10,833 matches
-
pozitiv, m-am dus repede și mi-am făcut tatuajul. — Cam ciudat fel de a sărbători, nu crezi? — Sunt o ființă ciudată, unchiule Nat. Iar aia a fost, probabil, cea mai ciudată perioadă din viața mea. Stăteam într-un apartament închiriat în apropiere de Avenue C, cu doi tipi, Billy și Greg. Billy cânta la chitară, Greg la vioară și eu din voce. Nu eram tocmai răi, dacă ții cont de cât eram de tineri. În cea mai mare parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Băile Herculane. Unele dintre cele mai triste ruine din România. Prostia nu are istorie, așa că e oarbă la trecut. „Chiar nu înțeleg !” - se ambalează soția mea, și renunțăm la festival. Ceva mai departe, văd un panou mare din tablă ruginită : „închiriem sală de sport pentru nunți. Primăria”. Oameni gospodari, zîmbesc eu în sinea mea. Mai încolo, zăresc o dubiță cu o reclamă mare pe ea : „Transport orice”. Românul bun la toate ! îmi mai trece mie prin minte. Ne oprim, deprimați, la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ospătarului era o cameră cu două paturi, trei sute, trei sute cincizeci, apoi patru sute de lei pe lună și tot așa... pentru fiecare pat cu confortul minim absolut necesar, banii jos cu cel puțin o săptămână înainte de întâi a lunii următoare. Nu închiria niciodată la familiștii cu copii. De preferat erau studenții veniți din provincie și funcționarii necăsătoriți. Capacitatea maximă: unsprezece chiriași, din care o parte luau masa de prânz și de seară, contra cost, chiar în bucătăria pensiunii în care erau și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cartier. O vilă aproape nouă, construită în anii interbelici, însă lăsată de izbeliște, în care ar fi putut locui o familie destul de numeroasă, prelungită în spate cu un șir de aproximativ încă vreo șapte camere dispuse special pentru a fi închiriate, în formă de L, din care patru cu ferestrele orientate spre răsărit și celelalte trei spre miazănoapte, adică tot spre stradă, cu cerdac comun în față și intrare separată pentru fiecare cameră. Acestea semănau perfect cu chiliile unor mânăstiri din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de curând! Bună ziua! răspunse căpitanul fără a se sinchisi, întrerupându-și activitatea care și lui îi plăcuse la fel de mult, adică îi dădu drumul din strânsoare. O cunoștea bine pe doamna Dan. Aceasta era proprietara mai multor locuințe pe care le închiria, în special, la ofițeri și subofițeri. Încotro așa devreme, doamna Dan? La piață după mici cumpărături. Am auzit că s-a mai ieftinit câte ceva. Aluzia la faptul că vor rămâne fără lenjereasă, declanșă în sufletul ei o reacție la care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
condițiilor insalubre oferite de proprietăreasă, își luau tălpășița la prima ocazie. Două din cele patru camere cu fața la răsărit și la mormanele de hârburi de care doamna Dan nu voia să se despartă nici moartă, la un moment dat, au fost închiriate de patru tineri, doi ofițeri și doi subofițeri, proaspăt repartizați la unitățile militare din localitate, cu care Bidaru dădea nas în nas aproape în fiecare dimineață. După un timp, s-au și împrietenit și au început să-l invite destul de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cititorul pe seama protagonistului povestirii de față. Anton era un tânăr de douăzeci și șapte de ani, destul de fericit și, pe deasupra, neînsurat. Acesta locuia singur într-un apartament micuț de la nelipsitul mezanin - foarte frumos și elegant, după părerea arhitecților, în general -, închiriat de preabuna lui soră, căci el, deși lucra ca simplu funcționar la minister - o slujbă, de altfel, chiar utilă oamenilor și întrucâtva vrednică de cinste -, cu o leafă bunicică pentru nevoile sale de zi cu zi, își cheltuia aproape toți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Nu, tu nu ești țicnit; ești chiar nebun. Când un om normal ajunge în Amsterdam, vizitează muzee de artă, își clătește ochii cu pitoreștile sale canale, cu nenumăratele poduri și case vechi. Tu ai dat fuguța la grădina botanică, ai închiriat pentru aproape o oră marele acvariu de aici și ai ținut morțiș să cânți, în tot acest timp, faunei și florei marine, protestând astfel împotriva sechestrării lor într-un mediu care, potrivit opiniei tale, nu poate fi numit altfel decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nepotul își continuă traseul marginii străzii, iar restul lumii își continuă viața încărcată cu de toate.și cu de bine, și cu de rău. Însă, tot mai mult, cu de rău. Calul alb din spuma mării Latifundiarul Dumitran Frunză a închiriat, pentru două zile și două nopți, jumătate de hectar de plajă, pe litoralul românesc, unde să aibă loc nunta fiesi, Artemiza, cu feciorul altui mare bogătan, Iusuf Galilei. Totul a fost pregătit cum rar intâlnești pe acele meleaguri. Ceva de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
