11,087 matches
-
importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați din substanța cristalină cât mai ușor. Alegerea procedeului de separare finală a substanței din soluție se face ținând cont de coeficientul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați din substanța cristalină cât mai ușor. Alegerea procedeului de separare finală a substanței din soluție se face ținând cont de coeficientul de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați din substanța cristalină cât mai ușor. Alegerea procedeului de separare finală a substanței din soluție se face ținând cont de coeficientul de solubilitate al substanței de purificat. Astfel putem clasifica metodele în
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
se face ținând cont de coeficientul de solubilitate al substanței de purificat. Astfel putem clasifica metodele în: 2.1.a. Cristalizarea prin concentrarea soluției. Dacă, diferența între coeficienții de solubilitate la fierbere și la rece a substanței supusă purificării, pentru solventul utilizat, este foarte mică, atunci se folosește metoda cristalizării prin concentrarea soluției. 2.1.c. Cristalizarea pe baza schimbării compoziției solventului Prin combinarea dizolvanților miscibili în orice proporție, dar în care solubilitatea substanței date este diferită, se poate obține un
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
prin concentrarea soluției. Dacă, diferența între coeficienții de solubilitate la fierbere și la rece a substanței supusă purificării, pentru solventul utilizat, este foarte mică, atunci se folosește metoda cristalizării prin concentrarea soluției. 2.1.c. Cristalizarea pe baza schimbării compoziției solventului Prin combinarea dizolvanților miscibili în orice proporție, dar în care solubilitatea substanței date este diferită, se poate obține un mediu adecvat pentru recristalizare. Exemplu: Na2SO4 este solubil în apă și insolubil în acetonă sau KNO3 este solubil în apă și
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
produc accidente. După apariția cristalelor de NaCl, se lasă capsula să se răcească după care se trece la filtrarea lor (la o trompa de vid). În final, cristalele se usucă la temperatură constantă și uniform în etuvă. Fig. 1. Îndepărtarea solventului prin evaporare dintr-o soluție de NaCl 3.2. Purificarea acidului benzoic Mod de lucru Într-un pahar Berzelius se dizolvă, la cald (cit mai aproape de temperatura de fierbere), 5 g acid benzoic impur în 100mL apă distilată. Soluția obținuta
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
azotatului de potasiu Mod de lucru Se prepară o soluție de azotat de potasiu, prin dizolvare a 30g în 100mL apă distilată. Apoi se filtrează de impurități. Astfel la soluția limpede se adaugă picătură cu picătură, cel de al doilea solvent alcoolul etilic (sau etanol sau acetonă) care este miscibil în orice proporție cu primul solvent. Azotatul de potasiu nefiind solubil sau foarte puțin solubil în cel de al doilea solvent, apare sub forma unor cristale mici. Cristalele se separă de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
dizolvare a 30g în 100mL apă distilată. Apoi se filtrează de impurități. Astfel la soluția limpede se adaugă picătură cu picătură, cel de al doilea solvent alcoolul etilic (sau etanol sau acetonă) care este miscibil în orice proporție cu primul solvent. Azotatul de potasiu nefiind solubil sau foarte puțin solubil în cel de al doilea solvent, apare sub forma unor cristale mici. Cristalele se separă de soluție numai printr-o filtrare obișnuită, la rece (eventual printro filtrare mai rapidă la trompa
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
limpede se adaugă picătură cu picătură, cel de al doilea solvent alcoolul etilic (sau etanol sau acetonă) care este miscibil în orice proporție cu primul solvent. Azotatul de potasiu nefiind solubil sau foarte puțin solubil în cel de al doilea solvent, apare sub forma unor cristale mici. Cristalele se separă de soluție numai printr-o filtrare obișnuită, la rece (eventual printro filtrare mai rapidă la trompa de vid). 3.4. Purificarea iodului și a clorurii de amoniu Mod de lucru Sublimarea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
