10,360 matches
-
"Gastronomia moleculară" aplicată - Molekularküche (germană), se referă la cercetarea mecanismelor din timpul proceselor de preparare a alimentelor în bucătărie. Este o disciplină științifică al carei pionier este Nicholas Kurti, fizician la Oxford, si Hervé This, specialist francez în chimie fizică, care lucrează la INRA - AgroParisTech. Prima utilizare a termenului de gastronomie moleculară a avut loc cu ocazia Internațional Workshop on Molecular and Physical Gastronomy, din Sicilia în mai 1992. Gastronomia moleculară are la bază cercetări fizico-chimice prin metode empirice
Gastronomie moleculară () [Corola-website/Science/325526_a_326855]
-
termenului de gastronomie moleculară a avut loc cu ocazia Internațional Workshop on Molecular and Physical Gastronomy, din Sicilia în mai 1992. Gastronomia moleculară are la bază cercetări fizico-chimice prin metode empirice de artă culinara, folosind tehnici de fizică și de chimie și de transformări culinare: macerare, caramelozare, coacere dublă etc. Cercetarea lui Hervé This, din 1996, "La gastronomie moléculaire et physique", Universitatea Paris, consideră că metode de cercetare: În cazul oului, studiile s-au bazat pe chimia alimentului, biochimie, fizica și
Gastronomie moleculară () [Corola-website/Science/325526_a_326855]
-
de fizică și de chimie și de transformări culinare: macerare, caramelozare, coacere dublă etc. Cercetarea lui Hervé This, din 1996, "La gastronomie moléculaire et physique", Universitatea Paris, consideră că metode de cercetare: În cazul oului, studiile s-au bazat pe chimia alimentului, biochimie, fizica și microbiologia alimentară pentru asigurarea salubrității acestui produs în industria alimentară (evitând astfel intoxicațiile alimentare, cu salmonela, de exemplu). Pe de altă parte, alimentele conțin alergeni ce necesită înlocuitori. În cazul oului, conține emulsificatori, spumanți și coagulanți
Gastronomie moleculară () [Corola-website/Science/325526_a_326855]
-
încă de anul trecut de campioana României, ea a fost legitimată la CS Oltchim Râmnicu Vâlcea începând din 30 ianuarie 2012. Fiind încă junioară, oficialii Oltchim intenționau să o lase să evolueze în continuare la echipa de Divizia A C.S. Chimia Râmnicu Vâlcea, precum și la naționala de junioare, pentru a căpăta experiență. De asemenea, se dorea folosirea ei și în competițiile amicale ale Oltchim. Din octombrie 2012, Safta a fost împrumutată de clubul său la vicecampioana Universitatea Jolidon Cluj. și-a
Nicoleta Safta () [Corola-website/Science/325535_a_326864]
-
junioare, pentru a căpăta experiență. De asemenea, se dorea folosirea ei și în competițiile amicale ale Oltchim. Din octombrie 2012, Safta a fost împrumutată de clubul său la vicecampioana Universitatea Jolidon Cluj. și-a început activitatea sportivă la clubul C.S. Chimia Râmnicu Vâlcea, având-o ca antrenor pe Nicoleta Lazăr. Safta este membră a echipei naționale feminine de junioare și a intrat de curând și în atenția antrenorilor echipei de tineret. a debutat pentru Oltchim în meciul Oltchim - HCM Baia Mare din
Nicoleta Safta () [Corola-website/Science/325535_a_326864]
-
Khawaja Muḥammad ibn Muḥammad ibn Ḥasan Țūsī (în persana: محمد بن محمد بن الحسن طوسی, n. 18 februarie 1201 - d. 26 iunie 1274), cunoscut și ca Nașīr al-Dīn al-Țūsī, a fost un savant persan cu multiple preocupări: astronomie, chimie, biologie, matematică, filozofie, fizică, medicina și teologie. S-a născut la Tus, în provincia Khorasan (nord-estul Iranului de azi). A studiat coranul, jurisprudența, filozofia, matematică, logică, astronomia. A murit în timpul unei călătorii spre Bagdad. A scris un tratat de astronomie
Nasir al-Din al-Tusi () [Corola-website/Science/325820_a_327149]
-
pregătire teoretică și tehnico-inginerească în industria chimică, inclusiv privind fazele grele ale unei creații industriale (proiectarea și punerea în funcțiune), dovedită prin finalizarea unor proiecte importante și din industria românească a timpului. La recomandarea profesorului Staehelin urmează o specializare în chimie fizică și electrochimie la Școala Politehnică din Viena (1928). În vara anului 1928 revine la Școala Politehnică din București ca asistent la disciplina Tehnologie Chimică și Electrochimie, condusă de Profesorul Staehelin, post pe care îl ocupă până în anul 1941, realizând
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
presiunilor înalte. În același an lucrează și în laboratorul de Electrochimie condus de profesorul K. Arndt la Școala Politehnică din Berlin - Charlotenburg. În vara anului 1931 începe, sub îndrumarea profesorului Emil Abel și a Docentului Otto Redlich de la Insitutul de Chimie fizică al Școlii Politehnice din Viena, o lucrare experimentală de măsurare cu mare precizie a forțelor electromotoare pentru lanțuri electrochimice interesante din punct de vedere termodinamic. Între anii 1932 și 1935, în timpul vacantelor și al concediilor de studii, tot la
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
