102,802 matches
-
este un film românesc din 1976, regizat de Mihai Constantinescu după scenariul prozatorului Octav Pancu-Iași. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Radu Beligan, Toma Caragiu, Valeria Gagialov, Micaela Caracaș, Colea Răutu și George Constantin. Subiectul filmului îl reprezintă primirea unui buchet de flori de către un medic egoist și insensibil și încercarea nereușită a acestuia de a-l oferi altor persoane. Medicul este refuzat de rude și prieteni, pentru că aceștia l-au scos din viața lor
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
conform informațiilor apărute în media de limbă engleză: Pe 7 februarie 1993 Biserica Nouă din Lundby, Göteborg, Suedia a fost arsă. , englez , a inițiat o dezbatere în Camera Comunelor pe 5 decembrie 2007 despre anticreștinism, descriind fenomenul ca Cristianofobie. Prezentând subiectul, spune ca este vorba ” despre cum anticreștinismul ia amploare în loc să fie invers, și de ce creștinii au sentimentul că nu sunt luați în serios atunci când este vorba de Creștinism într-o dezbatere publică; și despre cum tot mai mulți oameni credincioși
Anticreștinism () [Corola-website/Science/327709_a_329038]
-
Telefonul este un film românesc din 1992, regizat de Elisabeta Bostan după scenariul lui Ion Marinescu. Rolurile principale sunt interpretate de Mircea Diaconu, Carmen Galin, Rodica Mandache, Constantin Diplan, Magda Catone și Eusebiu Ștefănescu. Subiectul filmului îl reprezintă o aventură trăită de un inginer burlac cu o viață monotonă în compania unei femei necunoscute cu care participă la un raliu al mașinilor de epocă. El își va întâlni astfel dragostea. Tânărul inginer Radu (Mircea Diaconu
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
este un film românesc din 1977, regizat de Stere Gulea după un scenariu scris de romancierul Sorin Titel. Rolurile principale au fost interpretate de Florin Zamfirescu, Octavian Cotescu, Vasile Nițulescu, Mihai Pălădescu și Ion Caramitru. Subiectul filmului îl reprezintă reîntoarcerea unui tânăr absolvent de facultate ca profesor de matematică în satul natal, după ce a refuzat anumite compromisuri ce i-ar fi facilitat o viitoare carieră universitară. Tânărul Ștefan Corici (Florin Zamfirescu) este un proaspăt absolvent al
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
este un film românesc din 1982, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de George Motoi, Gina Patrichi, Emanoil Petruț, Daniel Tomescu, Val Paraschiv și Valentin Plătăreanu. Subiectul filmului îl reprezintă lupta desfășurată de forțele antifasciste din România pentru a împiedica exploatarea bogățiilor țării de către Germania Nazistă. Acțiunea se petrece în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Armata Germană este interesată de bogățiile petroliere ale României și
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
propriul câștig aproximativ 20% din teritoriul Ungariei. Restul teritoriului a fost împărțit funcționarilor civili și soldaților. Moșierii otomani erau interesați de obținerea unui câștig cât mai mare în cât mai scurt timp. Pentru autoritățile de la Constantinopol, colectarea taxelor era un subiect de interes major. Taxarea excesivă a făcut ca numeroși locuitori ai târgurilor și proprietari funciari să emigreze în teritoriile controlate de creștini, în principal în Ungaria Regală. Războaiele, înrobirile și emigrarea nobililor au produs o depopulare profundă a regiunilor rurale
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
dus la introducerea creștinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, și al curții sale. Ceremonia a avut loc în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, orașele Poznań și Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de (poloneză: "chrystianizacja Polski") se referă atât la introducerea cât și la răspândirea creștinismului în Polonia. În timp ce răspândirea creștinismului în Polonia a durat mai multe secole
Creștinarea Poloniei () [Corola-website/Science/327754_a_329083]
-
este un film românesc din 1983, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Gina Patrichi, Gheorghe Dinică, George Constantin, Stela Popescu, Valeriu Paraschiv, Mimi Enăceanu și Fory Etterle. Subiectul filmului îl reprezintă căutarea în preajma evenimentelor de la 23 august 1944 a unei liste cu spioni naziști ce fusese ascunsă în casa unei boieroaice văduve. Spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial, fosta artistă Zaza (Gina Patrichi) trăiește într-un
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
