102,484 matches
-
(n. 16 septembrie 1955, Constanța, România) este un economist și om politic român, deputat ales în legislatura 2012-2016. s-a născut în anul 1955, în Constanța. În 1974, a absolvit Colegiul Mircea cel Bătrân. Între 1979 și 1987 a fost economist în Cooperația de Consum. Înte 1987 și 1991 a fost ofițer de cont
Dănuț Culețu () [Corola-website/Science/328439_a_329768]
-
După un timp, a fost ales președinte al Forței Civice Constanța. El a susținut filiala județeană a Alianței România Dreaptă (ARD), coaliția electorală dintre PDL, FC și PNȚCD. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, Dănuț Culețu a fost ales deputat, candidând din partea ARD în colegiul nr. 9 al județului Constanța, colegiu aflat în întregime în orașul Constanța. Din aprilie 2013, este vice-președintele Forței Civice, în Biroul Permanent Național.
Dănuț Culețu () [Corola-website/Science/328439_a_329768]
-
dat titlul de șeful Curții Domnești (mare vornic). Prin decretul principatului din 1 aprilie 1856 Hurmuzachi a fost naturalizat în mod oficial. În perioada următoare Constantin a început să asusțină cu tărie unirea principatelor române, în special în cadrul "Comitetului Unirii". Deputatul a fost după unirea principatelor în 1859 Ministrul al Dreptății, iar după proclamarea României Ministrul român al Justiției, cu sediul în Iași (17. Januar 1861). Deși bolnav grav, el a fost numit 1868 în Regatul României președinte al Curții de
Constantin Hurmuzaki () [Corola-website/Science/328475_a_329804]
-
(în ) (n. 6 noiembrie 1929, Salonic) este un jurist și politician grec, fost președinte al Republicii Elene între anii 1985 și 1990. În anul 1963, fiind anchetator în orașul natal, în cazul omorului deputatului Grigoris Lambrakis, un lider al opoziției de stânga, nu a cedat presiunilor politice și în rezultatul anchetei a fost dovedită implicarea guvernului în acest caz. Ca rezultat prim-ministrul Konstantinos Karamanlis și-a dat demisia și a părăsit Grecia, iar
Christos Sartzetakis () [Corola-website/Science/328516_a_329845]
-
Poreclit „Digong”, Duterte a fost unul din primarii cu cea mai lungă durată de guvernare ca primar al orașului Davao City, din insula Mindanao, fiind ales șapte ori consecutiv, vreme de 22 ani. În trecut a fost și viceprimar și deputat în parlament din partea acestui oraș. Duterte este de profesie avocat. Ca primar Duterte a aplicat o politică de mână forte pentru a transforma Davao City dintr-o „capitală a omicidului” în ceea ce organizații de turism numesc în prezent „cel mai
Rodrigo Duterte () [Corola-website/Science/336461_a_337790]
-
Vassalli etc. A fost, de asemenea, un traducător apreciat în limba italiană al operelor lui Shakespeare, Molière, James Joyce, Bertolt Brecht și al unor autori antici greci si latini. Din 1979 până în 1983, Edoardo Sanguineti a fost membru al Camerei Deputaților din Parlamentul Italian. El a fost ales ca independent pe lista Partidului Comunist Italian. Edoardo Sanguineti era ateu. A murit pe 18 mai 2010 la Spitalul "Vila Scassi" din Genova, unde fusese internat pentru o operație chirurgicală de urgență din cauza
Edoardo Sanguineti () [Corola-website/Science/336486_a_337815]
-
Spectator" curând după aceea. În mai 2008 a întrat în cursa electorală pentru primaria Londrei împotriva primarului în exercițiu Ken Livingstone. A obținut 53.2% din voturi, față de 46.8% pentru acesta. Pe urmă a renunțat la mandatul său de deputat din Henley, dar și-a păstrat rubrica în "Telegraph", pentru care este plătit cu £250.000 pe an. Decizia s-a dovedit a fi controversată, cu atât mai mult cu cât el a calificat această sumă drept „o bagatelă”. În
Boris Johnson () [Corola-website/Science/336465_a_337794]
-
uneori participă în coalițiile guvernamentale, ca miniștri și apoi, ca miniștri adjuncți cu prerogative lărgite. În anii 1948-1952 și din nou din 2015 au acceptat să îndeplinească funcția de ministru. În anul 1948 rabinul Itzhak Meir Levin, hasid Gur, fost deputat în consiliul primăriei Varșoviei și în parlamentul polonez, s-a numărat printre semnatarii declarației de independență a Israelului, a fost ales deputat în Knesset și în anii 1948-1952 a fost ministrul pentru asistența socială al Israelului în primele două cabinete
Hasidimii Gur () [Corola-website/Science/336538_a_337867]
-
2015 au acceptat să îndeplinească funcția de ministru. În anul 1948 rabinul Itzhak Meir Levin, hasid Gur, fost deputat în consiliul primăriei Varșoviei și în parlamentul polonez, s-a numărat printre semnatarii declarației de independență a Israelului, a fost ales deputat în Knesset și în anii 1948-1952 a fost ministrul pentru asistența socială al Israelului în primele două cabinete Ben Gurion. În prezent, ministrul sănătății al Israelului este rabinul Yaakov Litzman, hasid Gur.În 1960-1961 rabinul Binyamin Mintz din partidul Poalei
