10,864 matches
-
biserici de lemn din zona Sălajului, poate fi considerată una de dimensiuni mijlocii spre mari. Planul bisericii este dreptunghiular, având în partea de răsărit o absidă decroșată, cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor cu patru stâlpi masivi decorați cu crestături și rozete. Consolele care leagă stâlpii pridvorului descriu un arc de cer, fiind împodobite cu o dungă decorativă ce urmărește curbura. Această dungă decorativă nu este simplă, fiind compusă din decorațiuni incizate sub formă de dinți
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
de dimensiuni mijlocii spre mari. Planul bisericii este dreptunghiular, având în partea de răsărit o absidă decroșată, cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor cu patru stâlpi masivi decorați cu crestături și rozete. Consolele care leagă stâlpii pridvorului descriu un arc de cer, fiind împodobite cu o dungă decorativă ce urmărește curbura. Această dungă decorativă nu este simplă, fiind compusă din decorațiuni incizate sub formă de dinți de fierăstrău sau crestăruri diagonale, decorațiuni ce se termină sub
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
dungă decorativă ce urmărește curbura. Această dungă decorativă nu este simplă, fiind compusă din decorațiuni incizate sub formă de dinți de fierăstrău sau crestăruri diagonale, decorațiuni ce se termină sub forma unor spirale. Un element decorativ deosebit apare la baza stâlpului dinspre latura de sud a biserici. Spre deosebire de ceilalți trei stâlpi, care au incizate diferite tipuri de rozete, acesta are reprezentat un cerb. Decorația sculptată a bisericii nu se limitează doar la pridvor. Cosoarba prispei precum și grinda pridvorului sunt la rândul
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
simplă, fiind compusă din decorațiuni incizate sub formă de dinți de fierăstrău sau crestăruri diagonale, decorațiuni ce se termină sub forma unor spirale. Un element decorativ deosebit apare la baza stâlpului dinspre latura de sud a biserici. Spre deosebire de ceilalți trei stâlpi, care au incizate diferite tipuri de rozete, acesta are reprezentat un cerb. Decorația sculptată a bisericii nu se limitează doar la pridvor. Cosoarba prispei precum și grinda pridvorului sunt la rândul lor decorate. Apar motive precum cel al frânghiei sau incizii
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
altarului este decorată cu câte o cruce de metal. În partea de vest, deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Acesta are un plan pătrat, având un foișor ușor ieșit în afară, sprijinit pe console. Galeria foișorului este formată din șase stâlpi ce delimitează cinci deschideri. Peste foișor se înalță o fleșă ascuțită, înconjurată în cele patru colțuri ale foișorului de câte patru turnulețe mici. Cu scop decorativ, atât în partea de vest a coamei acoperișului cât și în extremitățile estice, sunt
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se face prin intermediul a celor trei deschideri, anume cele două perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Someșului. Absida pătrată decroșată este acoperită cu un tavan de fel ca pronaosul, naosul având o boltă semicilindrică cu nașterea pe grinzi longitudinale, așezate în consolă pe pereții din bârne de stejar. Prispa este un volum de accent, cu cinci stâlpi ciopliți simplu, cu fusul subțiat către mijloc și înterupt de o brățară rotunjită. Capetele stâlpilor au fost doar cioplite dreptunghiular, păstrându-se aproape de grosimea trunchiului de stejar folosit. Asemenea model de stâlp apare în pictura unora dintre biserici. Fixarea stâlpilor
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
o boltă semicilindrică cu nașterea pe grinzi longitudinale, așezate în consolă pe pereții din bârne de stejar. Prispa este un volum de accent, cu cinci stâlpi ciopliți simplu, cu fusul subțiat către mijloc și înterupt de o brățară rotunjită. Capetele stâlpilor au fost doar cioplite dreptunghiular, păstrându-se aproape de grosimea trunchiului de stejar folosit. Asemenea model de stâlp apare în pictura unora dintre biserici. Fixarea stâlpilor în cosoroabă s-a realizat după un sistem de început, mai vechi, fără a contura
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
