KorAP: Find »[drukola/base=competitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...403 404 405 ...520 >

12,996 matches

Corola-website/Law/265359_a_266688

a unor zone de dezvoltare. Toate aspectele menționate mai sus demonstrează importanța dimensiunii teritoriale în elaborarea unei strategii de competitivitate, în principal fiind necesare direcții comune de acțiune cu strategiile de dezvoltare regionale în scopul orientării politicilor către maximizarea impactului competitiv la nivel teritorial prin abordarea celor 3 C*20): Concentrarea: depășirea diferențelor de densitate; Conectarea teritoriilor: depășirea factorului distanță; Cooperarea: depășirea factorului de divizare. În acest sens, concentrarea tematică și prioritățile de investiții publice trebuie să fie corelate cu principalele

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
and Findings", Working paper no. 2/2011. În aceste condiții, în cazul României politica de coeziune trebuie să contribuie nu doar la reducerea disparităților regionale, ci și la atingerea obiectivelor de competitivitate a României. Rezultatele oferite de indicele de potențial competitiv (IPC) la nivel teritorial NUTS 3 (județean)*22) ne ajută să conturăm mai clar unele aspecte economice legate de diagnoza și de măsurarea performanței economice a unui teritoriu. Analiza repartiției acestor valori conduce către cel puțin două constatări: ────────── *22) IPC

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
acestor valori conduce către cel puțin două constatări: ────────── *22) IPC este un indice compozit calculat prin agregarea unor indicatori simpli derivați (PIB/locuitori, exporturi/populația ocupată) și a unui indicator compus (indicele de dezvoltare tehnologică). Sursa: Valentin Cojanu (coordonator), Potențialul competitiv al creșterii economice: linii directoare pentru o nouă politică industrială în România, Studii de Strategie și Politici SPOS 2010, Institutul European din România, București, octombrie 2010. ● o axă a județelor cu valori mari ale indicelui de potențial competitiv, ce străbate

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
coordonator), Potențialul competitiv al creșterii economice: linii directoare pentru o nouă politică industrială în România, Studii de Strategie și Politici SPOS 2010, Institutul European din România, București, octombrie 2010. ● o axă a județelor cu valori mari ale indicelui de potențial competitiv, ce străbate aproape pe diagonală țara și se suprapune celei mai complete infrastructuri din România (drumuri europene, naționale, căi ferate, aeroporturi); ● un aspect mozaicat al repartiției acestui indice ce se suprapune părții de vest, centru și sud. Estul țării se

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
mai mari valori ale exportului, dar și cea mai numeroasă populație ocupată. Județul Timiș ocupă locul 3, cu cele mai mari exporturi de înaltă tehnologie. Niciun județ din regiunea NE nu se situează între primele 20 din clasament, ca potențial competitiv. Bacăul, pe locul 4 din punct de vedere al exporturilor de înaltă tehnologie, se regăsește abia pe locul 34 din 42, din cauza ponderii mari a exporturilor de joasă tehnologie în totalul județului (aproape 70%) și a valorii scăzute a exporturilor

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
exporturilor de joasă tehnologie în totalul județului (aproape 70%) și a valorii scăzute a exporturilor/populație ocupată, de numai 1.099 euro. Numai două județe din regiunea SE - Constanța și Galați - depășesc media pe țară în ceea ce privește valoarea indicelui de potențial competitiv, având ca principale ramuri construcția de nave și, respectiv, siderurgia. Situația este similară și pentru majoritatea celorlalte regiuni, fiecare având în general două sau cel mult trei județe cu valori peste media pe țară. Efectele limitate de antrenare în teritoriu

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
a legăturilor dintre diferite activități economice. Balanța comercială a României depinde în proporții foarte mari de dezvoltarea industriei auto în Argeș, iar Regiunea București - Ilfov contribuie mai mult prin cererea de importuri decât prin excedentul de vânzări la extern. Avantajele competitive, măsurate prin participarea la exporturi, sunt concentrate în șapte județe, localizate în principal în vestul și centrul țării (Argeș 10%, Timiș 9%, Arad 5%, Constanța 5%, Bihor 4%, Brașov 4%, Sibiu 4%), care împreună cu București (17%) realizează 60% din exporturile

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
Călărași, Dâmbovița, Hunedoara, Olt, Sălaj, Tulcea, Vâlcea se confruntă cu un risc potențial la nivel social care rezultă din prezența unor companii cu un număr mare de salariați, dar cu performanțe economice relativ slabe*24). *23) Valentin Cojanu (coordonator), Potențialul competitiv al creșterii economice: linii directoare pentru o nouă politică industrială în România, Studii de Strategie și Politici SPOS 2010, Institutul European din România, București, octombrie 2010. *24) Mereuță, Cezar (2013), " Repartiția teritorială a companiilor noduri pe principalele activități ale economiei

