10,741 matches
-
de o situație juridică preexistentă, clarificându-se și definitivându-se, astfel, raporturi juridice stabilite anterior, prin alte acte juridice. Prin urmare, atribuția legală exercitată de prefect, prin emiterea unui asemenea act administrativ nu modifică situații juridice preexistente, cum este, în speță, cea de condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă. 17. În aceste condiții, Curtea constată că, departe de a constitui o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4), art. 124 și art. 126 din Constituție, prevederile de lege criticate dau expresie rolului
DECIZIE nr. 544 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 57 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi (3) şi art. 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276446_a_277775]
-
declarați admiși la proba scrisă de verificare a cunoștințelor teoretice vor susține un interviu. ... (2) Interviul constă în: ... a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat și susținerea orală a acestuia; ... b) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei. ... (3) La aprecierea interviului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: cunoașterea limbii române, capacitatea de a comunica în limbaj juridic și de înțelegere a principiilor de drept, construirea raționamentului logico-juridic, cunoașterea
REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276292_a_277621]
-
pentru că se referă la soluții legislative actuale. Consideră, de asemenea, că prevederile sunt constituționale, acestea fiind aplicabile tuturor celor prevăzuți de ipoteza normei după intrarea acesteia în vigoare și având domeniul lor propriu de aplicare. Un act normativ nou (în speță, Legea nr. 164/2014 ) nu face altceva decât să refuze supraviețuirea anumitor dispoziții din legea veche ( Legea nr. 9/1998 ), cu privire la modalitatea de despăgubire a persoanelor îndreptățite și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
unor libertăți. 24. Avocatul Poporului mai precizează că, în cazul dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 , constituționalitatea acestora ar putea fi pusă în discuție prin raportare la art. 21 din Constituție, doar în măsura în care partea interesată, în speță Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sau instanța din oficiu, în virtutea rolului ei activ, ar fi invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată, pe motiv că noile termene prevăzute de noul act normativ se aplică și cererilor aflate pe rolul
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
distinct și etapizat, în mod corespunzător "actorilor" electorali/autorităților/structurilor implicate în fiecare etapă. În plus, a socoti admisibil a se proceda astfel înseamnă a ignora condiția interesului procesual al invocării excepției de neconstituționalitate în cazul unei persoane care, în speță, nu îndeplinește condițiile pentru înregistrarea candidaturii la alegerile pentru funcția de primar, deci nu îndeplinește condiția de a participa la etapa alegerilor, de natură a-i conferi calitatea de a contesta modul de organizare și desfășurare a acestora ( Decizia nr.
DECIZIE nr. 534 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276524_a_277853]
-
de a aduce atingere reputației lui N.C.I. Instanța a mai reținut că inculpatul, convins de exactitatea afirmațiilor sale, a avut doar intenția de a prezenta un caz de corupție în cadrul universității. Partea cu cea mai mare relevanță prevede următoarele: În speță, inculpatul nu a reușit să facă proba verității acestor afirmații, deși la termenul din 13 februarie 2006 i s-a încuviințat administrarea de probe în apărare [în considerarea faptului că problema moralității și legalității în cadrul sistemului de învățământ universitar, în
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276053_a_277382]
-
se poate reține că inculpatul a făcut dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că cele afirmare corespund realității." 21. Referitor la intenția domnului Oprea de a calomnia, instanța de fond a declarat următoarele: "Pe această linie de idei, Instanța constată, în speță, că afirmațiile inculpatului au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate de Asociația Europeană a Cadrelor Didactice (al cărui secretar este acesta), având ca temă corupția și ilegalitățile din mediul universitar, cunoscut fiind faptul că respectiva organizație are ca
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276053_a_277382]
-
termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. ... (4) Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274861_a_276190]
-
inerent conținutului normativ al dreptului fundamental la măsuri de protecție socială a muncii. Desigur, legiuitorul poate adecva modul de configurare a dreptului, cu respectarea principiului proporționalității, în funcție de particularitățile anterior menționate, însă, este evident că nu poate nega acest drept. În speță, legiuitorul, prin modul în care a înțeles să reglementeze procedura de revocare a directorilor Institutului Cultural Român, a negat dreptul la protecție în caz de concediere nelegală, ceea ce echivalează cu nesocotirea dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție. Stabilind revocarea
