10,421 matches
-
datorează faptului că nu s-a lucrat după scheme. Este important să consacrăm acestora un timp oarecare în cadrul terapiei, de exemplu, în cazul fobiei sociale, pentru a ținti agorafobia și TOC putem lucra cu schemele: „excludere”, „vulnerabilitate”, „imperfecțiune”, „eșec”, și „constrângere”. Medicamentele Ar fi multe de spus în privința utilizării medicamentelor psihotrope. Ne propunem să ne referim la două dintre aspectele fundamentale ale utilizării lor: medicamentul este o cârjă în tulburările anxioase și un stâlp de susținere în tulburările psihotice. Dacă s-
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putea tolera frustrarea, ceea ce este dificil. Domeniul IV: orientarea spre ceilalți Familii care în mod caracteristic oferă dragoste, condiționată însă de satisfacerea dorințelor lor mai întâi. Pacienți care acordă în mod caracteristic o atenție excesivă celorlalți, în detrimentul propriei lor persoane. - Constrângere: sentimentul de a fi obligat să-și sacrifice dorințele proprii și nevoile personale celorlalți. - Sacrificiu de sine: sentimentul că este important să te ocupi mai întâi de ceilalți. - Dorința de a fi aprobat/ de a primi recunoștință: sentimentul că valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dus la multe discuții și diviziuni între cei care, precum Julius Welhausen, considerau că supunerea asirienilor nu ar fi avut un mare impact religios (Cogan, 1993) și cei care, din contra, considerau că asirienii, în afară de presiunea politică, au exercitat și constrângeri religioase asupra regatelor vasale (Spieckermann, 1992, pp. 307-372). Astăzi, după studiul prețios al lui Steven Holloway (2002) care a dovedit legătura inseparabilă dintre ideologia religioasă și practica politică, este dificil să nu admitem că a existat o influență a religiei
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât nu satisfac cerința relației dintre circumstanțele naturale și sociale și viața socială. Această relație este multiformă: provooacă acțiuni și reacții, luptă necontenită, influență reciprocă, constrângere, presiune, conformism, autonomie, inovație, supraviețuire etc. „Mecanismul vieții sociale e doar declanșat, dezlănțuit de cadre, dar reacțiunea se săvârșește după o structură care-i aparține” voinței sociale (Herseni, 1934, 100). Izbindu-se de împrejurările diferite de mediu, precizează Gusti, voința
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
resimțită sau nu de indivizi, pentru a-i face să se conformeze exigențelor vieții sociale. Referindu-se la acest aspect, Emile Durkheim menționa, între proprietățile fundamentale ale normelor sociale, natura lor coercitivă, adică puterea de a exercita asupra indivizilor o constrângere directă sau indirectă. „Un fapt social se recunoaște după puterea de constrângere externă pe care o exercită sau este în stare să o exercite asupra indivizilor; iar prezența acestei puteri se recunoaște, la rândul său, fie după existența unei sancțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
exigențelor vieții sociale. Referindu-se la acest aspect, Emile Durkheim menționa, între proprietățile fundamentale ale normelor sociale, natura lor coercitivă, adică puterea de a exercita asupra indivizilor o constrângere directă sau indirectă. „Un fapt social se recunoaște după puterea de constrângere externă pe care o exercită sau este în stare să o exercite asupra indivizilor; iar prezența acestei puteri se recunoaște, la rândul său, fie după existența unei sancțiuni determinate, fie după rezistența pe care faptul o opune fiecărei acțiuni individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în raport cu cele ale colectivității teritoriale mai largi. Pe de altă parte însă, această repartiție a relațiilor sociale și a responsabilităților între unitățile de apartenență ale comunităților locale nu este doar opera lor internă și nici numai rezultatul unor adaptări la constrângeri externe, ci poate fi și obiectul unor presiuni externe explicite într-un sens sau altul. Din motive administrative, mai ales fiscale, dar și militare etc., guvernările imperiale au fost adesea interesate în menținerea și/sau promovarea unor unități sociale mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
