102,196 matches
-
("Salvia hispanica"), pronunțat "cia" (), cunoscută și sub denumirea de chia mexican este o specie de plantă cu flori din familia Lamiaceae, nativă din zona centrală și sudică a statelor Mexic și Guatemala. Semințele de sunt pline de substanțe nutritive, care pot avea beneficii importante pentru corpul și creierul uman. Iată câteva beneficii pentru sănătate
Chia () [Corola-website/Science/335062_a_336391]
-
a prezidat Comitetul de nomenclatură zoologică al Academiei limbii ebraice. Francis Dov Por a făcut însemnate studii de hidrobiologie, începute din România - contribuind la cunoașterea Eulamelibranhiatelor și la taxonomia și biologia Copepodelor de pe litoralul Mării Negre, a descoperit câteva genuri și specii noi pentru știință. Ulterior și-a extins cercetările cu privire la Copepode și la Crustaceele Isopoda din alte zone palearctice și neotropicale. Por a fost fondator și primul președinte al Asociației internaționale de Copepodologie. Dov Por s-a interesat de subiecte ale
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
9 tipuri de habitate naturale (prioritare) de interes comunitar ("Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)"; "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră"), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase"; "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră"), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), molid ("Picea abies"), răchită ("Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
i (Scorpaenoidei) sunt un subordin de pești osoși acantopterigieni din ordinul scorpeniforme răspândiți atât în mările tropicale, cât și în cele temperate și reci. În Marea Neagră un singur gen, "Scorpaena". În România o singură specie, scorpia de mare ("Scorpaena porcus") întâlnită în tot lungul litoralului românesc al Mării Negre. i sunt pești bentonici și trăiesc pe fundul stâncos din regiunea litorală. De obicei, au un colorit viu. Majoritatea au spini veninoși. Toți sunt carnivori, hrana constă
Scorpenoidei () [Corola-website/Science/335106_a_336435]
-
Lista peștilor din Marea Neagră conține 198 specii de pești care trăiesc în apele Mării Negre. Lista include atât reprezentanți ai faunei indigene, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
Lista peștilor din Marea Neagră conține 198 specii de pești care trăiesc în apele Mării Negre. Lista include atât reprezentanți ai faunei indigene, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
din Marea Neagră conține 198 specii de pești care trăiesc în apele Mării Negre. Lista include atât reprezentanți ai faunei indigene, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
indigene, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate. Cele 9 specii critic
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate. Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: "Squatina
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate. Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: "Squatina squatina" (rechinul înger), "Acipenser gueldenstaedtii" (nisetrul), "Acipenser nudiventris" (viza), "Acipenser persicus" (sturionul persan), "Acipenser stellatus
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate. Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: "Squatina squatina" (rechinul înger), "Acipenser gueldenstaedtii" (nisetrul), "Acipenser nudiventris" (viza), "Acipenser persicus" (sturionul persan), "Acipenser stellatus" (păstruga), "Acipenser sturio" (șipul), "Huso huso" (morunul), "Anguilla anguilla" (anghila europeană
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția; pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate. Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: "Squatina squatina" (rechinul înger), "Acipenser gueldenstaedtii" (nisetrul), "Acipenser nudiventris" (viza), "Acipenser persicus" (sturionul persan), "Acipenser stellatus" (păstruga), "Acipenser sturio" (șipul), "Huso huso" (morunul), "Anguilla anguilla" (anghila europeană), "Knipowitschia cameliae" (guvidul mic din Delta Dunării). Prima
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
sturio" (șipul), "Huso huso" (morunul), "Anguilla anguilla" (anghila europeană), "Knipowitschia cameliae" (guvidul mic din Delta Dunării). Prima descriere a peștilor din Marea Neagră a fost făcută de către Pallas în 1811. A. Nordmann descrie, în "Prodrome de la faune Pontique" (1840), 173 de specii de pești din Marea Neagră și fluviile care se varsă în ea. Cele mai complete informații despre speciile de pești din Marea Neagră au fost date de Slastenenko (1955-1956), care a descris 189 de specii. Datele cu privire la biodiversitatea speciilor de pești din
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
descriere a peștilor din Marea Neagră a fost făcută de către Pallas în 1811. A. Nordmann descrie, în "Prodrome de la faune Pontique" (1840), 173 de specii de pești din Marea Neagră și fluviile care se varsă în ea. Cele mai complete informații despre speciile de pești din Marea Neagră au fost date de Slastenenko (1955-1956), care a descris 189 de specii. Datele cu privire la biodiversitatea speciilor de pești din Marea Neagră pot fi găsite și în lucrările lui Berg (1949), Rass (1949, 1965), Svetovidov (1964) și Vasileva
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
Prodrome de la faune Pontique" (1840), 173 de specii de pești din Marea Neagră și fluviile care se varsă în ea. Cele mai complete informații despre speciile de pești din Marea Neagră au fost date de Slastenenko (1955-1956), care a descris 189 de specii. Datele cu privire la biodiversitatea speciilor de pești din Marea Neagră pot fi găsite și în lucrările lui Berg (1949), Rass (1949, 1965), Svetovidov (1964) și Vasileva (2007). Svetovidov (1964) a descris 150 specii de pești marini și diadromi (care întreprind migrațiuni periodice
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]