144,219 matches
-
parusia Domnului, alegând un corp omenesc demn de lucrarea sa nelegiuită și va înșela oamenii prin minuni mincinoase. Dumnezeiescul apostol ne‑a arătat limpede acestea, în epistola trimisă tesalonicenilor, în care spune: „În privința venirii Domnului nostru Isus Cristos și a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, fraților, să nu vă pierdeți cugetul, nici să vă înspăimântați; nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare [prezentată] ca fiind a noastră, cum că ziua Domnului a și sosit” (2Tes
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
membri). Între scopurile principale ale asociației figurează învățarea și propagarea limbii și istoriei românilor, cultivarea limbii și încurajarea încercărilor literare în limba română, organizându-se conferințe și șezători în care se citeau și se analizau producțiile literare ale membrilor societății. Adunările generale aveau ca tematică limba și istoria românilor. De asemenea, problemele de ortografie completează lista subiectelor frecvent discutate. În 1845-1846 va fi redactată și difuzată revista manuscrisă săptămânală „Ziorile pentru minte și inimă”, care, distribuită gratuit școlilor românești, va capta
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
să se adauge cât mai mult la erudițiunea tinerimii”. Majoritatea membrilor erau elevii Preparandiei și studenți teologi din localitate. Formele de activitate sunt diverse, dezbaterile literare pe marginea scrierilor proprii sau lecturile atrăgând cel mai mare număr de participanți. În adunări se lansează ideea solidarizării teologilor arădeni cu acțiunile cultural-sociale ale colegilor din alte centre de învățământ teologic (Sibiu, Caransebeș etc.). Existența unei biblioteci și a unui cabinet de lectură avea un rol esențial. Biblioteca, inaugurată tot în 1867, dotată cu
SOCIETATEA DE LECTURA A TEOLOGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
gustul lecturii și al scrisului. Pentru poezia Viitorul, socotită subversivă, modestul funcționar se vede destituit. Deși nu participase efectiv la mișcarea de la 1848, e pus pe lista proscrișilor și, după multe peripeții, reușește să treacă în Transilvania (ia parte la adunarea de pe Câmpia Libertății), iar de acolo, în Bucovina. În 1849 revine la Iași. Este numit șef al Secției I din Departamentul Averilor Bisericești și Învățăturilor Publice. În 1855 se numără printre membrii Divanului de Întărituri. După un an se stabilește
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
patriotice de Ciprian Porumbescu și Ion Vidu. În aria de preocupări a societății intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul rumânesc... al lui Aron Pumnul, Scrierile lui A. D. Xenopol. Într-un raport al bibliotecii, datat 1894, se menționează că lucrările cele mai solicitate de elevi
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
altfel, că principala formă de activitate a societății manifestările editoriale, deoarece întrunirile științifice erau proiectate să se desfășoare numai cu ocazia congreselor de lingvistică. Se propunea că biroul de conducere să fie ales pe o durată de șase ani de către adunarea generală. Este semnificativ că în ultimele luni ale anului 1956 au fost desemnați să facă parte din S. de F.R., ca membri de onoare, Dumitru Găzdaru, N. I. Herescu, Jean Boutière, Ernst Gamillscheg, Alf Lombard, Basil Munteanu, Mario Roques, G. D.
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
organizată pe secții: filologie, filosofie și teologie, istorie, sociologie, literatură și artă, economie, cu filiale în Italia, Germania, iar din 1964 și în Franța. Activitatea se desfășoară în ședințe de studii pe secțiuni, cicluri de conferințe, expoziții și concerte, în adunări generale și congrese internaționale. S.A.R. editează mai multe publicații cu caracter științific și literar-artistic, printre care „Acta Historica”, „Acta Philologica”, „Acta Philosophica et Theologica”, „Acta Scientiarum Socialium”, „Revista scriitorilor români”, cât și colecții de eseuri și studii, volume de comunicări
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
în exil: Societatea Academică Română, „America”, 1957, 52; Societatea Academică Română din Roma, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice Române], „Revista scriitorilor români”, 1966, 5, 1967, 6, 1968, 7, 1969, 8; Constantin Sporea, Date despre istoricul Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1982, 19; Manolescu, Enciclopedia
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
Samuil Vulcan, dorea să contribuie la răspândirea culturii naționale prin cultivarea limbii și literaturii române, a muzicii corale și instrumentale românești, la formarea și dezvoltarea deprinderilor oratorice. Societatea își va desfășura activitatea prin organizarea de ședințe ordinare, festive și publice. Adunările festive erau menite a omagia, în primul rând, personalitatea lui Samuil Vulcan. În 1877-1878 au loc douăzeci și șapte de ședințe ordinare, în 1878-1879 treizeci și două, ceea ce pune în lumină creșterea interesului locuitorilor orașului pentru manifestările culturale ale societății