Hasidimii Gur () [Corola-website/Science/336538_a_337867]
-
Campionatele Mondiale pentru cadeți, unde a câștigat medalia de aur la vârsta de 15 ani. Este căsătorită cu fotbalistul Domenico Giuliano. Au doi copii: Pietro, născut în 2005, și Andrea, născut în 2013. În același an a intrat în Camera Deputaților din Italia din partea Alegerea Civică ("Scelta Civica") a lui Mario Monti. Primă medalie mondiale a câștigat-o la Campionatul Mondial de Scrimă din 1994 de la Atena: a fost învinsă în finala de românca Reka Szabo și s-a mulțumit cu
Valentina Vezzali () [Corola-website/Science/333505_a_334834]
-
Deși multe personalități din Bulgaria și România au subliniat faptul că valorile sociale și culturale ale comunității țigănești, înrădăcinate într-o tradiție milenară de nomadism, sunt specifice și diferite de cele ale altor comunități sedentare, precum cele bulgară sau română, deputatul francez Lionnel Luca, uitând că el însuși este de origine română (prin tată), a declarat în 2010 că « "România trebuie să dea socoteală pentru romii care năpădesc Franța" », în timp ce ministrul Manuel Valls, uitând că nu toți Romii sunt cetățeni români
Expulzarea romilor din Franța () [Corola-website/Science/330006_a_331335]
-
fost Manager General al companiei de asigurări "Milli Reasurans", a fondat "Halk Evleri" (o organizație educațională în Istanbul). Împreună cu prietenul său Cemal Kutay, a publicat între 1939 și 1940 revista “Halk” (Națiunea). Nilüfer s-a măritat cu Ahmet Ihsan Gürsoy, deputat al orașului Kütahya din partea Partidului Democrat în perioada 1946 - 1960, deputat al orașului Bursa din partea Partidului Justiției în perioada 1965 - 1969 și Deputat al orașului Istanbul în perioada 1973 - 1975, atât din partea Partidului Democrat cât și a Partidului Justiției. Mahmut
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
Halk Evleri" (o organizație educațională în Istanbul). Împreună cu prietenul său Cemal Kutay, a publicat între 1939 și 1940 revista “Halk” (Națiunea). Nilüfer s-a măritat cu Ahmet Ihsan Gürsoy, deputat al orașului Kütahya din partea Partidului Democrat în perioada 1946 - 1960, deputat al orașului Bursa din partea Partidului Justiției în perioada 1965 - 1969 și Deputat al orașului Istanbul în perioada 1973 - 1975, atât din partea Partidului Democrat cât și a Partidului Justiției. Mahmut Celâl Bayar și-a început cariera politică în anul 1908, într-
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
a publicat între 1939 și 1940 revista “Halk” (Națiunea). Nilüfer s-a măritat cu Ahmet Ihsan Gürsoy, deputat al orașului Kütahya din partea Partidului Democrat în perioada 1946 - 1960, deputat al orașului Bursa din partea Partidului Justiției în perioada 1965 - 1969 și Deputat al orașului Istanbul în perioada 1973 - 1975, atât din partea Partidului Democrat cât și a Partidului Justiției. Mahmut Celâl Bayar și-a început cariera politică în anul 1908, într-o perioadă de instabilitate politică și socială în Turcia, atunci când intră în
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
ai Comitetului de Uniune și Progres, o organizație conexă a Mișcării Junilor Turci. Ulerior, a devenit secretar-general al organizației din regiunea Bursa și ulterior a regiunii Izmir. În 1919 Bayar a fost ales membru al Parlamentului Otoman din Istanbul în calitate de deputat al orașului Saruhan, astăzi Manisa. Deoarece a fost nemulțumit de noua constituție modificată de către sultan, pleacă la Ankara în 1920 și i se alătură lui Mustafa Kemal în cadrul Războiului de independență. A devenit un membru activ al mișcării "Müdafaa-i Hukuk
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
Războiului de independență. A devenit un membru activ al mișcării "Müdafaa-i Hukuk Cemiyeti" (Mișcarea pentru Apărarea Drepturilor în Anatolia și Rumelia), o organizație politică similară cu cea a Junilor turci înfințată dupa Primul Război Mondial. După război a fost ales deputat de Bursa în Marea Adunare Națională a Republicii Turcia, un tip de adunare parlamentară postbelică. În același an a ocupat funcția de ministru-adjunct al Ministerului Economiei și la 27 Februarie 1921 a fost numit ministru în același minister. În această
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
Mehmet Âkif Ersoy (n. 20 decembrie 1873 - d. 27 decembrie 1936) a fost o pesonalitate turcă a perioadei otomane, fiind poet, veterinar, profesor, predicator, hafiz, traducător al Coranului, înotător și deputat. M. Afik Ersoy este cunoscut pentru că este autorul imnului de stat al Republicii Turcia - "İstiklâl Marșı" (Marșul Independenței). Este supranumit „poetul patriei” și „poet național”. Cele mai importante opere sunt „Canaklale destani”- Epopeea Galiopolli- „Bulbul” - Privighetoarea-„Sahafat”- . După a doua