substanțele care compun soluția nu sunt perceptibile cu ochiul liber sau cu un microscop și nici nu pot fi separabile prin mijloace mecanice ca filtrarea, centrifugarea etc. Componenta din soluție care se află în proporția cea mai mare se numește solvent sau dizolvant, iar componenta sau componentele care se află în proporții mai mici se numesc solut sau dizolvat sau solvat. Funcție de starea lor de agregare, soluțiile pot fi soluții lichide, gazoase sau solide. Funcție de stările de agregare a solutului și
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
dizolvant, iar componenta sau componentele care se află în proporții mai mici se numesc solut sau dizolvat sau solvat. Funcție de starea lor de agregare, soluțiile pot fi soluții lichide, gazoase sau solide. Funcție de stările de agregare a solutului și a solventului fiecare din cele trei tipuri de soluții se clasifică în câte trei subcategorii conform tabelului de mai jos: Starea de agragare a soluției Starea de agregare a solutului și respectiv solventului Exemple Solidă-lichidă Clorură de sodiu în apă Lichidă-lichidă Etanol
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
solide. Funcție de stările de agregare a solutului și a solventului fiecare din cele trei tipuri de soluții se clasifică în câte trei subcategorii conform tabelului de mai jos: Starea de agragare a soluției Starea de agregare a solutului și respectiv solventului Exemple Solidă-lichidă Clorură de sodiu în apă Lichidă-lichidă Etanol în apă Lichidă Gazoasă-lichidă Dioxid de carbon în apă Solidă-gazoasă Fumul Lichidă-gazoasă Ceața Gazoasă Gazoasă-gazoasă Aerul Solidă-solidă Aliajele Lichidă-solidă Substanțele solide umede Solidă Gazoasă-solidă Gazele adsorbite în solide Concentrația unei soluții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Dioxid de carbon în apă Solidă-gazoasă Fumul Lichidă-gazoasă Ceața Gazoasă Gazoasă-gazoasă Aerul Solidă-solidă Aliajele Lichidă-solidă Substanțele solide umede Solidă Gazoasă-solidă Gazele adsorbite în solide Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea dintr-un solut dizolvată într-o anumită cantitate de soluție sau solvent. Funcțe de modul de exprimare a celor două cantitați (de solut și de solvent) există mai multe moduri de exprimare a concentrației unei soluții: a) Concentația procentuală reprezintă cantitatea dintr-un solut dizolvată în 100 unități de soluție. În acest
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Lichidă-solidă Substanțele solide umede Solidă Gazoasă-solidă Gazele adsorbite în solide Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea dintr-un solut dizolvată într-o anumită cantitate de soluție sau solvent. Funcțe de modul de exprimare a celor două cantitați (de solut și de solvent) există mai multe moduri de exprimare a concentrației unei soluții: a) Concentația procentuală reprezintă cantitatea dintr-un solut dizolvată în 100 unități de soluție. În acest caz distingem trei tipuri de concentrații procentuale: 1) Concentrația procentuală masică notată cu cpm
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cantitate de soluție de un litru. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. d) Concentrația molală sau molalitatea notată cu cmolal reprezintă cantitatea de solut, exprimată în număr de moli, dizolvată într-un kilogram de solvent. Relația matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. f) Fracțiile notate cu x reprezintă raportul cantităților dintre un component și toți componenții soluției. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
utilizate în orice laborator chimic. Din această cauză ne vom referii pe larg asupra acestor două tipuri de soluții lichide, a căror preparare se poate face în trei moduri: 1) dintr-o probă de substanță solidă și dizolvarea acesteia în solvent; 2) dintr-o soluție de o anumită concentrație și diluția sa cu un solvent; 3) din două soluții de același tip, care nu reacționează între ele dar de concentrații diferite. Pentru primul mod, funcție de concentrația pe care dorim să o
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
acestor două tipuri de soluții lichide, a căror preparare se poate face în trei moduri: 1) dintr-o probă de substanță solidă și dizolvarea acesteia în solvent; 2) dintr-o soluție de o anumită concentrație și diluția sa cu un solvent; 3) din două soluții de același tip, care nu reacționează între ele dar de concentrații diferite. Pentru primul mod, funcție de concentrația pe care dorim să o obținem, se cântărește la balanța analitică substanța solidă și se dizolvă într-o cantitate
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
