Așa au trecut rușii zile
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
unde-i locul cel mai potrivit. Poate a trece repede prăpădul ista. De trecut a trece, dar nenorocirea se poate isca dacă ne pârăște cine știe cine. Rușii care umblă cu rechezițiile trebuie să aibă pe unul din sat care să știe rusește. Altfel nu umblă ei așa horhăind ca chiorii. Asta-i drept, fiindcă am auzit eu în sat că rusul umblă cu moșneagul Hadarag, care zice că le știe graiul. Umblă din casă în casă, dar n-o pârât pe nimeni
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
i ai văzut pe colhoznicii ceia cum trăiau și că care ieșea din rând Siberia știa de el. Atunci de ce îți bagi capul sănătos sub Evanghelie? Matale ai dreptate, dar pentru ce ne-am vărsat noi sângele acolo în pustiul rusesc? Ca să ni se urce javrele iestea în cap? Doamne, ce zile am ajuns! Eu n-am avut norocul să intru în foc și asta nu pentru că m-am ferit, ci pentru beteșugul meu de la mână... Nu m-am gândit că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
nevastă sârguincioasă și cumpătată cum puține se mai găse sc astăzi, în mijlocul atâtor patimi și atâtor porniri sălbătăcite de război, Lenin a avut în creierul și pe umerii săi con duce rea cea mare și anevoioasă a unei republici sovietice rusești . Dar, „în vâltoarea marii revoluții, cuprins d e în grijorări și gânduri... era normal ca o minte de om muncit or s ă slăbească. Aceasta a fost tragedia lui Lenin, ca înainte de a vedea roadele muncii sale, a trebuit să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
750; 48 casete cu lire otomane în valoare de 8.604 .996 ,82; 7 casete cu Carolini (lei românești în valoar e de l.065.705); 288 casete cu Napoleoni în valoare de 46.117. 140; 3 casete cu monede rusești în valoare de 471. 384, 20; l casetă cu monede diferite în valoare de 103 .605 ,12; 3 casete cu lingouri de aur în valoare de 337 .247 ,80; 1 casetă cu diferite valori în valoare de 13. 063, 86
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Slab de Vânăʺ, „Generalul Vargaʺ, „Generalul Baionetăʺ. Altele ,deci, decât cele consacrate de istoria URSS; altele dec ât cele care i s-ar fi dat privit de pe calul statuie din comuna Suvorov, raionul Focșani, regiunea Bârlad. Alta este și țara rusească în raport cu România și Basarabia, fapt care l-a făcut pe Ion Iachim să-și zică „Ion fără de țară.ʺ Ivan al III lea, cuscru cu Ștefan cel Mare, se an gajează să-i dea ajutor contra turcilor dar își uită
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
au găsit acolo pe ruși, iar după ce moldovenii s-au dat cu obiceiul „localnicilorʺ și s-au mai și înmulțit, i-au eliminat din teritoriu pe ruși. Concluzia? Nu numai Romanul, Siretul, Suceava sau Hotinul au fost și au rămas rusești, ci și Bohotinul cu viile lui, toată Moldova, susțin e mi nciuna istorică. De aici și justificarea ocupării și stăpânirii Akermanului - Belgorodului - Cetatea Albă - pierdută de Ștefan cel Mare la 1484 către turci, cedată apoi rușilor prin pa cea de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
e mi nciuna istorică. De aici și justificarea ocupării și stăpânirii Akermanului - Belgorodului - Cetatea Albă - pierdută de Ștefan cel Mare la 1484 către turci, cedată apoi rușilor prin pa cea de la București la 1812, deși Cetatea Albă n-a fost rusească niciodată... Documentar se cunoaște că de la 1322 și până la 1484, timp de 162 de ani, Cetatea Albă a fost neîntrerupt a Mol dovei dar rușii o cred a lor. După ce trupele Ecaterinei a II a a Rusiei ocupă Crimeia la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de 162 de ani, Cetatea Albă a fost neîntrerupt a Mol dovei dar rușii o cred a lor. După ce trupele Ecaterinei a II a a Rusiei ocupă Crimeia la 1783 și face ca tărâmul de nord al Mării Negre să devină rusesc, avanpost de înaintare spre Principate, în 1790 aceeași soartă o au Ismailul și Gurile Dunării, Suvorov lăsând pe câmpul de luptă peste 30 de mii dintre ostașii săi morț i și face ca întreg teritoriul dintre Bug și Nistru să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sosit pe pământ românesc, același Suvorov trimis să ne elibereze de turci, avea drept scop să ne sub juge rușilor. Numai că, buimac de băutură, se salvează în ultima clip ă... Dar beția lui Suvorov n-a însemnat potolirea poftelor rusești. Tratatul de la Kuciuk-Kaynargi din 1774 și pacea încheiată la Huși-Iași, le a asigurat rușilor nu numai controlul la Marea Neagră, ci le a deschis perspectiva ca din 1793 Rusia să se învecineze cu Moldova, pregătindu-se astfel anexarea de la 1812. De la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