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
directoare pentru o nouă politică industrială în România, Studii de Strategie și Politici SPOS 2010, Institutul European din România, București, octombrie 2010. *24) Mereuță, Cezar (2013), " Repartiția teritorială a companiilor noduri pe principalele activități ale economiei naționale", manuscris. Formarea avantajelor competitive în aglomerări industriale a devenit de foarte puțin timp o preocuparea la nivel public, unde rolul cel mai important îl joacă proiectele de formare a polilor de competitivitate inițiate începând cu 2009 de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
reprezintă cel puțin 50% din excedentul cel mai mare. Datele au fost prelucrate după Institutul Național de Statistică (martie 2013). Această radiografie a economiei regionale pune în evidență câteva caracteristici ale specializării în plan teritorial: ● În primul rând, premisele avansului competitiv sunt foarte diferite între regiuni deoarece structura economiei este foarte diferită. Anumite economii regionale, de exemplu, Sud-Vest, Sud-Est și Vest, sunt specializate pe un număr foarte restrâns de sectoare, alte regiuni, de exemplu Sud, Nord-Vest și Centru, sunt foarte diversificate

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
județe limitrofe în aceeași ramură de activitate și prin diversificarea activității economice; mai puțin favorabil stau lucrurile doar în Nord-Est, Sud-Vest și Nord-Vest. Această tendință trebuie însă să se consolideze și să înceapă să producă efecte în planul îmbunătățirii avantajelor competitive. Decalaje semnificative în termeni de competitivitate există și la nivelul orașelor din România. În ultimii ani, populația și resursele economice s-au concentrat în jurul câtorva orașe majore și al suburbiilor acestora, mărind diferențele interne (de exemplu, cele mai mari 10

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
reglementare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2014 ● Strategia națională a României privind schimbările climatice, 2013-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 529/2013 4. Viziunea Strategiei naționale pentru competitivitate Pentru a putea construi o viziune coerentă de dezvoltare economică competitivă a României este necesar și firesc ca analiza să fie completată de definirea câtorva premise-cheie de interpretare a procesului de transformare propus. Cele patru premise ce urmează nu sunt menite a rezuma comprehensiv toate ideile de dezvoltare, ceea ce ar fi

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
comprehensiv toate ideile de dezvoltare, ceea ce ar fi de altfel și imposibil, ci doar să esențializeze câteva direcții, cât mai simple, de construcție a viitorului. Aceste direcții, pe scurt, se referă la: #1 Restructurarea sectoarelor economice în direcția unor poziții competitive superioare; #2 Formarea masei critice de firme competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent și inovativ; #3 Integrarea marilor jucători într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei; #4 Integrarea societății într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei. Premisa

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
de altfel și imposibil, ci doar să esențializeze câteva direcții, cât mai simple, de construcție a viitorului. Aceste direcții, pe scurt, se referă la: #1 Restructurarea sectoarelor economice în direcția unor poziții competitive superioare; #2 Formarea masei critice de firme competitive prin crearea unui mediu atractiv, transparent și inovativ; #3 Integrarea marilor jucători într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei; #4 Integrarea societății într-un proiect coerent de dezvoltare a economiei. Premisa viziunii #1 Valorificarea celor mai bune avantaje de

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
29) Wheelen, Thomas L., J. David Hunger (2006) Strategic Management and Business Policy, 10th edition, Pearson, p. 112; Isenberg, Daniel J., "How to start an entrepreneurial revolution", Harvard Business Review June 2010. ────────── Premisa viziunii #2 Creșterea atractivității condițiilor pentru dezvoltarea competitivă a afacerilor prin reglementări transparente și stimulative pentru inovare Indiferent că este vorba de sectoare de înaltă performanță sau aflate în creștere, valorificarea resurselor este optimă într-un mediu care oferă oportunități egale pentru toți și atractive pentru dezvoltarea afacerilor

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
în valorificarea inițiativei de afaceri. În al doilea rând, mediul privat și instituțiile statului au în aceeași măsură un interes comun pentru a colabora în integrarea pozitivă a pieței, prin crearea unor condiții atractive pentru muncă și inovare. Valoarea mediului competitiv este un rezultat atât al participării statului care vine în întâmpinarea nevoilor de reglementare facilă a afacerilor, cât și al participării actorilor privați al căror interes propriu constă în eliminarea muncii nedeclarate și stabilirea unei conduite transparente privind frauda. Cu