Prispa este un volum de accent, cu cinci stâlpi ciopliți simplu, cu fusul subțiat către mijloc și înterupt de o brățară rotunjită. Capetele stâlpilor au fost doar cioplite dreptunghiular, păstrându-se aproape de grosimea trunchiului de stejar folosit. Asemenea model de stâlp apare în pictura unora dintre biserici. Fixarea stâlpilor în cosoroabă s-a realizat după un sistem de început, mai vechi, fără a contura o arcadă. Acest detaliu, ca și cel al deschiderii modeste a globurilor de uși, ferestre, face parte
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
stâlpi ciopliți simplu, cu fusul subțiat către mijloc și înterupt de o brățară rotunjită. Capetele stâlpilor au fost doar cioplite dreptunghiular, păstrându-se aproape de grosimea trunchiului de stejar folosit. Asemenea model de stâlp apare în pictura unora dintre biserici. Fixarea stâlpilor în cosoroabă s-a realizat după un sistem de început, mai vechi, fără a contura o arcadă. Acest detaliu, ca și cel al deschiderii modeste a globurilor de uși, ferestre, face parte din trăsăturile arhaice ale bisericii și pledează pentru
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
celor cinci rânduri de bârne ce se prind cap la cap în cheotoare de tip „cârlig". În anul 1916 biserica a fost renovată, învelitoarea de șindrilă fiind înlocuită cu tablă galvanizată. În naos s-a adăugat „corul" susținut de patru stâlpi fusiformi, cu capiteluri cioplite în forma unor trunchiuri de piramidă inversate, cu baze paralelipipedice. Scara de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu o absidă decroșată cu cinci laturi. Spre vest se află pridvorul care adăpostește intrarea. Stâlpii groși, profilați, câte doi de fiecare parte a intrării, specifici zonei, susțin cosoroaba bisericii. Intrarea în biserică se face tot pe latura de vest, în axul bisericii. Din pridvor se ajunge în pronaosul bisericii. Acesta este delimitat spre răsărit de
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
în care a construită. Cel puțin unul dintre meșteri a fost localnic iar acesta trebuie să fi cunoscut bine biserica de lemn din Lozna, biserică care pare să fi impus în zonă modelul pridvorului pe latura de vest cu patru stâlpi masivi. Este păcat că nu s-au păstrat informații precise cu privire la contribuția fiecărui meșter întrucât biserica de lemn din Valea Loznei are o anume particularitate: este cea mai recentă biserică contruită din lemn cu doar două intrări în absida altarului
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
să semneze decretul de unire de la Florența. Într-un memoriu către împăratul Constantin, din 1450, Ioan a explicat de ce atât de mulți oameni refuzau cu consecvență să-i pomenească numele în Biserică. Un împărat, spunea el, ar trebui să fie stâlp de susținere pentru supușii săi, apărător al dreptei credințe în Biserica lor și luptător pentru aceasta. În momentul încoronării și al ungerii cu sfântul mir, el trebuia să facă o mărturisire scrisă a credinței sale și să jure solemn că
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
de un pridvor închis, adăugat ulterior. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în afară cât și în interior. Împărțirea interiorului în spațiile consacrate: pronaos, naos și altar sunt aproape simbolice în cazul pronaosului și al naosului, acestea fiind despărțite doar de stâlpii ce susțin corul bisericii. În corul bisericii se ajunge urcând scara din dreapta pronaosului, interiorul corului fiind luminat de luminatorul rotund practicat în timpanul cu care se termină acoperișul în partea de vest. Dacă pronaosul este acoperit de un tavan de
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
secolului 20. Biserică din Peceiu avea încăperile tradiționale caracteristice unui lăcaș de cult din zonă, cu tinda și biserica cuprinse într-un dreptunghi de 9 m lungime și 4,5 m lățime, la care se adaugă un pridvor pe 8 stâlpi, de circa un metru lățime, deschis spre bătătura bisericii. Intrarea în tinda se făcea prin pridvor pe latura de sud. Altarul era mai îngust decât corpul bisericii și încheiat în cinci laturi. Din imagini se remarcă tratarea decorativă a stâlpilor
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
stâlpi, de circa un metru lățime, deschis spre bătătura bisericii. Intrarea în tinda se făcea prin pridvor pe latura de sud. Altarul era mai îngust decât corpul bisericii și încheiat în cinci laturi. Din imagini se remarcă tratarea decorativă a stâlpilor pridvorului, al portalului de la intrare, brâul care înconjura biserică și consolele puternice ieșite în trepte. Construcția nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea o tinda întunecoasa tăvănită pe sub tălpile turnului și un naos boltit luminat
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