o să ne lichideze pe noi. — Du-te naibii! zise el, întorcându-se spre bărbat. O iau puțin cu chirie... Vă dau un kil de cafea... — Nu. Un kil jumate... — Vă spun că nu. Nu e de vânzare și nici de închiriat. — Dar, auziți... numitul Lucas se apropie prudent. Asta nu e drept! Dacă ar fi o femeie..., o albă, aș înțelege. Dar nu e decât o indiancă. Și, culmea, o „sălbatică“, o yubani care micșorează capete. — Fratele ei mi-a încredințat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
legitimă - dacă este albă -, dar exista obligația să dai cu împrumut sau cu chirie indiencele sau negresele. Trebuie să împarți medicamentele și să îngropi morții, chiar dacă îi urai când erau în viață. Acum, Lucas invoca un drept: acela de a închiria o indiancă, așa cum se închiriază un pat sau un animal de povară. Refuză încă o dată clătinând din cap și vocea lui nu avea nici o inflexiune când răspunse: — Eu nu sunt garimpeiro. Lucas se apropiase peste măsură de mult. Fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
exista obligația să dai cu împrumut sau cu chirie indiencele sau negresele. Trebuie să împarți medicamentele și să îngropi morții, chiar dacă îi urai când erau în viață. Acum, Lucas invoca un drept: acela de a închiria o indiancă, așa cum se închiriază un pat sau un animal de povară. Refuză încă o dată clătinând din cap și vocea lui nu avea nici o inflexiune când răspunse: — Eu nu sunt garimpeiro. Lucas se apropiase peste măsură de mult. Fața lui aproape că îl atingea. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ocrotire... Am impresia că dacă aș pleca, ar fi ca și cum m-aș îngropa de vie, ca și cum aș dispărea pentru totdeauna de pe fața pământului. Și îi am pe fiii mei. Casa mea. Librăria. — Fiii tăi sunt departe. Casa poți să o închiriezi. Librăria, să o vinzi. — Știu. Dar nu asta mă leagă de aici. Nu e nimic foarte important. Nici măcar un pic important. Este teama de necunoscut, de a nu ști să mă descurc în lumea aceea. Cred că majorității oamenilor li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ușă, o vom închide cu o scîndură de cedru. 10. Eu sunt un zid, și țîțele mele sunt ca niște turnuri; în ochii lui am fost ca una care a găsit pace. 11. Solomon avea o vie la Baal-Hamon; a închiriat-o unor păzitori; și fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei o mie de sicli de argint. 12. Via mea, care este a mea, o păstrez eu. Ține-ți, Solomoane, cei o mie de sicli, și două sute fie celor ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
să lase niște bani, dar este refuzat. Habar n-avea băiatul acesta că taică-su clocea o lovitură financiară. Vecin cu el locuia o babă, care avea o pensie și mai mică. Și dacă ai sta la mine, și ai închiria apartamentul, nu crezi, doamna Eugenia, că am trăi boierește? Boierește la hîrciog în casă? Dar datoriile se adună și îți vor lua casa. Asta așa este și tare mă tem... Vezi? Eu îți vorbesc pentru că știu ce urmează. Ești om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și facultate. Ce frumoasă te-ai făcut! Romeo încearcă s-o pipăie, dar Tina se retrage ferm. Ce sperioasă ești! Îmi apăr singura mea avuție, ai înțeles? Înțeleg. Dacă vrei, eu te pot lua. Poți să stai la mine, am închiriat o garsonieră. Vedem noi. Fata pleacă mulțumind, iar Romeo comentează tăcut: Nu-mi scapi tu, codano. Satul era în fierbere, lumea petrecea și cei mai deștepți făceau politică. De abia acum știau cum să voteze. În unanimitate, adică deștepții satului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
