15,743 matches
-
ei schimbând informații politice interne și externe în speranța, ce se va dovedi deșartă, că într-o zi tot vor veni americanii să pună lucrurile la punct pe aici pe unde, și cu sprijinul lor se stricaseră prea multe. Dar americanii, acei ce mai știau că existăm, ne uitaseră cu totul. Și nu-și mai vor aduce niciodată aminte de noi. Speranțele au fost nu numai pentru această mână de viteji, ci pentru întreaga nație, simple iluzii. Așa modest cum era
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Iisus îi cheamă pe apostoli pe calea suferinței și a morții, văzându-și iluziile spulberate, ca să se sustragă de la soarta comună, s-a dus și a vândut. Profesorul Groapă a intrat în rezistență, poate în speranța că atunci când vor veni americanii, se va alege și el cu ceva. Timpul trecând, și în zare ne mai zărind decât dezastrul, atunci când Securitatea i-a oferit șansa, a căutat să se salveze pe sine cu orice preț, fie și călcând pe viața camarazilor săi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
N-ar fi, în lipsa lor, un plictis continuu pe pământ ? N-am trăi într-o lume de cristale văzătoare și imobile, nu s-ar robotiza totul ? Fără arte, fără științele umaniste eficiența singură împiedică însuși mecanismul de înaintare al societăți. Americanii (altfel maeștri într-ale testelor pragmatismului) au eliminat din clasele gimnaziale, prin anii '70, limba latină, precum și alte discipline umaniste, introducând în locul acestora disciplinele pur tehnice, tocmai pentru o și mai mare eficientizare a omului în realizările pragmatice. În scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
este farsa formidabilă pe care Dumnezeu a făcut-o omului. Totul se întoarce împotriva noastră. Trăim în absurd. Orice ideologie este o mască ce ascunde și justifică crima. Marxismul nu poate rezolva răul dimpotrivă, l-a agravat.... Oamenii de știință americani au depășit ateismul. Există o conștiință care ne dirijează... Teatrul politic este egal cu teatrul bulevardier. El reflectă, mai palid, o ideologie anume, fiind, în consecință, tautologic... Niciodată nu voi fi capabil să fac altceva decât literatură..." Cozeria fiind citită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se evidențieze contribuțiile remarcabile ale fiecărei etnii și nu văd în asta nimic excesiv naționalist, xenofob, condamnabil. Doar nu vă închipuiți că nemții ar include, în primii zece germani, un ne-neamț. Noi, generoși și mai democrați decât englezii, francezii, americanii, am oferit două locuri din zece lui Wurmbrand (exemplu de manipulare prin voturi obediente) și lui Carol I. Nici o îndoială: Carol I a fost o mare personalitate, cu o contribuție de neuitat la constituirea României moderne. I-am citit cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
științelor exacte să pună o vorbă bună pe lângă organismele internaționale, doar-doar s-o îndura America să-l primească. Deziluzie după deziluzie: din camp se pleacă pe alese ("cel mai tâmpit evreu sovietic are prioritate înaintea celui mai bun est-european"), iar americanii, în loc să se îndure de soarta celor ce au cutezat să evadeze din estul comunist, "au suplimentat cu 20.000 numărul de vize pe 1989, dar le dau la întâmplare, prin tragere aleatorie, făcută de un ordinator. De ce nu ne iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Lermontov, în 1841), 1837 în Canada, 1814 în America de Sud. Provocări au mai fost, dar nu li s-a dat curs: în 2002, vicepreședintele Irakului, Yaha Yassin, îi propune lui George W. Bush să se dueleze cu ce arme va alege americanul, sub privegherea arbitrului Kofi Annan. Nici președintele Americii, nici Secretarul general ONU n-au găsit răgazul necesar pentru a da curs insolitei invitații. Și nici umorul ca să propună arme... nucleare... Recorduri: în Rusia, contele Fiodor Tolstoi a ucis, în duel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nițel și reuși să traducă destul de exact, după cum puteam să văd din râsul dezlănțuit al poponarului ăla. Laur Îmi mai spuse că pot să păstrez eu lucrurile pe care le-a lăsat la Zlate. Lui nu-i mai trebuie nimic. Americanul l-a Îmbrăcat de la chiloți până la geaca asta de piele care-o văd pe el și săptămâna viitoare vor pleca Împreună acolo la el În America. Mi-a arătat, și-a pus și viza și și-a cumpărat bilet de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
minute, infernul s-a dezlănțuit cu atacuri aeriene urmate de bombardamente de tunuri, distrugătoare.. de neimaginat. Marea era agitată... minele submarine făceau ravagii.. bărcile săreau în aer spulberate... Soldații erau împietriți de groază... La ora 6 și 30 de minute, americanii au ajuns pe plaja din Normandia. Atacul a fost năpraznic, plaja a fost acoperită cu mii de morți, răniți fără picioare, fără brațe... era ceva ce nu poate fi înfățișat în cuvinte... vorba n-are puterea faptei. Germanii rămași în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mulțumire în fața micilor satisfacții pe care le oferă viața. Oamenii... încet-încet se dezmorțeau, parcă, s-ar fi trezit dintr-un somn adânc... otrăvit. Iașul era pe cale să revină la vechea lui tihnă. Pe bătrânul Continent era Pace... Dar, abia după ce americanii au aruncat cele două bombe atomice în Japonia, și au pus capăt celei mai mari conflagrații mondiale... pe întreg Globul s-a sărbătorit Victoria... La Postdam se instituie noua ordine a lumii. Se contabilizează alte zeci de milioane de oameni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
