102,196 matches
-
Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"); Nevertebrate (gândaci, fluturi): croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), calosoma mirositoare ("Calasoma sycophanta"), rădașca ("Lucanus cervus"); precum și trei specii de fluturi: "Arytrura musculus", "Saturnia pyri" (fluturele ochi de păun) și "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele vărgat). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul rinocer ("Oryctes nasicornis"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), calosoma mirositoare ("Calasoma sycophanta"), rădașca ("Lucanus cervus"); precum și trei specii de fluturi: "Arytrura musculus", "Saturnia pyri" (fluturele ochi de păun) și "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele vărgat). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
(în forma română "Alabair-Capidava") este o arie de protecție specială avifaunistică constituită în vederea conservării mai multor specii de păsări migratoare și de pasaj. Aceasta este situată în sud-estul României, pe teritoriile județelor Constanța și Ialomița Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Constanța (pe teritoriile administrative ale comunelor Crucea, Seimeni, Siliștea și Topalu) și cea
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări în timpul migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
pentru mai multe specii de păsări în timpul migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), ciuf de pădure ("Asio otus
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Sylvia borin"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus") și pupăză "(Upupa epops"). Printre raritățile floristice semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Upupa epops"). Printre raritățile floristice semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete ("Potentilla emilii-popii") și sisinei ("Pulsatilla grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), vătămătoare ("Anthyllis vulneraria ssp. boissieri"), coșaci pubiflori ("Astragalus pubiflorus"), scai
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
ul (Gymnocephalus schraetser) este o specie de pește exclusiv de apă curgătoare, care preferă apele lente de la câmpie, dar ajunge și la deal. Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos. Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunării și râul Kamcia (estul Bulgariei
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
ul (Gymnocephalus schraetser) este o specie de pește exclusiv de apă curgătoare, care preferă apele lente de la câmpie, dar ajunge și la deal. Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos. Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunării și râul Kamcia (estul Bulgariei). În România este relativ frecvent pe tot traseul Dunării și rar în râurile din vestul țării (Crișuri, Someș, Mureș) precum și la gurile Prutului și Siretului. Are corpul
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negru-albăstrui, subțiri și bine delimitate. Înotătoarele sunt de culoarea corpului, dorsal are două, prima cu radii țepoase și punctată cu negru. Greu de confundat cu speciile înrudite datorită desenului longitudinal. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2-3 ani și 12-16 cm (lungimea standard). Se reproduce în perioada aprilie-mai întreprinzând migrații în susul râurilor pe distanțe mici în grupuri foarte numeroase spre locurile de depunere. Fiecare femelă depune
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
fel ca și ghiborțul, cu nevertebrate bentonice (care trăiesc pe fundul apei). În afară de insecte, larve de insecte, râme, raci, melci și scoici, mănâncă icre și puiet de pește, cu predilecție icrele șalăului și ale crapului și în general puietul tuturor speciilor pașnice de pești.
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
de cer și gorun", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Pajiști xerice pe substrat calcaros") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
lungul marilor râuri" și "Pajiști xerice pe substrat calcaros") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), castor european ("Castor fiber
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), castor european ("Castor fiber"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău european ("Spermophilus citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), castor european ("Castor fiber"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău european ("Spermophilus citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Marsilea quadrifolia"), o plantă acvatică plutitoare. Turismul necontrolat, poluarea industrială și menajeră a apei râului Mureș, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, balastierele, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce produc poluare fonică) și urbanizarea zonei. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
și carpen", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Pajiști stepice subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Pajiști stepice subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbuști, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), jderul de
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbuști, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), jderul de copac ("Martes martes"), vidra de rău ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), șoarecele
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate (răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica ("Draba nemerosa"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pochivnic ("Asarum europaeum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), angelica ("Angelica archangelica"), vioreaua ("Scilla bifolia"), violă dacica ("Centaurea retezatensis"), brebenei ("Coryadilis solidă"), trei-răi ("Hepatică nobilis") și rogozuri cu specii de "Carex acutiformis, Carex paniculata, Carex pendula" sau " Carex diandra". Aflat în arealul sitului, Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului” cuprinde elemente de diversitate geologică, geomorfologica, ecologică, arheologică, istorică și culturală; reprezentate de siturile cu resturi de dinozauri de varsta Cretacic Superior
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]