se află în satul omonim, fostul Pârjoaia, din județul Constanța. Aceasta biserică este ridicată în tehnica paiantei, adică are o structură de lemn și pereți izolați cu pământ bătut și chirpici. Structura este susținută de stâlpi de lemn înfipți în pământ cu pereți din împletitură de nuiele între ei, un relict din epocile cele mai vechi ale acestor locuri. Biserica din Izvoarele, împreună cu cele similare din satele vecine Satu Nou (1863) și Strunga, formează un grup
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
nivelul podelei altarului de la bun început sub nivelul de călcare, având doar pridvorul cu o treapta peste terenul în pantă. Pereții au fost (și au rămas parțial) din împletitură de nuiele, bulgărită și lipită cu pământ, susținută de traverse între stâlpi din lemn îngropați cca 1 m în pământ fără nici o legătura între ei în partea inferioară. Peste stâlpi are grinzi longitudinale, dăltuite, îmbinate cu cepuri la stâlpi și cu cuie de lemn între ele, cu grinzi transversale foarte masive îmbinate
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
în pantă. Pereții au fost (și au rămas parțial) din împletitură de nuiele, bulgărită și lipită cu pământ, susținută de traverse între stâlpi din lemn îngropați cca 1 m în pământ fără nici o legătura între ei în partea inferioară. Peste stâlpi are grinzi longitudinale, dăltuite, îmbinate cu cepuri la stâlpi și cu cuie de lemn între ele, cu grinzi transversale foarte masive îmbinate în foarfecă la coamă, cu grinzi și căpriori la acoperiș, cioplite parcă din crăci, nu din trunchiuri drepte
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
din împletitură de nuiele, bulgărită și lipită cu pământ, susținută de traverse între stâlpi din lemn îngropați cca 1 m în pământ fără nici o legătura între ei în partea inferioară. Peste stâlpi are grinzi longitudinale, dăltuite, îmbinate cu cepuri la stâlpi și cu cuie de lemn între ele, cu grinzi transversale foarte masive îmbinate în foarfecă la coamă, cu grinzi și căpriori la acoperiș, cioplite parcă din crăci, nu din trunchiuri drepte, peste care a fost așezată o împletitură de nuiele
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
cioplite parcă din crăci, nu din trunchiuri drepte, peste care a fost așezată o împletitură de nuiele pe toată suprafața, apoi paie, peste care au fost așezate liber olanele. Pentru a asigura construcția la împingerile laterale ale acoperișului și bolților, stâlpii au fost sprijiniți de contraforți din lemn, dăltuiți sus și îngropați în pământ la aceeași adâncime, asigurați cu cuie groase din lemn. Toată construcția a fost realizată din lemn de stejar și toate îmbinările au fost făcute cu cuie din
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
fierăstrău, întreaga construcție fiind realizată doar din daltă și topor. Caracterul unic al monumentului nu se sfârșește aici, ci mai mult contrazice tot ce învață în zilele noastre un arhitect: Construcția nu a avut niciodată fundație. Întreaga greutate stă pe stâlpii îngropați, care o asigură și la solicitările orizontale dimpreună cu contraforții. Lipitura din pământ pe împletitură s-a făcut până la nivelul solului natural. Construcția nu a avut practic nici o orizontală, poate doar inițial la grinda peretelui dintre altar și naos
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
că pardoseala inițială urma aproximativ înclinarea terenului, cu diferențe de 12 cm între un colt și altul. Același lucru este valabil și pentru grinzile peste împletitură și pentru marginea de jos a acoperișului. Construcția nu a avut practic nici o verticală. Stâlpii pereților au fost înclinați vizibil și voit către interior pentru a prelua împingerile orizontale și pentru a da o stabilitate mai buna ansamblului. Despre lucrările de restaurare propriu zise, nu este timp să vorbim aici. Pentru cei interesați există jurnalul
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
au desprins două travei de împletitură și zidul din pământ, care au căzut spre exterior la încercarea de demontare. Încercările de datare a construcției au rămas doar încercari. În primul rând am avut surpriza să constatăm, săpând pentru îngroparea noilor stâlpi, că biserica de la altar până la poartă este așezată pe un vechi cimitir, posibil neolitic-cultura Gumelnița. S-au găsit vase din ceramică și oseminte . Pictura de pe icoane ne trimite în sec XIX ,înainte de 1870. Surse biografice atestă un loc de iernat
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]