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
de reglementare facilă a afacerilor, cât și al participării actorilor privați al căror interes propriu constă în eliminarea muncii nedeclarate și stabilirea unei conduite transparente privind frauda. Cu o economie informală de cca 30%, România nu poate vorbi de dezvoltare competitivă decât printr-o reglementare mai inteligentă, transparentă și nonbirocratică. Există premise pentru a valorifica libera inițiativă în România: 54% din cei întrebați ce ar face dacă ar moșteni deodată o mare sumă de bani au răspuns că ar deschide o

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
aprox. 2% pentru dezvoltarea de produs, adică esența inovării și inițiativei de afaceri*33). Sectorul privat, cu o implicare relativ modestă în activități de inovare, are de recuperat enorm pentru a forma o masă critică capabilă să contribuie la transformarea competitivă a economiei. Fără înțelegerea simplă a faptului că nu poți avea convergență cu țările dezvoltate dacă investești constant cu mult mai puțin și într-un mod ineficient în cercetare-dezvoltare-inovare, orice discuție despre competiția în plan global rămâne o formă fără

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
Bank (2011) "România Funcțional Review. Research, Development, and Innovation Sector", Final Report, 31 May, p. 42. Premisa viziunii #3 Formularea direcțiilor de politică publică în jurul inițiativelor și realizărilor cu impact major asupra creării valorii adăugate în mediul de afaceri Dezvoltarea competitivă a României nu trebuie să plece de la o listă de deziderate fragmentate și de la presupunerea că este un proces care poate fi împins de către sectorul public către o masă amorfă de mici actori privați, de la care s-ar aștepta o

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
s-ar aștepta o mobilizare exemplară. Pentru a urni un proces notabil de transformare, este nevoie de concentrarea eforturilor și cuplarea cu proiectele semnificative deja propuse de marii actori privați. Inițiativele în stare să conducă la efecte considerabile de avans competitiv urmează ca o regulă planurile de afaceri verificate de piață și promițătoare pentru succesul în afaceri, care de obicei sunt angajate de firmele mari, capabile să își asume în primul rând riscuri mari ale nereușitei. Majoritatea ramurilor industriale din România

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
Munteanu, C. (et al.), Noi direcții de politică industrială și modificările structurale necesare, București, Ed. Economică, p. 29. Datele sunt pentru 2010. Rolul special al marilor firme în crearea bunăstării este esențial nu doar pentru a susține ambiția de avans competitiv pe piețele internaționale, dar și din perspectiva multiplicării bunăstării în întreaga societate, prin efecte de imitație și emulație prin antrenarea IMM-urilor, responsabile pentru 51% din valoarea adăugată și cca 66% din angajații din economia românească*35). Realizarea unui mecanism

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
perspectiva multiplicării bunăstării în întreaga societate, prin efecte de imitație și emulație prin antrenarea IMM-urilor, responsabile pentru 51% din valoarea adăugată și cca 66% din angajații din economia românească*35). Realizarea unui mecanism de piață funcțional, stimulativ pentru avans competitiv, are loc prin sinergia acestor 2 mari actori ai unei economii, firmele mari și IMM, când atuurile fiecăruia se amplifică prin feedback pozitiv într-o rețea de interdependențe sectoriale. *35) European Commission (2013) "Enterprise and SBA Fact Sheet 2013 România

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
agricol, de sănătate și educație și se bazează pe date Eurostat, care pot diferi de cele oferite de statistica națională. ────────── Premisa viziunii #4 Corelarea inițiativelor de dezvoltare la nivel sectorial, teritorial și societal pentru formarea eficientă și integrată a avantajelor competitive Dincolo de relația funcțională particulară între firmele mari și cele mici și mijlocii, economia modernă a dezvoltat un sistem foarte avansat de transformare dinamică a afacerilor, un ecosistem de afaceri, care poate fi reprezentat ca un țesut socioeconomic dens, caracterizat (1

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
mai mulți factori, care în cazul României reprezintă motivele acestei rămâneri în urmă. Guvernul poate sprijini sectorul privat, prin politici de susținere IT C, educarea și formarea unei forțe de muncă calificate, sprijinirea cercetării și dezvoltării etc. În urma analizei contextului competitiv al României și al regiunilor de dezvoltare, în special, realizată în prima parte a documentului, se poate observa o serie de dezavantaje în ceea ce privește factorii cu influență asupra competitivității. De exemplu, competențele și educația reprezintă calități-cheie ale forței de muncă și

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]
cu profil tehnologic similar și/sau complementar (de exemplu: centre de competentă, cluster de inovare). Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor Potențialul de exporturi al sectoarelor românești de afaceri în general și al celor 10 sectoare cu potențial competitiv este nevalorificat în întregime, iar rata de investiții străine directe în cele 10 sectoare este redusă. În mod distinct față de celelalte priorități, obiectivele incluse sub umbrela creșterii competitivității celor 10 sectoare au fost stabilite mai mult într-o manieră proactivă

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265359_a_266688]