DECIZIE nr. 571 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276189_a_277518]
-
dispozițiilor fundamentale invocate. Astfel, art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 nu prevede o modalitate arbitrară de încetare a contractului de muncă, ci reprezintă o normă specială, având în vedere specificul raporturilor dintre părți în împrejurările concrete ale speței. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 7
DECIZIE nr. 571 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276189_a_277518]
-
2003 , a unui regim juridic derogator de la normele juridice generale în materie, și anume Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în cazul revocării din funcția de director/director adjunct al Institutului Cultural Român în străinătate. 13. Curtea observă că, în speță, autoarea excepției a fost revocată din funcția de director adjunct al Institutului Cultural Român din Paris și că, potrivit punctului de vedere al Institutului Cultural Român, reținut în considerentele încheierii de sesizare a Curții Constituționale, "numirea, realizată prin detașare în
DECIZIE nr. 571 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276189_a_277518]
-
pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 . Autoarea excepției precizează că, în opinia sa, este aplicabil raționamentul Curții Constituționale cuprins în Decizia nr. 210 din 8 aprilie 2014 , dar constatarea neconstituționalității prin decizia menționată numai în raport cu situația din acea speță nu este îndestulătoare și nu acoperă întreg spectrul situațiilor de neconstituționalitate generate de Legea nr. 165/2013 . Mai susține că se încalcă obligația de previzibilitate și coerență legislativă, precum și principiul securității raporturilor juridice. Arată că sistemul de acordare a măsurilor
DECIZIE nr. 388 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
primă instanță, chiar dacă nu sunt invocate noi argumente (Hudakova și alții, citată anterior, pct. 29, și Trancikova împotriva Slovaciei, nr. 17.127/12, pct. 45, 13 ianuarie 2015). În orice caz, Curtea subliniază că nu trebuie să hotărască dacă, în speță, omisiunea de a comunica documentul în litigiu a produs vreun prejudiciu reclamantului, deoarece existența unei încălcări este de conceput chiar și în absența unui prejudiciu (Walston împotriva Norvegiei, nr. 37.372/97, pct. 58, 3 iunie 2003). Curtea reamintește că
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
2006, și Grozescu, citată anterior, pct. 25). 45. Având în vedere considerațiile precedente, Curtea concluzionează că era obligația Tribunalului Cluj să ofere reclamantului posibilitatea de a-și prezenta comentariile asupra argumentelor cuprinse în întâmpinarea părții adverse. Aceasta arată că, în speță, instanța nu a comunicat întâmpinarea reclamantului, care, mai mult, nu era nici prezent, nici reprezentat de un avocat la singura ședință publică ținută. Or, nu s-a stabilit că circumstanțe speciale ar fi justificat această omisiune. 46. În măsura în care art. 6
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
și pentru publicitatea vânzării la licitație realizată în cursul procedurii de executare silită. 55. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului lor. În speță, Curtea apreciază că cheltuielile cu executorul și onorariile pentru avocat efectuate în cursul procedurii interne nu ar putea fi considerate ca angajate cu scop preventiv și de corectare a unei încălcări care afectează procedura în fața Tribunalului Cluj. Curtea consideră, prin
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Ca atare, textul art. 6 din Legea nr. 51/2006 este neconstituțional, întrucât nu cuprinde desfășurarea serviciilor de utilități publice cu respectarea principiului deconcentrării serviciilor publice. Or, în condițiile în care, în speța aflată pe rolul Judecătoriei Filiași s-ar admite acțiunea formulată de Asociația Intercomunitară "Terra Română", s-ar încălca principiul deconcentrării, având loc o dublă transferare a atribuțiilor de la consiliile locale către asociațiile intercomunitare, cu personalitate juridică de drept privat și
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
prevederile legale criticate nu trebuie interpretate izolat, ci în ansamblul legislației în materie, prin coroborare cu normele incidente în materia organizării serviciilor publice, astfel cum au fost evidențiate. Asemenea operațiuni de interpretare și aplicare a legii în raport de particularitățile speței revin în exclusivitate instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei și excedează competenței Curții Constituționale. Pe cale de consecință, instanța judecătorească învestită să soluționeze cauza având ca obiect cererea de acordare a personalității juridice și înscrierea unei asociații de dezvoltare intercomunitară în