mai degrabă decât la circumstanțele în care se întâmplă ea.” Jones și Jones redau viziunea biblică a lui Johnson asupra masturbării: „a considera experiențele sexuale solitare, fie că e vorba de vise umede fie că e vorba de masturbare, drept subiecte care țin pur și simplu de puritatea rituală mai degrabă decât de a fi o problemă de moralitate.” Ei afirmă: „Johnson sugerează că Leviticul 15:16-18 trebuie să dea tonul pentru cum ne referim la masturbare. Versetele 16 și 17
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
micșorează, dacă nu reduc chiar la zero, culpabilitatea morală. Universitarul catolic Giovanni Cappelli a întreprins o cercetare „cu privire la problema masturbării de-a lungul primului mileniu. Printre concluziile sale: (1) Nicăieri în Vechiul sau Noul Testament nu există o confruntare explicită cu subiectul masturbării. (2) Cappelli nu a găsit printre scrierile Părinților Apostolici nicio menționare a masturbării. (3) Primele referiri explicite la masturbare apar în "penitențialul" anglo-saxon și celtic din secolul a VI-lea în care subiectul este tratat în mod practic și
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
nu există o confruntare explicită cu subiectul masturbării. (2) Cappelli nu a găsit printre scrierile Părinților Apostolici nicio menționare a masturbării. (3) Primele referiri explicite la masturbare apar în "penitențialul" anglo-saxon și celtic din secolul a VI-lea în care subiectul este tratat în mod practic și din punct de vedere juridic. (4) Ar fi totuși greșit să interpretăm tăcerea Părinților Apostolici drept aprobare tacită sau ca fiindu-le un subiect aproape indiferent.” Înainte de secolul al VI-lea, învățăturile bisericii cu privire la
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
anglo-saxon și celtic din secolul a VI-lea în care subiectul este tratat în mod practic și din punct de vedere juridic. (4) Ar fi totuși greșit să interpretăm tăcerea Părinților Apostolici drept aprobare tacită sau ca fiindu-le un subiect aproape indiferent.” Înainte de secolul al VI-lea, învățăturile bisericii cu privire la asta nu erau coerente. Cercetători cum ar fi Bernard Hoose și Mark Jordan au descoperit că susținerile de învățătură continuă a Bisericii asupra sexualității, vieții și morții și despre crimă
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
să se masturbeze decât să se dedea la „sex, droguri și rock 'n' roll”. James Dobson a afirmat: „Creștinii au păreri variate despre cum vede Dumnezeu acest comportament. Din nefericire, nu pot vorbi direct în numele lui Dumnezeu referitor la acest subiect, deoarece Cuvântul Său Sfânt, Biblia, păstrează tăcerea asupra acestui aspect.” El a mai afirmat: „Biblia nu spune nimic despre masturbare, deci nu putem ști ce gândește Dumnezeu despre aceasta. "Opinia" mea este că El nu îi acordă mare importanță.” Alții
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
trebui să privească doritor la soția altuia. El afirmă că aceste texte nu sunt despre masturbare și că Biblia nu menționează în mod explicit că masturbarea ar fi păcat. Pastorul penticostal texan, fondator de biserică, Tom Brown a scris pe subiectul „Este masturbarea un păcat?” observând „Masturbarea există de mult, iar deoarece Dumnezeu nu o condamnă în mod clar, nici eu nu prea mi-aș bate capul cu ea. Masturbarea este practicată mult mai des decât adulterul sau sexul pre-marital, dar
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
Masturbarea există de mult, iar deoarece Dumnezeu nu o condamnă în mod clar, nici eu nu prea mi-aș bate capul cu ea. Masturbarea este practicată mult mai des decât adulterul sau sexul pre-marital, dar Dumnezeu tace practic asupra acestui subiect. Asta ar trebui să vă arate că Dumnezeu nu este prea preocupat cu ea... Totuși, trebuie să vă avertizez împotriva dependenței de masturbare. La fel ca multe alte lucruri, masturbarea se poate transforma în dependență... Pavel a spus « Totul îmi
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
unic, conform unor dogme care nu sunt acceptate de toți creștinii. Lipsa de relatări extrabiblice din epoca în care se pretinde că a trăit Isus Hristos, fac istoricitatea personajului nesigură pentru o minoritate de istorici. Majoritatea istoricilor care au studiat acest subiect consideră indubitabilă existența lui Isus ca persoană istorică. Bart Ehrman, istoric al Noului Testament, afirmă că niciun izvor istoric păgân din primul secol al erei noastre nu scrie nimic despre Isus. Cu toate acestea, F.F. Bruce afirmă că "este surprinzător
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
că era Hristosul”. Astfel, se presupune că textul original conținea o referință la Hristos, care mai târziu a fost exagerată de copiști, rezultând forma actuală. Despre Flavius Josephus se presupune că a scris acest fragment, numit Testimonium Flavianum, care este subiectul unor dezbateri între istorici. Astfel, Louis H. Feldman a numărat 87 de articole pe această temă, scrise între 1937 și 1980, „a căror covârșitoare majoritate contestă integral sau parțial autenticitatea acestuia”. Totuși dr. Géza Vermes arată că o examinare amănunțită