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
greutățile cu care se confruntau și pe care se străduiau să le învingă. Un ecou puternic a avut Războiul pentru Independență purtat de România în 1877. La aflarea veștii că puterile europene au recunoscut independența României se va organiza o adunare festivă cu un program artistic compus din piesele corale Steaua României, Cântecul gintei latine și Deșteaptă-te, române. În decembrie 1884 autoritățile maghiare din Cluj, împreună cu Senatul Universității, apreciază activitatea desfășurată de societate drept „vătămătoare” și hotărăsc desființarea ei. Pentru
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
Frații Jderi (Oamenii Măriei Sale, 1942), culegerea Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943) și scrierea autobiografică Anii de ucenicie (1944). După august 1944 S. se alătură fără rezerve regimului impus de ocupanții sovietici și primește funcții importante: membru, apoi vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale (1947-1961), membru în Consiliul Mondial al Păcii, președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor (1956-1961; avusese această demnitate și în 1940, în cadrul Societății Scriitorilor Români), președinte de secție la Academie (1948-1961). Își exprimă adeziunea politică și într-o serie de
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Simpatiile pentru imperiali ai Voievodului sau, poate, ostilitatea boierilor de la răsărit de Olt, ori - afirmă unii istorici (C.C. Giurescu, între ei) - amestecul turcilor (cauzele adevărate nu sunt cunoscute) au închegat un complot împotriva sa, uneltire pusă la cale într-o adunare a boierilor (ținută la Slatina, către sfârșitul anului 1528) și condusă de marele vornic Neagoe din Periș (un boier foarte bogat) și de postelnicul Drăgan din Merișani, cumnatul lui Neagoe 79. Radu de la Afumați, lipsit de oaste, a căutat sprijin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mișcătoare, priimînd și ceale din zestrea ei”), Provilniceasca Condică din 1780 arată limpede că acest drept dispărea „de să va mărita a doua oară repăzind anul jălii, de vreme ce atunci o vinovățește pravila a fi lipsită de acea parte”114. O adunare a Legiuirilor civile ale țării Românești, întocmită de clucerul C.N. Brăiloiu pe la 1854, dovedește trăinicia acestei prevederi: „De se mărita femeea în anul jalii, să piarză darul dinaintea nunții, și de va avea copii, să fie al lor, iar de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
socoteli financiare (nu puține, căci soarta economică a unei femei nu era ușoară). Trăise cu soțul ei vreo cincisprezece ani. Nu-i făcuse copii (de aceea averea a încăput pe mâna nepoților lui Nicoriță), dar îl secondase în eforturile de adunare a unei averi impresionante - moșii, sate, vii, lacuri, mori, curți la țară, case în Iași. Cei doi au ctitorit o biserică în Iași (hramul ei este Sfântul Ioan cel Nou și i se zice îndeobște Biserica Nicoriță), au prefăcut-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Cluj pentru „cultivarea în limba maternă, perfecționarea în literatura română și contribuirea la înavuțirea literaturii prin elaborate proprii”. Statutul evidenția scopul societății: „înaintarea în cultura mai înaltă și în estetică, prin lecturi de cărți și ziare românești”, mijloacele fiind „adunarea unei biblioteci mai cu seamă din producțiile literare românești, apoi germane, maghiare și alte producții”. Reuniunile aveau loc sâmbăta și în cadrul lor se prezentau disertații pe teme literare, scrieri proprii, urmate de discuții însuflețite, se recitau poezii. Revistele preferate erau
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
legat mai ales de prima perioadă. Fondarea societății a fost inițiativa lui Iosif Vulcan, care, la 9 februarie 1862, prezintă colegilor săi, studenți români, Proiectul statutelor Societății de lectură a junimii române din Pesta. Proiectul este însușit și votat în adunarea generală din 20 februarie 1862, când se alege și consiliul de conducere: Partenie Cosma - președinte, Ion Nedelea - vicepreședinte, Iosif Vulcan - notar, Sabba Fercu - bibliotecar. La constituire societatea număra douăzeci și unu de membri, iar țelul urmărit e astfel formulat: „deprinderea în limba
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
C. Bacalbașa, când Caton Theodorian primește sarcina de a redacta proiectul de statut și de a recolta adeziunile. Demersurile nu s-au finalizat însă până la intrarea României în războiul mondial, fiind reluate în 1919 și continuate în anii următori. La adunarea de constituire din 1923 cei douăzeci și patru de dramaturgi prezenți, recunoscuți, împreună cu alți patru, ca membri fondatori (între ei numărându-se Ticu Archip, I.C. Aslan, Zaharia Bârsan, I.Al. Brătescu-Voinești, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Paul Gusty, A. de Herz, Ion Minulescu