închisoarea... mai rău ca moartea. Aristocrația se irosea pe zi ce trecea și pierdea orice importanță socială. Trăiau totuși cu o speranță absurdă, că se va întâmpla ceva.. că va veni cineva și îi va salva. „.. Las’ că vin ei... americanii..!”, flutura pe buzele multora. Realitatea era... că eram abandonați sub ocupație rusească și comunistă. A intervenit și seceta... Ce vară fierbinte... vara lui 1946!.. De la Paști și până la Rusalii, o dată s-a îndurat Cerul să zvârle câțiva stropi, și de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
toate adevăratele valori...Valoarea se confunda cu nonvaloarea. Viața devenise prea brutală, rea și dușmănoasă... Pentru ei nu mai era altă soluție decât expatrierea... Se asista la prăbușirea unei lumi. Totuși, pe buzele multora mai fluturau cuvintele: „Las’că vin americanii... vin și ne scapă..!” Se petrecea în lume ceva sinistru... înspăimântător, ceva ce învăluia totul într-o ceață care cuprindea din toate părțile. Și totuși, mulți, foarte mulți trăiau cu speranța absurdă, că vor veni americanii și-i vor scăpa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cuvintele: „Las’că vin americanii... vin și ne scapă..!” Se petrecea în lume ceva sinistru... înspăimântător, ceva ce învăluia totul într-o ceață care cuprindea din toate părțile. Și totuși, mulți, foarte mulți trăiau cu speranța absurdă, că vor veni americanii și-i vor scăpa... Printre ei, au fost și luptătorii din munți, care au murit până la ultimul, crezând în ea... Erau ofițeri retrași, după război, în munți, cărora li s-au alăturat învățători, studenți, chiar și simpli țărani.. Frații Arnăuțoiu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
au dat de urmă niciodată. .. Iarna aspră și geroasă, care a urmat, au înfruntat-o în ascunzătoarea de sub Toaca, înfofoliți în cojoace mițoase într-o fumărie groasă, s-o tai cu cuțitul, mistuiți de gânduri și speranța absurdă... în așteptarea americanilor. Seară de seară, cu urechile lipite de stația de radio, așteptau cu înfrigurare „ora” când „Radio Londra” și „Vocea Americii”, transmiteau emisiuni în limba română. „Bum-bum... bum-bum..!,se auzi semnalul.. era ora 9 seara... „Sst...sst..!”, se țâstuiră toți deodată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
așa este Profesore,.. ai dreptate!”, interveni Tudosă cu amărăciune în glas. ... Acest popor, această țară, nu merită oare de a atrage luare aminte a occidentului ?! ... Cum va putea România să năzuiască la eliberarea de sub jugul bolșevic, singură, fără ajutorul occidentului..?!.. Americanii întârzie... Oari or mai veni..?!” „ Da, vor veni!..vor veni, cu siguranță!”, interveni Baltă, prompt, simțind că le slăbește speranța. În ascunzătoarea de sub Toaca, discuțiile se încingeau seară de seară, uneori mai aprinse, care trezeau în sufletul lor întărâtare.. răscoliri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nepotului său, crispată și frământată de gânduri, era gata să izbucnească de mânie, cu mâna încleștatată pe arma automată de la piept. După o vreme, bătrânul se trase mai aproape, și-l întrebă în șoaptă... „ Da’, ci crez’, Gheorghiță, mai vin americanii...ha, ci zâci ?!, că ne-am cam pierdut răbdarea așteptând..?!”. „ - Răbdare...rabdare, moș Angheluță, că vin și ne scapă..!”, încercă el, să-l liniștească. S-au despărțit cu înțelegerea să se vadă, în acelaș loc, peste două săptămâni. Printre știrile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ce era în el. Bătrâni, femei și copii, se strânseseră roată în jurul lui, privindu-l cu ochii luminoși stralucind de bucurie, ca pe un salvator coborât din ceruri... Un bătrân, cu căciula în mână, abia îndrăzni să-l întrebe... „ - Vin americanii, dragu’ moșului ?.. Vin să ne scape ?!”, bătrânul puse atâta jale în glas,.. că Baltă simți cum îi dau lacrimile. „ - Ne vor scăpa, moșule.. ne vor scăpa ! Fii încredințat, moșule..!”, și-l mângâie îndelung, pe capul alb ca neaua. „ - Să v-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cultură... care trebuiau să dispară. Era o încununare a cruzimii unui regim sinistru, cinic și inuman. Toată această lume, prăbușită pe neașteptate, resemnată își căuta de lucru... orice... Dar, nu încetau să surâdă vieții, și să spună... Las’ că vin americanii.. vin și ne scapă..!” Continua să se pună problema salvării averilor, în fața amenințării tot mai agresive a comunismului. După experiența rusească, sub puterea comunistă, nu se mai pute salva nimic. Lichidarea și emigrarea era singura soluție. „ - Dar e sinistru, domnule