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
este un film românesc din 1984, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Irina Petrescu, Gheorghe Dinică, Mircea Diaconu, Ion Niciu, Val Paraschiv și Eusebiu Ștefănescu. Subiectul filmului îl reprezintă încercarea unei tinere inginere de a-și recâștiga demnitatea și de a-și lua viața de la capăt, după ce petrecuse pe nedrept cinci ani în închisoare în urma unei acuzații de sabotaj economic. Ca urmare a faptului că fuseseră
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
Serata este un film românesc din 1971, regizat de Malvina Urșianu după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de George Motoi, György Kovács, Cornel Coman, Alexandru Drăgan, Mihai Pălădescu, Ion Roxin, Silvia Ghelan și Silvia Popovici. Subiectul filmului îl reprezintă confruntarea cu evenimentele din noaptea de 23 august 1944 a participanților la o serată organizată în vila unui profesor. În seara zilei de 23 august 1944, în vila din Bărăgan a renumitului profesor Costi (György Kovács) are
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
considera că "Serata" rămâne un film singular între peliculele care s-au referit la „actul de la 23 august 1944”, deși nici el nu avea cum să nu fie marcat de de ideologia epocii. Deosebirea dintre "Serata" și celelalte filme cu subiecte similare îl constituie faptul că regizoarea se concentrează asupra simbolurilor și nu asupra acțiunii propriu-zise. Astfel, personajele filmului, vila profesorului, serata însăși și evenimentele petrecute sunt de fapt simboluri. Vila profesorului este un castel al burgheziei, care trăiește izolată de
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Epifanie de Salamina, susține că aceștia erau copiii lui Iosif avuți cu o primă soție ce a murit. Protestantismul modern în parte consideră că "adelphoi" sunt doar pe jumătate frați ai lui Isus, iar în parte nu se pronunță asupra subiectului, deoarece consemnările evangheliilor nu vorbesc de nici o înrudire a Mariei cu aceștia, ci numai cu Isus. În Geneză, toți ceilalți fii ai lui Iacob sunt în mod repetat numiți frați ai lui Iosif, deși nu toți aveau aceiași mamă. În
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
Frederic, Duce de Saxa-Hildburghausen și a soției sale, Ducesa Charlotte Georgine de Mecklenburg-Strelitz. Una dintre nașele sale a fost mătușa ei, Louise de Mecklenburg-Strelitz, regina consort a Prusiei. Louise și sora ei, Therese, erau considerate foarte frumoase și au fost subiect al poemului "Mit drei Moosrosen" de Friedrich Rückert. În 1809, Ludwig, Prinț Moștenitor al Bavariei a vizitat Schloss Hildburghausen pentru a-și alege mireasa. Ludwig a avut de ales între Louise și Therese și în cele din urmă a ales
Prințesa Louise de Saxa-Hildburghausen () [Corola-website/Science/327038_a_328367]
-
la Paris și publicată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid. Nuvela a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Subiectul acestei nuvele îl reprezintă o stranie călătorie în timp trăită de un comerciant în timpul trecerii pe o stradă din București ce fusese bombardată cu mai mult de o lună în urmă. Experiența sa tulburătoare nu este crezută însă de nimeni
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
de faptul că a fost dus de nas. "„Eu sunt Gore — se prezintă el cârciumarului — (...) om de încredere și de viitor: așa-mi spun mie prietenii”". Personajul este cât se poate de banal, fiind ales tocmai din acest motiv ca subiect receptor al revelației spirituale. Eugen Simion îl considera un cal răpciugos în care „se ascunde sufletul nobil al sacrului”. Mai mulți critici literari (printre care Sorin Alexandrescu) îl compară pe Iancu Gore cu profesorul Gavrilescu din nuvela fantastică „La țigănci
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
exercițiu” al noului tip de fantastic”, care nu se rupe cu totul de trecutul literar, dezvoltând idei din „Nopți la Serampore” și „Secretul doctorului Honigberger”. Importanța literară a povestirii se datorează, potrivit academicianului Eugen Simion, mai puțin fantasticului ingenios al subiectului și mai ales zugrăvirii unei tipologii tradiționale de personaje plasate într-o împrejurare enigmatică. Nuvela „Douăsprezece mii de capete de vite” a fost tradusă în mai multe limbi străine: engleză („Twelve Thousand Heads of Cattle”, în vol. "Fantastic Tales", Dillon
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]