formă de intervenție, „ancheta apreciativă abordează o perspectivă de cercetare care urmărește să descopere, să înțeleagă și să aducă inovații în procesele și ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă, care accentuează deficiențele identificate: „În mod tradițional, izolăm o problemă, o diagnosticăm și găsim o soluție, dar din nefericire un efect al acestei abordări este că amplificăm problemele și le menținem” (Cocs, 1998: 1). Centrarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu statele lumii. Competitivitatea globală a acestora va fi direct legată de capacitatea de a dezvolta infrastructura de comunicații și de a asigura conectarea la rețelele globale de informații. Noua societate informațională aduce cu sine o serie de oportunități deosebite: constrângerile spațiale și temporale (de granițe și timp) în materie de comunicații au fost mult reduse, informațiile pot fi prelucrate, stocate și transferate rapid, prețurile serviciilor legate de transferul informației sunt în continuă scădere. Conceptul de societate informațională (SI) este astăzi
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanță guvernamentală și stabilitate politică precum și valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural. În urma rezultatelor obținute am putut analiza procesul de decizie privind politica fiscal-bugetară în România, testa constrângerile active referitoare la datoria publică în România și analiza prociclicitatea/anticiclicitatea politicii fiscal-bugetare din țara noastră. În plus, rezultatele obținute prin estimarea funcției de reacție, coroborate cu rezultatele obținute în primul capitol privind evoluția soldului bugetar structural permit măsurarea gradului
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
arieratele reprezintă mai ales o problemă specifică țărilor în tranziție. În fapt, arieratele reprezintă o formă alternativă de finanțare, cu impact micro și macroeconomic consistent, aflat în directă relație cu amplitudinea acestor forme de creanțe. În România, practica arieratelor reflectă constrângeri bugetare slabe, așa cum indică Croitoru și Schaffer (2002). Folosite drept sursă de finanțare alternativă, ieftină, arieratele determină creșterea incertitudinii și a costurilor de tranzacție în mediul de afaceri, afectând negativ agregate macroeconomice precum șomajul, inflația și creșterea economică. Combinată cu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Schaffer, 2002) arieratele pot influența rata inflației, reducând eficacitatea politicilor monetare în lupta cu procesul dezinflaționist. Pe de altă parte, este incert dacă în România arieratele au reprezentat un instrument de politică industrială implicită. Mai degrabă putem spune că existența constrângerilor bugetare slabe au permis utilizarea arieratelor drept mijloc de protecție socială, mai ales în cazul datoriilor amânate la plățile către bugetele publice și în cazul marilor companii de stat. Dăianu (2000) aduce în discuție legătura dintre dinamica macroeconomică din România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
trebui să iasă din circuitul economic. Deoarece o astfel de ieșire uriașă este imposibilă, apar arieratele inter-întreprinderi ca un simptom al tensiunii din interiorul sistemului și ca o modalitate de a dispersa tensiunea”. Diagnoza problemei arieratelor în România. Eficiența soluției constrângerilor bugetare puternice impuse prin Acordul stand by cu organismele financiare internaționale Aflată în criză de lichiditate în 2009, România a încheiat un acord stand by cu creditorii internaționali reprezentați de Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială. Prelungit în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
presiune fiscală mai ridicată pe contribuabilii corecți, subfinanțarea investițiilor în educație și sănătate, creșterea împrumuturilor și efectul de crowding out etc. Este evident că atât administrația publică centrală, cât și cea locală, trebuie să-și plătească arieratele, chiar dacă acestea reflectă constrângeri slabe (fiind cunoscut că problema arieratelor este specifică mai ales țărilor în tranziție), chiar dacă arieratele pot servi ca instrument de politică industrială și drept instrument al politicii sociale. În 2012 și 2013, statul și-a asumat față de FMI angajamente privind
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanța guvernamentală și stabilitatea politică precum și valorile anterioare ale soldului bugetar primar/structural. În urma rezultatelor obținute vom putea analiza procesul de decizie privind politica fiscal bugetară în România, testa constrângerile active referitoare la datoria publică în România și analiza prociclicitatea/anticiclicitatea politicii fiscal-bugetare din țara noastră. În plus, rezultatele obținute prin estimarea funcției de reacție, coroborate cu rezultatele obținute în primul capitol privind evoluția soldului bugetar structural permit măsurarea gradului
