11,260 matches
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni și Crasna, având în total 2784 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, o școală și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, cu o populație de 4445 de locuitori, în plasa Codăești a aceluiași județ. În 1931, satul Pribești a fost transferat comunei Codăești, comuna rămânând cu satele
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
Păușești", făcea parte din plasa Cârligătura a județului Iași și era formată din satele Păușești, Dumești, Hoisești, Căcărăzeni, Buțulucu, Holm, Scobălțeni, Chilișoaia și Frumușelele, având în total 2497 de locuitori. Funcționau în comună șase mori de apă și două cu aburi, cinci biserici și trei școli cu 96 de elevi. Anuarul Socec consemnează schimbarea numelui comunei în "Dumești", comună ce făcea parte din plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2383 de locuitori în satele Dumești, Hoisești, Căcărăzeni, Păușești și Chilișoaia, după ce
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bârlești", făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Bârlești, Totoești, Erbiceni și Spinoasa, având în total 2375 de locuitori. Funcționau în comună o moară de apă, una de aburi, două școli cu 80 de elevi, și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu noul nume de "Erbiceni", în aceeași plasă și având 3194 de locuitori și aceeași structură (cu satul Bârlești separat în Bârlești-Români și Bârlești-Unguri). În
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Holboca, Dancu, Valea Lungă, Rusenii Vechi, Rusenii Noi și Coada Stâncii, având în total 1455 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, patru de vânt și trei de aburi, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1942 de locuitori în satele Dancu, Cristești, Holboca, Orzeni, Ruseni și Valea Lungă. În 1950, comuna a fost transferată orașului regional Iași, reședința
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
comuna purta denumirea de "Rediul Mitropoliei", făcea parte din plasa Copou a județului Iași și era formată din satele Rediu Mitropoliei, Moinești, Popricani, Coarba, Țipilești, Iepureni și Izvoarele, cu o populație 1698 de locuitori. În comună existau două mori de aburi, două școli cu 67 de elevi, și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2765 de locuitori în satele Iepureni, Horlești, Izvoarele Măimești, Popricani-Corbu, Rediu Mitropoliei, Țipilești și Zaharna. În 1931, comuna a fost desființată
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Turia a județului Iași și era formată din satele Roșcani, Rădeni, Borșa, Găureni, Albota, Eduțu, Căuești și Păuleni, având în total 1957 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, una de aburi, cinci biserici și trei școli cu 102 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1047 de locuitori în satele Căuești, Păuleni, Rădeni și Roșcani. În 1931, comuna a fost desființată, satele Rădeni și Păuleni trecând la
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cârligătura a județului Iași și era formată din satele Sinești, Osoi, Catârgaci și Stornești, având în total 1935 de locuitori. Existau în comună o școală, o moară de aburi și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2240 de locuitori în satele Bocnița, Osoi, Sinești și Stornești. Comuna a fost desființată temporar în 1931, când satele ei au trecut la comuna
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bosia", făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Bosia, Marhonda, Mânzătești, Berești și Ungheni, având în total 1376 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub numele de "Ungheni" în plasă Copou a aceluiași județ, având 1854 de locuitori în satele Berești, Bosia, Mânzătești, Marhonda, Ungheni și Ungheni-Haltă. În 1950, denumită din nou "Bosia
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
00 Unt și alte materii grase din lapte 0406 Brânzeturi și caș 0407 00 Ouă de pasăre cu coajă, proaspete, conservate sau fierte 0408 Ouă de pasăre, fără coajă și gălbenușuri de ouă, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, coapte, congelate sau conservate în alt mod, inclusiv cu adaos de zahăr și alți îndulcitori 1601 00 Cârnați, cârnăciori și produse similare din carne, din organe sau din sânge; preparate alimentare pe baza acestor produse 1602 Alte preparate și conserve
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
Între 1872-1873 uniții au construit biserică proprie. Epidemia de holeră din 1873 a făcut peste 300 de morți. În 1892 devine comună, cu notar propriu; era o așezare mare, cu un grad ridicat de dezvoltare. Avea deja o moară cu aburi, o societate de credit iar populația trecuse de 2.000 de locuitori. Începutul secolului XX a reprezentat perioada de maximă dezvoltare. A urmat Primul război mondial în care au murit 72 de silăgeni. La Adunarea din Alba Iulia care a
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
formată din satele Căpățânești, Cârlovoaia, Mărăcineni, Mătești, Potocenii de Jos și Potocenii de Sus, cu o populație totală de 2150 de locuitori care trăiau în 447 de case. În comună funcționau 15 mori de apă pe Buzău, o moară cu aburi, o stână, o rafinărie de petrol care distila țițeiul extras în zona Berca, 2 școli (una la Mărăcineni și a doua la Mătești), având în total 95 de elevi (din care 6 fete) și 3 biserici. În 1925, comuna era
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
țărânilor fără avere, printre alții. Cu creșterea populației a crescut și întinderea comunei, iar pământurile care sunt lucrate, fac cea mai mare parte din aceasta. Mașini de treierat au existat deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur pentru treierat, dar deja înainte de al doilea război mondial s-au folosit tractoare. Agricultură a fost mai mult axată pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și vită de vie. Cu conectarea comunei la linia ferată Timisoara-Arad, în anul 1871
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