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
mai importante opere sunt „Canaklale destani”- Epopeea Galiopolli- „Bulbul” - Privighetoarea-„Sahafat”- . După a doua perioadă constituțională a fost redactor-șef al revistei "Sirat-i Mustakim" (Calea dreaptă) care și-a schimbat numele în "Sebil ül-Reșad". În timpul Războiului de Independență a fost deputat în Primul Parlament. Deși a fost adeptul unei republici laice, nu a fost de acord cu unele reforme făcute după întemeierea Republicii și a plecat în Egipt, unde s-a angajat ca lector de literatura turcă și și-a consacrat
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
revista acolo. M. Akif ajunge la Ankara pe 24 aprilie 1920, a doua zi după deschiderea parlamentului. A participat la lupta națională ca poet, orator, călător, ziarist și politician. După sosirea la Ankara, Mustfa Kemal îl introduce în parlament ca deputat de Burdur apoi de Biga. A participat la lucrările primului parlament între 1920-1923. Prima sa misiune a fost aceea de a încerca să potolească spiritele în Konya. Cu toate că a depus toate eforturile, nu a reușit să stăpânească revolta din Konya
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
l'enseignement de la Mécanique et de la Chimie appliquées aux arts". În 1832, numit fiind în Consiliul de Stat, promovează introducerea mașinilor cu aburi în tehnica militară. În economie a aplicat metodele statistice și a încurajat protecționismul, motiv pentru care Camera Deputaților l-a considerat un mare economist. Mai mult, doctrina sa economico-financiară a fost preluată de socialiștii revoluționari. Dupin a luat apărarea lui Lazare Carnot când acesta a fost trimis în exil ca urmare a pariticipării la Revoluția franceză. A fost
Charles Dupin () [Corola-website/Science/331114_a_332443]
-
(n. 2/24 decembrie 1870, Abrud-Sat, județul Alba - d. 31 august 1934, București) a fost publicist, om politic, deputat și senator român. A urmat cursurile școlii primare în localitatea natală, apoi a urmat cursurile secundare la Brad, Sibiu și Brașov. A luat bacalaureatul în anul 1888. A început activitatea publicistică în anii 1890-1891. A refuzat să se înroleze în
Ion Rusu Abrudeanu () [Corola-website/Science/331210_a_332539]
-
Primul Război Mondial alături de Antanta. Pentru aceasta a fost declarat "persona non-grata" de către mareșalul german Mackensen după semnarea Păcii de la Buftea în anul 1918. După încheierea Primului Război Mondial a intrat în politică, devenind membru al Partidului Național Liberal. A fost ales deputat în anul 1920, iar între 1931-1932 a fost senator de Alba. A murit pe 31 august 1934 la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.
Ion Rusu Abrudeanu () [Corola-website/Science/331210_a_332539]
-
(, n. 2 martie 1937 în Oujda în Maroc) este un om politic din Algeria. Acesta este al cincilea președinte al Republicii Populare Democrate din Algeria începând cu data de 27 aprilie 1999. Înalt funcționar de profesie, este ales deputat în Tlemcen în 1962 și reales în 1964. A fost ministru al Tineretului, Sportului și Turismului în primul guvern Ahmed Ben Bella, din septembrie 1962 până în septembrie 1963. Apoi îndeplinește funcția de ministru al Afacerilor Externe din septembrie 1963 până în
Abdelaziz Bouteflika () [Corola-website/Science/331264_a_332593]
-
pe Bouteflika pentru că a planificat în 1962 masacrul Harkis. În urma independenței Algeriei în septembrie 1962 Bouteflika a devenit, la 25 de ani, ministrul Tineretului și Turismului în guvernul președintelui Ahmed Ben Bella. Membru al primei Adunări Constituționale, a fost ales deputat deTlemcen de două ori. După congresul FLN în aprilie, a fost numit membru al Comitetului Central și Biroului Politic al FLN. Începând cu 1963 efectuează mai multe misiuni în străinătate ca ministru interimar al Afacerilor Externe. În iunie 1963 devine
Abdelaziz Bouteflika () [Corola-website/Science/331264_a_332593]
-
Între august 2013 și mai 2014 a fost prim-prorector al Academiei de Administrare Publică; iar din 21 mai 2014 este rector al Academiei de Administrare Publică. Din decembrie 2014 până în data de 18 februarie 2015 Oleg Bălan a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, după care a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova în cabinetul Gaburici, înlocuindu-l pe Dorin Recean. Și-a păstrat funcția și în noul guvern format sub conducerea lui Valeriu Streleț, până la
Oleg Balan () [Corola-website/Science/334036_a_335365]