În perioada 1928-1941, activitatea de cercetare a profesorului Bratu este axată pe elaborarea unor metode de analiză a gazelor industriale și a unor procedee de epurare a apelor reziduale. În 1941 apare un “Ghid de laborator pentru lucrări practice de Chimie Industrială” pentru care Profesorul Bratu primește premiul “Gh. Lazăr” al Academiei Române (1942), lucrare caracterizată prin concizie, sistematizare și claritate deosebite, având și elemente de originalitate. Între anii 1944-1947 predă cursul “Aparate și Instalații în Industriile Alimentare” la Facultatea de Agronomie
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Chimică” în 4 volume care, ulterior, sunt reunite și tipărite la Editura Tehnică în 2 volume, I - 1961 și II - 1962, sub titlul: ”Operații și Utilaje în Industria Chimică”, manual de referință pentru studiul Ingineriei Chimice la toate facultățile de Chimie Industrială din țară, fiind premiat de Ministerul Educației și Învățământului. O a doua ediție a cursului revizuit va apărea în 1969 (vol. I) și în 1970 (vol. II), ca ultima ediție să apară în 1984 (vol. I, vol. II) și
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
I) și în 1970 (vol. II), ca ultima ediție să apară în 1984 (vol. I, vol. II) și în 1985 (vol. III), sub denumirea ”Operații Unitare în Ingineria Chimică”. Acest manual este utilizat și de actualii studenți de la Facultatea de Chimie Industrială și constituie încă o sursă de referințe. Timp de peste 30 de ani profesorul Emilian Bratu a fost șeful catedrei de Inginerie Chimică la I.P.B., a fost, în mai multe rânduri, decanul facultății de Chimie Industrială de la I.P.B. și a
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
actualii studenți de la Facultatea de Chimie Industrială și constituie încă o sursă de referințe. Timp de peste 30 de ani profesorul Emilian Bratu a fost șeful catedrei de Inginerie Chimică la I.P.B., a fost, în mai multe rânduri, decanul facultății de Chimie Industrială de la I.P.B. și a condus, inclusiv după 1974, anul pensionării, peste 30 de doctorate. Pentru merite științifice deosebite profesorul Emilian Bratu a fost ales în 1963 membru corespondent al Academiei Române, iar în 1974-membru titular. În perioada 1977-1990 este președinte
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
fundamentale au rămas repere pentru progresul științei în România. Recunoașterea dobândită, exclusiv ca urmare a activității sale științifice, s-a manifestat de-a lungul timpului atât prin diferitele și importantele atribuții deținute (șef de sector în cadrul ICECHIM, consilier în Ministerul Chimiei, coordonator a două volume din prima ediție a Manualului Inginerului Chimist, decan al facultății, conducător de doctorat, membru corespondent al Academiei Române (1963) și membru titular al acestei prestigioase instituții (1974), președinte al Secției de Chimie a Academiei Române, membru în colegiile
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
în cadrul ICECHIM, consilier în Ministerul Chimiei, coordonator a două volume din prima ediție a Manualului Inginerului Chimist, decan al facultății, conducător de doctorat, membru corespondent al Academiei Române (1963) și membru titular al acestei prestigioase instituții (1974), președinte al Secției de Chimie a Academiei Române, membru în colegiile de redacție ale Revistei de Chimie și Revue Roumaine de Chimie), cât și prin distincțiile conferite în acea vreme (Premiul de Stat, Ordinul Muncii, Meritul Științific, Profesor Universitar Emerit). Emilian Bratu și Costin Nenițescu au
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
prima ediție a Manualului Inginerului Chimist, decan al facultății, conducător de doctorat, membru corespondent al Academiei Române (1963) și membru titular al acestei prestigioase instituții (1974), președinte al Secției de Chimie a Academiei Române, membru în colegiile de redacție ale Revistei de Chimie și Revue Roumaine de Chimie), cât și prin distincțiile conferite în acea vreme (Premiul de Stat, Ordinul Muncii, Meritul Științific, Profesor Universitar Emerit). Emilian Bratu și Costin Nenițescu au fost doi profesori de elită ai Facultății de Chimie Industrială. Cei
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Chimist, decan al facultății, conducător de doctorat, membru corespondent al Academiei Române (1963) și membru titular al acestei prestigioase instituții (1974), președinte al Secției de Chimie a Academiei Române, membru în colegiile de redacție ale Revistei de Chimie și Revue Roumaine de Chimie), cât și prin distincțiile conferite în acea vreme (Premiul de Stat, Ordinul Muncii, Meritul Științific, Profesor Universitar Emerit). Emilian Bratu și Costin Nenițescu au fost doi profesori de elită ai Facultății de Chimie Industrială. Cei doi savanți au fost buni
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Revistei de Chimie și Revue Roumaine de Chimie), cât și prin distincțiile conferite în acea vreme (Premiul de Stat, Ordinul Muncii, Meritul Științific, Profesor Universitar Emerit). Emilian Bratu și Costin Nenițescu au fost doi profesori de elită ai Facultății de Chimie Industrială. Cei doi savanți au fost buni prieteni care s-au respectat profund pe parcursul întregii vieți. Ambii, de formație germană, au intuit de timpuriu necesitatea introducerii în țara noastră a disciplinei de Inginerie Chimică în învățământul politehnic superior, pornind de la