o puternică dezvoltare economică. Exploatarea resurselor minerale reprezintă activitatea principală, iar ca anexă, pe lângă mină, funcționau ateliere de fierărie, lăcătușerie, tâmplărie (la început cu mașini acționate hidraulic). Ulterior, energia electrică era furnizată de un generator acționat de o turbină de abur alimentat de la un cazan cu lemne, înlocuit in anii 50 cu un grup electrogen pe bază de combustibil Diesel. Pe lângă minerit, se practică exploatarea lemnului, fiind în funcțiune mai multe gatere hidraulice acționate de apa colectată din râu și dirijată
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
Inotești, toate trei fiind aflate în plasa Cricovul a județului Prahova. Comuna Parepa era formată din satele Parepa, Rușani și Degerați (toate astăzi contopite în satul Parepa-Rușani), avea 924 de locuitori, o școală frecventată de 17 elevi, 3 mori cu aburi și două biserici ortodoxe, una la Parepa (zidită de pitarul Ștefan Macovei) și una la Degerați (construită în 1892 și finanțată de Gheorghe Grigore Cantacuzino). Comuna Inotești avea 1000 de locuitori, o școală unde învățau 64 de elevi și o
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
de elevi (din care 2 fete). Fiecare sat avea biserica lui, cea din Mazîli fiind fondată de frații Bozieni în 1786, iar cea din cătunul Ungureni, de Enuță și soția sa Ecaterina în 1802. În comună erau 2 mori cu aburi. La începutul secolului al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În perioada interbelică, comuna a fost arondată plasei Urlați din județul Prahova, iar în 1950 a
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
-lea, comuna purta denumirea de "Șerbești", făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Șerbești, Ghigoieni, Hârtopu, Broșteni și Trudești, având în total 2188 de locuitori. În comună existau o moară de apă, una cu aburi, trei biserici și două școli. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Cârligi, formată din satele Cârligi, Soci, Dragomirești, Dudești, Vadu și Valea Albă, cu o populație totală de 1149 de locuitori
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
și satele Butuci și Mireș. Se preciza, de asemenea, că în urma reformei agrare din 1864 fuseseră împroprietăriți 336 locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform acestei surse, în comună trăiau 2095 de locuitori, și existau acolo o moară cu aburi, o școală și patru biserici ortodoxe — două în Sângeru (una fondată de Alecu Văcărescu în 1816 și alta fondată de Dumitrache Mârzescu în 1723), una în Mireșul fondată de Anica Văcărescu și fratele său Pană Băbeanu în 1851 și o
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Teleorman a județului Teleorman și era formată din satele Bârla, Podișoru și Șelăreasa, având 1456 de locuitori. Existau în comună o școală mixtă cu 18 elevi, o moară cu aburi și două biserici (la Podișoru și Bârla), iar principalii proprietari de pământ erau moștenitorii Bârleanu și Felicia Papadopol. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Ciocești-Mândra, Malu, Mozăceni și Urlueni. Comuna Ciocești-Mândra
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
comuna Malu, trăiau 820 de oameni în satele Malu, Brabeți, Zuvlecați și Afrimești, ea având o biserică și o școală cu 15 elevi. Comuna Mozăceni, formată din satele Mozaceni și Bădești, avea 797 de locuitori, două biserici, o moară cu aburi și o școală cu 20 de elevi, principalul proprietar de terenuri fiind N. Butculescu. Comuna Urlueni, cu satele Urlueni, Tomești și Lereni, având 1403 locuitori, o școală mixtă și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Tecuci-Kalinderu
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Călinești, Turculești și Vitichești, având în total 1621 de locuitori ce trăiau în 401 case. În comună existau o moară de aburi (proprietatea lui G. Manolescu), trei biserici și o școală mixtă cu 41 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Gorganu, Văleni și Vrănești. Comuna Gorganu, formată din satele Drăghicești, Gorganu
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
cu 71 de elevi (dintre care 6 fete). Comuna Ciulnița, cu satele Ciulnița și Prundeni avea 768 de locuitori ce trăiau în 165 de case; și două biserici. Comuna Glâmbocata, alcătuită din satele Glâmbocata și Călugărița, avea o moară de aburi, două biserici și o școală, populația ei fiind de 1023 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Budișteni, celelalte două comune muscelene (Ciulnița și Leordeni) făcând parte din aceeași plasă: comuna Ciulnița avea 2229 de locuitori în satele
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
la Enăchești, iar principalii proprietari erau T. Rafailă, I. Tăzlăoanul și G. Simionescu. Comuna Tețcani avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele Berești, Turluianu și Verseștii de Jos, având în total
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
locuitori. În comună funcționau două școli mixte (una la Gioseni din 1866 și una la Horgești din 1890) cu 50 de elevi, două biserici ortodoxe în satele Gioseni și Horgești și două catolice în aceleași două sate, o moară cu aburi, două mori de apă și o fabrică de spirt, iar principalii proprietari de pământ erau fiica lui Ion Strat, pe nume Alisa D. Lecca, Profira Strat și Ioan Gh. Lecca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Siret a
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și avea în compunere satele Răcăciuni, Gâșteni, Teiuș, Satu Nou și Berindești, cu 2201 locuitori. În comună existau trei mori de apă, una de aburi, două școli mixte una deschisă în 1865 la Răcăciuni cu 55 de elevi și una la Gâșteni cu 13 elevi două biserici ortodoxe și una catolică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
abilitatea sa de a dizolva multe substanțe. Această proprietate îi dă apei posibilitatea să fie și „solventul lumii vii”. Este singura substanță comună care există sub toate cele trei forme de agregare în natură: solidă (gheață), lichidă (apă) și gazoasă (abur). Moleculele de apă formează legături de hidrogen între ele, fiind puternic polare. Polaritatea moleculei de apă permite separarea în ioni și formarea de legături puternice cu alte substanțe polare, precum alcoolii și acizii, astfel dizolvându-le. Legăturile de hidrogen sunt
Apă (moleculă) () [Corola-website/Science/300755_a_302084]