limba rusă devine obligatorie, școlile românești încep să dispară. Nici rețeaua de școli ruseș ti n u are dezvoltare, ceea ce face ca în 1914 peste 80% din populaț ia B asarabiei să fie analfabetă, în 1871, când Basarabia devine gubernie rusească, din poruncă împărătească, se strâng și de pe la b iserici cărțile în limba română, depuse la Mitropolia din Chișinău, unde, timp de 7 ani servesc drept combustibil pentru înc ălzi rea pe timp de iarnă a palatului mitropolitan. Din 1871 pred
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Regulamentului, apără dreptul românilor de a-și face singuri drepturi și cere răspicat ca Mitropolitul țăr ii, președintele legal al Obșteștii Adunări, să prezideze, nu un str ăin, care nu poate să o facă. Urmarea? Este luat imediat între baionetele rusești, dus în exil și lăsat (vorba vine) să aștepte până ce Regulamentul a intrat în vigoare, confirmat și parafat de împăratul Nicolai al Rusiei!... Trecem peste pacostea cu Eteria de la 1821, înființată la Odesa și care, prin viclenia lui Alexandru I
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Balcani să apere cre știnii, dar cu ochii către Bosfor și Dardanele. Ploieștii , lo cul de găzduire a oaspeților care îl însoțeau pe marele duce Nicolai, s-a purtat deosebit de curtenitor cu sosiții. Trufaș, co mand antul suprem al armatei rusești, deși îl vizitează protocolar pe rege la București, refuză la început încercările de cooperare pr opus e de Carol I și armatele sale. Constrâns de situație, Nicolai , în cele din urmă, dă în seama regelui conducerea întregului tea tru de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și a semnat o hotărâre a Consiliului Comisarilor Poporului, conform căreia nu numai că raporturile diplomatice cu România au fost întrerupte iar diplomații români închiși dar a declarat și confiscarea tezaurului românesc, cărat cu trenul la Moscova și încredințat autorităților rusești spre păstrare și conservare la începutul războiului. Revoluția bolșevică avea nevoie nu numai de finanțarea celor interesați din Germania dar și de aurul și argintul, de operele de artă și arhivistice, de tezaurul r omânesc! Să mai amintim despre Pactul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
operele de artă și arhivistice, de tezaurul r omânesc! Să mai amintim despre Pactul Molotov-Ribentrop din 1939 și purtarea despotului Stalin care și-a plimbat degetul pe harta României și a ciuntit țara cât a voit, urcându-se cu stăpânirea rusească mai sus de Herța, gata gata s ă înșface până și mormântul lui Ștefan cel Mare de la Puma, dezmoștenindu ne?; despre Insula Șerpilor furată ceva mai t ârzi u, despre... Imperiu și stăpână a Europei a rămas Rusia și după
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
încorsetată și nu mai este recunoscută, iar acolo unde se mai învață a fost rebotezat ă nu mind-o limbă moldovenească, parcă românii nu ar proveni di n ac elași trup al mamei lor România! Când pe teritoriul Moldovei staționează trupe rusești, ca pândari ai populației local e, c ând se fac referiri la ceea ce mai este în Rusia „nuca cecenăʺ, avertizându-ne cu degetul, poți să fii indiferent și să nu cute zi a cunoaște „Istoria expansionistă a Rusieiʺ? „Istoria statului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
urmă a spus că este prizonier ca toți cei din cazarmă, că prin bunăvoința noas tră a trecut pe acasă ca să-și ia rămas bun, după care, împreună cu coloana de prizonieri ce se află în școală, va fi predat armatei rusești. Hohote de plâns, îmbrățișări,... Necontenindu-și plânsul, cele trei femei au făcut la repezeală două pachete cu mâncare. Un pachet i l-au dat băiatului pentru drum și un pachet ni l au dat no uă. În timp ce îi mulțumeam și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pas și Ion Iachim în volumul său ,,Ist oria expansionistă a Rusieiʺ (Editura Opera Magna, Iași, 2007). Basarabia pământ românesc, cu istoria ei, de la Mircea Basarab, dinastie a Basarabilor țării românești (Uricariul vol. XII, p. 165-170) este socotită de diplomația rusească ca aparținându-le încă din 1804. Cu opt ani mai devreme de rășluirea Basarabiei la 1812 când pentru cei care vroiau să priceapă soarta ce o așteapta pe Moldova după răpirea Bucovinei, în afacerile diplomatice consulul rus de la 6 august
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Pamfile, M. Lupescu, Victor Ion Popa și alți împătimiți ai curajului și condeiului, realizau la Bârlad „Calendarul no stru pe 1918”, din care peste două mii de exemplare fuseseră trecute și împărțite în Basarabia, mai ales pentru soldații moldoveni din armata rusească... După un asemenea „Calendar...” avea să răsară l a Bâ rlad revista Florile Dalbe, înainte să pornească la treabă „Însemnările literare” de la Iași, ori „Zburătorul” lui E. Lovinescu de la București. „Cea dintâi producție literară după războiul din 1918”, deși a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]