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
au intuit de timpuriu necesitatea introducerii în țara noastră a disciplinei de Inginerie Chimică în învățământul politehnic superior, pornind de la perspectivele externe favorabile ale dezvoltării unei industrii chimice bazate pe rezervele de materii prime autohtone. Au luptat împreună pentru afirmarea chimiei în Politehnică, lor datorându-li-se, în cea mai mare măsură, introducerea în 1938 a denumirii de "Chimie industrială" pentru facultatea din Politehnică. Astfel, în anii 1940 - 1950, Prof. C. D. Nenițescu a sprijinit strădania Prof. Em. A. Bratu pentru
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
pornind de la perspectivele externe favorabile ale dezvoltării unei industrii chimice bazate pe rezervele de materii prime autohtone. Au luptat împreună pentru afirmarea chimiei în Politehnică, lor datorându-li-se, în cea mai mare măsură, introducerea în 1938 a denumirii de "Chimie industrială" pentru facultatea din Politehnică. Astfel, în anii 1940 - 1950, Prof. C. D. Nenițescu a sprijinit strădania Prof. Em. A. Bratu pentru înființarea și consolidarea, la București, a Catedrei de Procedee și Aparate, devenită ulterior Catedra de Inginerie Chimică, fiind
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
A. Bratu a răspuns solicitării prof. C. D. Nenițescu de a ține o prelegere privind progresele ingineriei chimice, în special în domeniul aplicării criteriilor de similitudine în domeniul reacțiilor chimice, în fața colectivului didactic și a colaboratorilor în cercetare în domeniul Chimiei Organice, conferință care s-a bucurat de un deosebit interes. Activitatea științifică a profesorului Emilian Bratu se extinde pe mai multe domenii: chimie analitică, în prima fază, tehnologie și inginerie chimică. Lucrările din domeniul fizico-chimiei apei grele își conservă actualitatea
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
criteriilor de similitudine în domeniul reacțiilor chimice, în fața colectivului didactic și a colaboratorilor în cercetare în domeniul Chimiei Organice, conferință care s-a bucurat de un deosebit interes. Activitatea științifică a profesorului Emilian Bratu se extinde pe mai multe domenii: chimie analitică, în prima fază, tehnologie și inginerie chimică. Lucrările din domeniul fizico-chimiei apei grele își conservă actualitatea, constanta de disociere figurând în culegerile internaționale de date. Din același domeniu fac parte și lucrările referitoare la coeficienții de activitate ai gazelor
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
de trei piese, compus din câteva dintre cele mai cunoscute piese ale legendarului Led Zeppelin: „Rock and Roll”, „Dear Mr. Fantasy” sau „Going Down”. Legat de spectacol, Michael Anthony susține: „La momentul respectiv, cu toții ne-am dat seama că există chimie între noi. Era foarte distractiv, iar reacția publicului a fost grozavă. Am hotărât să facem pasul următor și să vedem ce iese.” Joe Satriani se afla în turneu în perioada în care Chickenfoot a înregistrat demouri iar în cele din
Chickenfoot () [Corola-website/Science/325056_a_326385]
-
el și Holmes își descriu toate defectele pentru a se asigura că fiecare dintre ei acceptă stilul de viață al celuilalt. După ce au văzut camerele, cei doi se mută împreună. Watson este uimit de Holmes, care are cunoștințe profunde de chimie și de literatură de senzație, foarte precise, dar cunoaștințe reduse de geologie și botanică; știe puțin despre literatură, astronomie, filozofie și politică. Holmes are, de asemenea, mai multe persoane care-l vizitează la intervale diferite in timpul zilei; el îi
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
povestiri, prima care să fie ilustrată pe coperta unei reviste și, la cele 10.000 de cuvinte, cea mai lungă povestire publicată până atunci de Asimov. Autorul a recunoscut că personajul Irene și-a primit numele de la o studentă la chimie de la Columbia University de care se îndrăgostise. Navele metișilor coboară pe Venus. Fii lui Max, Arthur și Henry stabilesc bazele unei așezări care să îi țină pe metiși departe de ochii oamenilor și descoperă o creatură amfibiană prietenoasă care comunică
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
o centrală atomică rămasă fără energie și moartea cercetătorului Elmer Tywood. Investigația scoate la lumină faptul că Tywood descoperise o metodă de a trimite obiectele înapoi în timp și că plănuia să schimbe lumea prin oferirea de cunoștințe avansate de chimie Greciei elenistice. Agenții guvernamentali își dau seama că aceste schimbări introduse în cursul istoriei pot cauza dispariția omenirii conform efectului fluturelui. Cercetările îi aduc la ușa lui Mycroft James Boulder, un profesor asistent de filozofie la care Tywood apelase pentru
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]