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Articolul 1 Se aprobă, în vederea recunoașterii prin hotărâre judecătorească, funcționarea pe teritoriul României a Societății "The American Internațional School of Bucharest" LLC, cu sediul principal în Delaware, Statele Unite ale Americii, persoana juridică de drept privat fără scop lucrativ, constituită în conformitate cu dispozițiile Legii societăților cu răspundere limitată din Statul Delaware. Articolul 2 (1) Societatea "The American Internațional School
HOTĂRÂRE nr. 887 din 28 octombrie 1999 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii prin hotărâre judecătorească, a Societăţii "The American Internaţional School of Bucharest" LLC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125778_a_127107]
-
Societății "The American Internațional School of Bucharest" LLC, cu sediul principal în Delaware, Statele Unite ale Americii, persoana juridică de drept privat fără scop lucrativ, constituită în conformitate cu dispozițiile Legii societăților cu răspundere limitată din Statul Delaware. Articolul 2 (1) Societatea "The American Internațional School of Bucharest" LLC înființează în România o filiala "Filiala din România a The American Internațional School of Bucharest" LLC, denumita în continuare filiala, cu sediul în municipiul București, str. Aviator Mircea Zorileanu nr. 39, sectorul 1. ... (2) Filiala
HOTĂRÂRE nr. 887 din 28 octombrie 1999 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii prin hotărâre judecătorească, a Societăţii "The American Internaţional School of Bucharest" LLC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125778_a_127107]
-
Guvernului nr. 25/1996 , aprobată prin Legea nr. 30/1997 , precum și orice alte activități permise de legea română, în vederea realizării scopurilor pentru care a fost înființată și recunoscută. Articolul 4 Patrimoniul filialei este constituit din contribuția inițială a Societății "The American Internațional School of Bucharest" LLC, în valoare inițială de 15.000 dolari S.U.A., precum și din donațiile ulterioare ale acesteia și ale unor alte persoane fizice sau juridice, pe care, prin prezenta hotărâre, filiala este autorizata să le primească. Articolul 5
HOTĂRÂRE nr. 887 din 28 octombrie 1999 privind aprobarea prealabilă, în vederea recunoaşterii prin hotărâre judecătorească, a Societăţii "The American Internaţional School of Bucharest" LLC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125778_a_127107]
-
producători interni se predau acestora cu titlu definitiv; ... b) sortimentele care nu se regăsesc în nomenclatorul de fabricație al agenților economici producători interni se predau în custodie, de către organele care au procedat la confiscare, marilor agenți economici producători interni: British American Tobacco, Philip Morris, R.J. Reynolds și Societatea Națională "Tutunul Românesc" - Ș.A. Fiecare agent economic producător intern are obligația să preia în custodie, potrivit ordinii menționate, cantitățile de produse din tutun confiscate pe parcursul unui trimestru. Aceste cantități vor rămâne în custodie
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 166 din 29 octombrie 1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125753_a_127082]
-
ar multiplica semnificativ costurile unor cercetări interculturale, eșantioanele se aleg, de regulă, din anumite straturi sociale (studenți, profesori sau manageri). Cu atît mai mult, ceea ce rezultă nu îngăduie compararea interțări, care să permită să afirmăm că "românii sînt mai... decît americanii", dacă nu s-a lucrat pe eșantioane reprezentative. Așadar, nu se pot compara decît rezultate obținute pe eșantioane omogene (de exemplu, studenții români din specializările de științe socioumane, cu studenții echivalenți americani) pe dimensiuni precizate (cum ar fi, să zicem
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la cîteva contexte). Pentru emigranții chinezi, acest sentiment al dublei apartenențe poate fi bidimensional sau în legătură bilaterală negativă, pentru că în toate contextele de viață, ei au fost obișnuiți să fie "chinezi", dar, în urma emigrării, există situații în care devin "americani". Fenomenul evocat se regăsește îndeosebi pentru persoanele care își părăsesc țara după adolescență, după ce ei și-au format deja o identitate chineză, fiind foarte posibil să se considere în continuare "chinezi" și în noua țară, printr-o strategie personală ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în America, sentimentul de "a fi american" poate fi mai puțin integrat și internalizat în conceptul lor de sine decît cel de "a fi chinez". Prima evaluare este mai mult legată de contextele din viață în care trebuie să fie "americani" (de exemplu, în mediul școlar), fiind experimentat ca o parte externă a sinelui (Baumeister, 1998; Baumeister, Tice, 2000). Astfel, noțiunea lor de "a fi americani" se bazează pe angajarea lor în noua cultură integratoare. Cu timpul, ei încep să internalizeze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]