13,806 matches
-
unice. Această lege unică de care par să asculte toate creați‑ ile unui popor este ceea ce numim un stil. Acesta e ușor de observat. Principi‑ ile care guvernează ansamblul artei egiptene conferă fiecărei opere un aer de stabilitate și de armonie austeră 3. Stilul egiptean constă într‑o serie întreagă de legi foarte stricte pe care fie‑ care artist le învață din prima tinerețe. Statuile aveau în mod obligatoriu mâi nile așezate pe genunchi, iar bărbații aveau tenul mai închis decât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un edificiu în afara oricărei idei de utilitate, fiind preocupat doar de frumusețea proporțiilor, armonia spațiului interior și măreția ansamblului. Aceste idei au putut fi concretizate atunci când papa Iuliu al II‑lea a hotărât dărâmarea venerabilei bazilici Sfântul Petru în anul 1506 și construirea noii bazilici chiar pe locul unde se afla mormântul sfântului Petru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al stilului manierist. 30 Enguerrand Quarton (1410‑1466) - pictor francez. 31 Cf. V. mannuCi, Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981,142‑150. Pietà Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 79 Realizarea compoziției piramidale, unitatea și armonia formelor, ajung la perfecțiune: mișcarea capului Madonei, gestul resemnat al mâinii întredeschi‑ se, ochii închiși care abia rețin lacrimi grele, exprimă cu mare putere o durere adevărată, umană 32. Caracterele profane ale lucrării au provocat mare indignare printre clerici; relatările
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. în istoria artei rând‑o de unele caractere locale specifice arhitecturii florentine. Artistul va considera opera de arhitectură ca un organism estetic, unitar, în care niciun element nu poate fi schimbat fără a‑i diminua armonia generală. Trecuseră doar trei ani de la trecerea în eternitate a acestui spirit universal, când la 6 martie 1475 s‑a născut geniul care va deschide prin operele sale un drum nou în evoluția arhitecturii. 4.1. Capela Medici La 30
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pentru a îmbogăți acest ansamblu arhitectural Michelangelo apelează și de această dată la sculptură pe care o concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
anul 1589 de către Giacomo della Porta 76. În ansam‑ blul său, această construcție masivă și echilibrată reprezintă una dintre capo‑ doperele cele mai expresive ale Renașterii. Din întregul ansamblu se degajă o expresivitate remarcabilă, echilibrul general al volumelor fiind proporționat. Armonia, delicatețea ca și frumusețea detaliilor scot în valoare acest monu‑ ment care reprezintă tipul specific al palatului roman din timpul Renașterii. Remarcabilă este în special fațada principală, care pe drept cuvânt este consi‑ derată a fi una dintre cele mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este cu totul remarcabil în această construcție tipică a Renașterii, este curtea interioară considerată ca o capodoperă a geniului. Construită pe un plan pătrat, ea se compune din succesiunea a trei registre tratate sub forma suprapunerii unor ordine de arhitectură. Armonia este menținută de profilele arhivoltelor, arcadelor și ferestrelor. Armonia perfectă în care sunt exprimate detaliile, modul de integrare a acestui ultim nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Renașterii, este curtea interioară considerată ca o capodoperă a geniului. Construită pe un plan pătrat, ea se compune din succesiunea a trei registre tratate sub forma suprapunerii unor ordine de arhitectură. Armonia este menținută de profilele arhivoltelor, arcadelor și ferestrelor. Armonia perfectă în care sunt exprimate detaliile, modul de integrare a acestui ultim nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
menținută de profilele arhivoltelor, arcadelor și ferestrelor. Armonia perfectă în care sunt exprimate detaliile, modul de integrare a acestui ultim nivel în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
căutând în exemplele arhitecturii clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această frumusețe a formei concepută pe baza canoanelor matematice, izvo‑ râtă din studiul operelor din antichitate, a condus la adevărate realizări la Florența ca și la Roma; armonia generală a proporțiilor imprimând un carac‑ ter de seninătate gravă, reținută. Edificiile realizate de Michelangelo aduc prin tendința către grandios și colosal o orientare cu totul nouă în evoluția arhitecturii. Într‑un spațiu de mici dimensiuni - cum ar fi acela