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
manuale, almanahuri etc., prin încurajarea inițiativelor menite să contribuie la propășirea literaturii în Basarabia ș.a.m.d. Se punea și problema înființării unei edituri locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde demersuri la București pentru obținerea banilor necesari. Adunarea generală care urma să aleagă noul comitet are loc la 24 martie 1940, în Sala Eparhială din Chișinău. Din conducere vor face parte Pan Halippa - președinte, Nicolae Spătaru - vicepreședinte, Nicolai Costenco - secretar general, Sergiu Matei Nica - președinte al secției literare
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
România”, un grup de intelectuali, între care P. S. Aurelian, C. Esarcu, Em. Bacaloglu, Theodor Aman, Petre Ispirescu, B. P. Hasdeu, Ștefan C. Michăilescu, Gh. Sion ș. a., are inițiativa creării societății și decide organizarea, la Ateneul Român din București, a unei adunări de protest împotriva proiectului de buget al învățământului. C. Esarcu evidențiază în discursul său că proiectul „lovește în mod grav instrucțiunea și dezorganizează acolo unde nu o izbește direct”. În fața valului de proteste, guvernul este nevoit să renunțe. Ziarele românești
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
și literaturii române, istoriei naționale. Prima școală, cu șaptezeci de elevi, este inaugurată la Ploiești, la 8 februarie 1868, în prezența lui Ion Heliade-Rădulescu. Până în 1870 au mai fost înființate alte școli la București, Bârlad, Focșani. O lege votată de Adunarea Deputaților în 1881 recunoaște că școlile S. pentru Î.P.R. sunt egale cu cele ale statului. Alături de școli, societatea găsește numeroase forme de educație specifice diferitelor vârste (grădinițe, atenee populare etc.). Ministerul Instrucțiunii Publice din guvernul lui Lascăr Catargiu hotărăște
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
teatrul ca o școală morală, umanitară și patriotică, prin care poate fi educat gustul frumosului și poate fi cultivată limba, Vulcan expune posibilitățile concrete ale acțiunii de ridicare a teatrului în limba română. Se propune formarea de comitete filiale pentru adunarea contribuțiilor bănești, se recomandă organizarea, în beneficiul fondului de teatru, a unor reprezentații cu actori diletanți (care ar putea fi îndrumați de Matei Millo), a unor concerte și serbări populare. Se arată că localul teatrului ar putea fi ridicat la
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
În urma unor întâlniri, sunt desemnați Iosif Hodoș - președinte, Iosif Vulcan - secretar, Vincențiu Babeș - casier și se aprobă un Apel către publicul român, apărut în aprilie 1870 atât în „Familia”, ce va deveni publicația societății, cât și în periodicele de peste munți. Adunarea de constituire va avea loc în toamnă, la Deva. Aici se dezbate proiectul de statut și sunt aleși Iosif Hodoș - președinte, Alexandru Mocioni - vicepreședinte, Iosif Vulcan și Augustin Horșia - secretari, Vincențiu Babeș - casier, Iosif Hodoș face o expunere intitulată Teatrul
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
și sunt aleși Iosif Hodoș - președinte, Alexandru Mocioni - vicepreședinte, Iosif Vulcan și Augustin Horșia - secretari, Vincențiu Babeș - casier, Iosif Hodoș face o expunere intitulată Teatrul în Țările Române, iar Iosif Vulcan rostește discursul De ce voim să avem un teatru național?. Adunările generale anuale, ținute pe rând în aproape toate orașele importante din Transilvania, erau evenimente de seamă în viața culturală a acestor centre, prilejuri de solidaritate națională. Disertațiile, conferințele, pregătite fie de membrii comitetului, fie de alți intelectuali din societate, prezentau
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
cei mai gustați sunt Vasile Alecsandri și Iosif Vulcan. Au fost jucate și O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, Ovidiu și Despot-Vodă de V. Alecsandri. După o perioadă de stagnare, între 1890 și 1895, când nici nu mai au loc adunările generale, se hotărăște reorganizarea societății, care din 1895 își mută sediul la Brașov. Acum se modifică și componența comitetului, Iosif Vulcan devenind președinte, Virgil Onițiu secretar și apoi vicepreședinte, Vasile Goldiș secretar, tot secretari fiind ulterior Iosif Blaga și Gheorghe
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Consultații gratuite (1987) reprezintă în acest sens o reușită. În schița Sfaturi pentru începători Ș. fixează agresivități verbale ale personajelor, în dorința lor de a ieși în relief. În preajma unei plecări turistice în Anglia, viitorii călători sunt asediați de o adunare care îi copleșește cu sfaturi, unul mai absurd decât celălalt. Surse de umor sunt numele: doamna Gurnișt le explică ce este smogul britanic, recomandând umbrela, dentistul Kleinergrois deplânge scumpetea plasturilor din Anglia, un fost sindicalist comunist amintește monotonia „mâncării colonialiste
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]