măritiș oftau după Romeo, luînd în serios pipăiala băiatului. Cu o zi înaintea plecării celui rîvnit de fetele satului, Tina a plecat la Iași, locul de întîlnire a celor doi complotiști. În prima zi au ajuns în Ungaria și au închiriat o singură cameră. Ești a mea, boboaco, își freca mîinile hîrșitul Romeo. Au dormit în același pat, dar Tina sărea ca un arc cînd în Romeo dădeau hormonii în clocot. Te abandonez aici, înțelegi? Mă descurs și fără tine. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și mireasa frumoasă ca un crin de hîrtie, ținîndu-se de mînă. Nașul și nașa, tunși, rași, frezați, bîzÎind ca doi bondari Într-o plasă de beteală. Apoi socrii mari și socrii mici, cavalerii și domnișoarele de onoare În rochii sclipitoare, Închiriate din Obor, și restul lumii, mai cu șepci, mai cu basmale, mai cu genți, mai cu sacoșe, fetițe fără sîni, cu cercei și brățări de tablă lîngă băieței Împiedicîndu-se În blugii fraților plecați la armată. Peste drum de betonieră se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trebuiau să fie proptite În timpul nopții, ca să nu cadă. Rowe ocupa două camere - un dormitor și un salonaș - la primul etaj al unei case a cărei proprietăreasă, doamna Purvis, rămăsese și ea locului. Doamna Purvis Îi făcea și menajul. Îi Închiriase camerele gata mobilate, așa că Rowe nu se ostenise să le aducă vreo schimbare. Trăia ca un om care-ar fi poposit Într-o oază În plin deșert. Aproape toate cărțile de pe rafturi proveneau de la anticariat sau din biblioteca publică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În odaia lui. După cîteva ore de căutări asidue, dădu peste numărul căutat: avea ochii atît de Împăienjeniți, Încît cu greu descifră adresa: Prince Consort Mansions, 16, Battersea - adresă cu totul necunoscută. „Firește, Își spuse el amețit, un criminal Își Închiriază o cameră mobilată“. Se trînti pe pat și Închise ochii. Abia pe la cinci după-amiaza se hotărî să acționeze, dar acționă mecanic. Nu mai voia să se gîndească la nimic: ce rost avea să facă presupuneri Înainte de a auzi ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Oftă din nou, Își mai turnă un pahar.) Prima catedră am avut-o În ’84, la liceul Carnot, la Dijon. Anne era gravidă În șase luni. Așadar, eram profesori, un cuplu de profesori; urma să ducem o viață normală. Am Închiriat un apartament pe strada Vannerie, la doi pași de liceu. „Nu sunt prețurile de la Paris, ne spunea fata de la agenție. Nu e nici viața de la Paris, dar o să vedeți, vara e foarte vesel, vin turiști, vin o mulțime de tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
era aproximativ ora șapte. Bruno deschise o sticlă de vin alb. Nu povestise niciodată, nimănui, anii de după plecarea lui din Dijon; avea s-o facă acum. — La Începutul anului școlar 1989, Anne a obținut un post la liceul Condorcet. Am Închiriat, pe strada Rodier, un apartament cu trei camere, cam Întunecos. Victor mergea la grădiniță, aveam zile libere. Atunci am Început să merg la târfe. În cartier erau mai multe saloane de masaj thailandez - New Bangkok, Le Lotus d’or, Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Început. Pe terasa orientată spre vest, cu vedere spre portul turistic, puteau să bea un aperitiv, profitând de ultimele raze ale soarelui ce asfințea. Stațiunea naturistă de la Cap d’Agde dispune de trei centre comerciale, de minigolf și centru de Închiriat biciclete, dar pentru a-și atrage clienții mizează, În primul rând, pe plăcerile mai elementare ale plajei și sexului. În fond, ea constituie locul unei propuneri sociologice deosebite, cu atât mai surprinzătoare cu cât pare să-și găsească reperele În afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aici. Ținutul ăsta are ceva foarte special. Totul vibrează În permanență, iarba pajiștilor și suprafața apelor, totul pare să indice o prezență. Lumina este mobilă și blândă, ca o materie schimbătoare. O să vedeți. Cerul, și el, este viu. 6 Michel Închirie un apartament lângă Clifden, pe Sky Road, Într-o fostă clădire a pazei de coastă, reamenajată pentru turism. Camerele erau decorate cu roți de tors, cu lămpi de petrol, cu alte obiecte vechi considerate a fi pe placul turiștilor; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fată cu totul și cu totul inocentă, care are chiar și părinți și nu știe cu ce se mănâncă lucrurile astea, motiv pentru care pot s‑o instruiesc eu personal, ura! Frumoasă domnișoară, singură‑singurică, trebuie s‑o ajutăm. Am închiriat o cameră la hotel, drăguță și foarte scumpă, care are chiar și baie separată. Oh, sunteți nespus de amabil, altfel n‑aș ști încotro s‑o iau, de ce și pentru ce, dar acum știu, când mă uit așa la dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]