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
francez din perioada roman‑ tismului. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 104 de a defini frumusețea ca atare. Frumusețea o înțele‑ ge cine o vede, o contemplă cel căruia i se vorbește despre ea; prin urmare, frumusețea în armonia tutu‑ ror elementelor constitutive, se impune cu o eviden‑ ță care nu are nevoie să fie demonstrată. Este remarcabilă afirmația: Pulchritudo est splendor veritatis, est species boni - frumusețea este splendoarea adevărului, este o specie a binelui. Pulchrum, verum, bonum, adică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
În limbajul biblic găsim un singur cuvânt și pen‑ tru bun și pentru frumos (tov, ebr.); la creație, la sfârșitul fiecărei zile Dumne‑ zeu privește la lucrările sale și constată că sunt frumoase. Fiindcă Dumnezeu este adevărul absolut, plinătatea ființei, armonia absolută, El este frumusețea infinită și izvorul oricărei frumuseți create. Frumusețea în doctrina lui Platon este singura idee care a avut privilegiul de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Frumusețea în doctrina lui Platon este singura idee care a avut privilegiul de a se face cunoscută muritorilor și de a fi iubită cu înflăcărare de aceștia; Dumnezeu în atotputernicia sa, din haos creează cosmosul care în traducere înseamnă frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare că nici un lucru nu ar fi frumos dacă nu ar veni de la Dumnezeu. Frumusețea unei creaturi nu este altceva decât o asemănare cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a fost prevestit ca fiind cel mai frumos dintre fiii oamenilor 89. Este vorba în primul rând de frumusețea sa morală, spirituală. După sfintele Evan‑ ghelii, în ființa sa totul era nobil, sublim; orice gest, orice cuvânt reflectă or‑ dine, armonie desăvârșită între trup și suflet, între pasiune și voință, între na‑ tură și har, între umanitate și divinitate. Chiar în momentele agoniei din gră‑ dina măslinilor și de pe cruce, când nu avea nici frumusețe nici strălucire, când trupul și psihicul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cea mai importantă fiind faimoasa statuie Moise. Patriarhul apare amenințător gata să se ridice de pe tronul său pentru a‑și mustra energic poporul care s‑a închinat vițelului de aur. Totul în această statuie este desăvârșit și măreț cu o armonie supremă a gesturilor și sentimentelor dominante pe care le exprimă. Moise este cu siguranță una din capodoperele artei universale. Mulți artiști au făcut o legătură între temperamentul lui Michelangelo și această statuie pe care o consideră o imagine a însușirilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
amintește de rolul lui Isus de miel răstignit pentru mântuirea lumii. Leonardo realizează aici un grup complex de figuri care par să se afle în mișcare rămânând totuși strâns legate. Prin această dispunere pi‑ ramidală, a conferit picturii seninătate și armonie. Peisajul cu munții dispărând în spatele perdelei de ceață albastră reflectă preocuparea lui Leonardo pentru studiul naturii. 4.3.2. Mona Lisa Acesta este unul dintre cele mai celebre portrete din lume și una dintre cele mai misterioase picturi. Frumusețea unică
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
timp, prin stilul plăcut și plin de grație, ucenicul și‑a întrecut maestrul în abilitatea de a crea relații bogate și complexe între posturile și atitudinile per‑ sonajelor sale. Artistul reușea de minune să îmbine iluzia profunzimii fără să altereze armonia compoziției, de asemenea stăpânea cu abilitate acel sfumato al lui Leonardo conferind figurilor sale blândețe și suplețe. Sosit la Florența Raffaelo se întâlnește cu cei doi concurenți redutabili re‑ spectiv, Leonardo și Michelangelo, dar nu se descurajează de reputația aces