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
se vedea Carbonara și Ventura împotriva Italiei, nr. 24.638/94, pct. 64, CEDO 2000-VI). 43. Curtea acceptă că autoritățile naționale sunt cele care trebuie, în primul rând, să interpreteze și să aplice dreptul intern. Cu toate acestea, în speță, Curții i se solicită să stabilească dacă modul în care a fost interpretat și aplicat dreptul intern a produs consecințe care respectă principiile Convenției (a se vedea Mullai și alții împotriva Albaniei, nr. 9.074/07, pct. 114, 23 martie
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Guţă Tudor Teodorescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276118_a_277447]
-
civ. român permite redeschiderea procedurilor interne pentru a remedia încălcările constatate de aceasta. Având în vedere natura plângerii reclamantului și motivele pentru care a constatat o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, Curtea consideră că, în speță, forma cea mai potrivită de acordare a unei reparații ar fi cea de a redeschide procedura contestată, în timp util (a se vedea Brezovec, citată anterior, pct. 79, și, mutatis mutandis, S.C. Uzinexport S.A. împotriva României, nr. 43.807/06
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Guţă Tudor Teodorescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276118_a_277447]
-
a domnului judecător Wojtyczek. A.S. F.A. Opinia concordantă a domnului judecător Wojtyczek 1. Sunt de acord cu colegii mei că ingerința în drepturile reclamantului era incompatibilă cu principiul legalității. Cu toate acestea, nu sunt de acord cu motivarea din prezenta speță. 2. Motivarea face trimitere în pct. 44 la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, "potrivit căreia textele juridice care stabilesc o actualizare a mecanismului de compensare erau «clare și de necontestat��, având în vedere scopul principal al legii, care
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Guţă Tudor Teodorescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276118_a_277447]
-
în mod rezonabil considerată ca fiind predictibilă. Chestiunea predictibilității devine relevantă în cazul în care o ingerință în drepturi este permisă de legislația națională. 4. Calitatea motivărilor prezentate în hotărârile judecătorești reprezintă condiția prealabilă pentru legitimitatea judecătorilor. Regretăm că motivării speței îi lipsesc suficienta precizie și claritatea. ----
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2016 în Cauza Guţă Tudor Teodorescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276118_a_277447]
-
2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca inadmisibilă. Arată că în speța în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate nu s-a pus problema excluderii vreunei probe, ci, dimpotrivă s-a constatat legalitatea actului de sesizare. Pe de altă parte, textul de lege criticat a mai fost examinat de instanța de
DECIZIE nr. 493 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276151_a_277480]
-
contravenționale se urmărește sancționarea unei conduite ilicite, prin stabilirea răspunderii civile - în condițiile fostelor alin. (3)-(5) și anexei nr. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 - se tinde/tindea la repararea prejudiciului produs unui/unor subiecte de drept, în speță C.N.A.D.N.R. - S.A. - administratorul drumurilor publice aflate în domeniul public al statului. Așadar, legiuitorul a optat pentru stabilirea pe cale legală a tarifului de despăgubire aferent, în vederea asigurării unei modalități eficiente de recuperare a prejudiciului suferit, în considerarea importanței protejării
DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276152_a_277481]
-
despăgubire se justifică prin posibilitatea cumulării răspunderii contravenționale cu răspunderea civilă delictuală. Astfel, dacă în cazul răspunderii contravenționale se urmărește sancționarea unei conduite ilicite, prin stabilirea răspunderii civile se tinde la repararea prejudiciului produs unui anumit subiect de drept, în speță, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, care, potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administrația Națională
DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276152_a_277481]
-
I, nr. 244 din 11 aprilie 2012, Decizia nr. 651 din 19 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 21 august 2012). 20. Distinct de acestea, Curtea precizează că stabilirea incidenței și aplicării, în speță, a legii contravenționale mai favorabile - Legea nr. 198/2015 , care a modificat soluția legislativă cuprinsă de prevederile de lege criticate reprezintă atributul exclusiv al instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. 21. În final, referitor la dispozițiile art. 11 și art.
DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276152_a_277481]