două soluții de același tip, care nu reacționează între ele dar de concentrații diferite. Pentru primul mod, funcție de concentrația pe care dorim să o obținem, se cântărește la balanța analitică substanța solidă și se dizolvă într-o cantitate oarecare de solvent introdusă într-un flacon cotat. După dizolvarea solidului, se aduce flaconul cotat la semn cu o cantitate corespunzătoare din același solvent. Pentru ultimele două cazuri se folosește regula amestecurilor sau regula dreptunghiului. În cele ce urmează vom expune pe larg
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
dorim să o obținem, se cântărește la balanța analitică substanța solidă și se dizolvă într-o cantitate oarecare de solvent introdusă într-un flacon cotat. După dizolvarea solidului, se aduce flaconul cotat la semn cu o cantitate corespunzătoare din același solvent. Pentru ultimele două cazuri se folosește regula amestecurilor sau regula dreptunghiului. În cele ce urmează vom expune pe larg această metodă lucrând cu date generalizate. Să presupunem că amestecăm mA grame de soluție A, de concentrație procentuală cA%, cu mB
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
urmărește cunoașterea fenomenului de hidroliză și a factorilor care influențează reacția de hidroliză precum și verificarea experimentală a tipului de hidroliză a unor săruri, influența factorilor care accelerează sau frânează reacția de hidroliză. 2. Considerații teoretice Reacția ionilor sărurilor dizolvate cu solventul (apa), în urma cărora se formează acizi slab disociați, baze slab disociate sau săruri acide sau bazice se numește hidroliză. Acest fenomen nu are în vedere totalitatea proceselor de solvatare, ci numai modificările de pH, deoarece soluția astfel obținută are un
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
este oxigenul. Clorul este un gaz galben-verzui, cu miros înțepător și sufocant. El este de 2,49 mai greu decât aerul, de aceea poate fi cules în vase ținute cu gura în sus. Bromul se dizolvă într-o serie de solvenți organici cum sunt: CCl4, C6H6, CHCl3, cloroform. Iodul este puțin solubil în apă, dar se dizolvă bine în soluții de ioduri alcaline (NaI, KI), formând poliioduri de culoare brun roșcată. Această proprietate a iodului este folosită la prepararea unor soluții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
dizolvă bine în soluții de ioduri alcaline (NaI, KI), formând poliioduri de culoare brun roșcată. Această proprietate a iodului este folosită la prepararea unor soluții de iod, cu aplicații în domeniul chimiei analitice. Iodul mai este solubil și în numeroși solvenți organici. În solvenți ce conțin oxigen: C2H5—OH, C2H5—O—C2H5, CH3—CO—CH3, iodul formează soluții de culoare brună. În solvenții care nu conțin oxigen: CHCl3, CCl4, CS2 dă soluții de culoare violetă. Soluțiile de iod în benzen au
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
soluții de ioduri alcaline (NaI, KI), formând poliioduri de culoare brun roșcată. Această proprietate a iodului este folosită la prepararea unor soluții de iod, cu aplicații în domeniul chimiei analitice. Iodul mai este solubil și în numeroși solvenți organici. În solvenți ce conțin oxigen: C2H5—OH, C2H5—O—C2H5, CH3—CO—CH3, iodul formează soluții de culoare brună. În solvenții care nu conțin oxigen: CHCl3, CCl4, CS2 dă soluții de culoare violetă. Soluțiile de iod în benzen au culoare purpurie. Mod
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
prepararea unor soluții de iod, cu aplicații în domeniul chimiei analitice. Iodul mai este solubil și în numeroși solvenți organici. În solvenți ce conțin oxigen: C2H5—OH, C2H5—O—C2H5, CH3—CO—CH3, iodul formează soluții de culoare brună. În solvenții care nu conțin oxigen: CHCl3, CCl4, CS2 dă soluții de culoare violetă. Soluțiile de iod în benzen au culoare purpurie. Mod de lucru: În patru eprubete se introduc separat C2H5—OH, CHCl3, C6H6 și H2O apoi se adaugă în fiecare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
culoare purpurie. Mod de lucru: În patru eprubete se introduc separat C2H5—OH, CHCl3, C6H6 și H2O apoi se adaugă în fiecare câte un cristal mic de iod. La ultima soluție, de culoare brună se adaugă câțiva mililitri dintr-un solvent organic. Se agită bine eprubetele, apoi se compară culoarea soluțiilor de iod. Găsiți și alți patru solvenți care conțin sau nu conțin oxigen în care introduceți un cristal de iod. Scrieți în tabelul de mai jos ce culori observați. Reacția
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]