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Perugino, este elocventă în fresca intitulată Înmânarea cheilor sfântului Petru. Această frescă din capela Sixtină se bazează pe legile perspectivei liniare și reflectă cunoașterea principalelor proporții din arta și arhitectura florentină a secolului al XV‑lea. În lucrare se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și îmbinarea culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar‑ tamentele Vaticanului a ajuns la o cunoaștere cuprinzătoare a principiilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo a creat un lexicon de personaje, limbaj corporal prin mișcări, aranjamente spațiale, efecte de lumină, armonii coloristice și narațiuni dramatice care vor servi ca punct de referință pentru viitorii artiști. Moștenirea lăsată de Raffaelo numit și Prințul pictorilor i‑a oferit artistului o poziție și o aură care a rezistat secole de‑a rândul și au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu ar mai exista în lucru (adică ar aparține doar conceptului neîntrupat deci adevărului, nu și frumosului). În general de multe ori suntem înclinați să credem că o operă de artă trebu‑ ie admirată în sine contemplându‑i unitatea și armonia, unicitatea și coerența într‑un cuvânt, desăvârșirea pe care o etalează. Într‑adevăr opera ne încântă mai ales prin modul în care își asumă deplinătatea, o caută și o revendică drept lege a sa esențială instituind‑o în cele din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Ea va mai da mesei impresia fie de conformare la fluxul acțiunii din cameră, fie de acționare asemenea unui contraagent. Aici, din nou, interiorul camerei poate influența proporțiile ei. Când Palladio a proiectat camerele sale conform unor proporții elementare caracteristice armoniilor muzicale de bază, el și-a bazat raționamentul pe forme geometrice abstracte. O atare formulă nu putea include efectul schimbător pe care îl induc modelele ce compun tavanele, pereții și pardoseala, ca și aranjamentul mobilei. Poziția surselor de lumină, distribuția
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tondoul pictural. Mă refeream la dificultățile întâmpinate de artist atunci când se apucă să adapteze grila lumii terestre la un spațiu circular. Soluția ușoară a eliminării excen tricității în întregime este rareori satisfăcătoare, din două motive. Într-un sens pur formal, armonia necontrastantă a unei structuri exclusiv centrice nu justifică tensiunea creată de tendințele antagoniste ale experienței umane. Ne aducem aminte de banalitatea și trivialitatea scuturilor din cercuri concentrice pe care unii op-artiști ai anilor ’60 le foloseau în scopuri practice. William
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Fiecare element păstrează vizibil norma prin care a fost constrâns la înfățișarea actuală. Gâtul înclinat își menține verticalitatea potențială și brațele rețin puterea mușchilor membrelor în rotire. Acest caracter unghiular drept, inerent subiectului terestru, care este făcut să se muleze armoniei sferei, fără a fi deghizat sau impus, pare a fi soluția cea mai bună pe care pictura o poate oferi problemei tondoului. De fapt, Burckhardt a scris despre . Tondoul ar putea fi numit, într adevăr, cel mai frumos format - el
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vizuale a luat locul concentrării către bază din arta tradițională. Un sentiment al suspensiei menține opera în stare de plutire, așa cum putem observa în cea mai mare parte a arhitecturii, sculpturii și picturii moderne. Pătratul și cubul se află în armonie cu această tendință. Printre numeroasele exemple din pictura modernă, o comparație rapidă între operele lui Joseph Albers și Piet Mondrian ar putea fi instructivă. Seria lui Albers Omagiul pătratului oferă o soluție mai tradițională, întrucât explorează rolul gravitației pe un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de diferența gravitațională dintre vârf și bază și nici de contrastul dinamic dintre expansiune și comprimare. Forma, pe de altă parte, este descrisă de compoziție ca fiind afectată de puterea greutății și interferând astfel cu corul senin al culorilor centrice. Armonia cosmică provine de la culoare, iar opoziția terestră, de la formă - aceasta indică mesajul unui colorist. Mondrian desfide centricitatea La prima vedere, picturile târzii ale lui Piet Mondrian par a fi strâns legate de pătratele lui Albers. Ambii artiști se bazează pe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]