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de numeroși alți autori (Fatás și Mihov, (2002), Gali și Perotti (2003), de Mello (2005) etc. Ostry et al. (2010) estimează o funcție de reacție a politicii fiscale pentru a evidenția comportamentul trecut al decidenților de politici fiscal-bugetare ca urmare a constrângerilor provocate de dinamica anumitor variabile macroeco nomice. Pentru a analiza capacitatea de reacție a politicii fiscal bugetare trebuie să cercetăm în ce măsură economia respectivă poate genera surplusuri bugetare primare și cât de mare este diferențialul dintre rezultatul obținut și valoarea reală
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de producție; INFL - rata inflației; GOV - calitatea politicilor guvernamentale; POLITICAL - stabilitatea politică; a, b, c, d, e - coeficienți. Variabilele deficit bugetar primar, output gap, datorie publică sunt exprimate ca procent din produsul intern brut. Coeficientul a > 0 arată existența unei constrângeri active referitoare la datoria publică (deși această condiție nu garantează sustenabilitatea datoriei publice). Dacă b > 0, atunci politica fiscală este considerată a fi anticiclică. De asemenea, se consideră că politica fiscală este sustenabilă dacă reacția soldului primar la șocuri ale
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Schwarz Information Criterion (SC). Coeficienții estimați sunt prezentați în tabelul 3.1. Pe baza acestora, au fost estimate relațiile dintre variabile. Coeficientul ponderii datoriei publice în PIB (a = 0,118) este pozitiv, demonstrând faptul că autoritățile fiscal-bugetare au în vedere constrângerea privind datoria publică, chiar dacă nu de o manieră foarte puternică. O creștere cu 1% a datoriei nete ca pondere în PIB determină o majorare a surplusului primar de 0,118 procente din PIB. Procesul poate fi explicat astfel: chiar dacă până în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
aproximarea comună din literatura de specialitate, conform căreia magnitudinea stabilizatorilor automați poate fi aproximată cu ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB (medie de 0,25 - 0,35 față de 0,37 - 0,40 pondere a cheltuielilor bugetare în PIB). În România, matricea constrângerilor legate de spațiul fiscal redus poate împiedica acțiunea stabilizatorilor automați, simțindu-se acut nevoia continuării politicilor fiscale prudente în perioadele bune, de expansiune economică. Faptul demonstrat în lucrarea de față cu privire la prociclicitatea politicii fiscale în țara noastră poate sugera o
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
datoria publică. Instituțional, multe țări au adoptat Legi ale Responsabilității Fiscale și au favorizat crearea de Consilii Fiscale, instituții independente care să asigure calitatea prognozelor legate de variabilele macroeconomice fiscale și bugetare, să monitorizeze execuțiile bugetare și să promoveze respectarea constrângerilor prevăzute în regulile fiscale. În acest capitol, după definirea regulilor fiscale aduc în discuție argumente pro și contra introducerii de reguli fiscale, pe baza unei analize comparative a performanțelor diverselor tipuri de reguli fiscale adoptate la nivel mondial. După ce analizez
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
finanțelor publice necesită reducerea dimensiunii sectorului guvernamental în economie (concomitent cu eficientizarea acestuia), se recomandă ca sistemul de reguli fiscale să poată face acest lucru, dincolo de capacitatea ridicată de a stabiliza economia. În plus, pentru a da o forță de constrângere mai mare respectării regulilor fiscale adoptate, se recomandă introducerea regulilor fiscale în reglementări juridice puternice (de exemplu în Constituție, cum au Germania, Polonia, Elveția ș.a.) sau măcar în legi a căror modificare să presupună un cvorum larg (în cazul României
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
primar necesar pentru a atinge în 2060 un nivel de 60% din PIB al stocului de datorie publică, luând în calcul costurile generate de îmbătrânirea populației) și S2 (cuantifică efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar din perspectiva îndeplinirii constrângerii bugetare intertemporale - obținerea egalității între veniturile și cheltuielile bugetare actualizate pe un orizont infinit de timp, ținând cont de costurile suplimentare legate de îmbătrânirea populației) arată necesitatea unei consolidări fiscale pe termen lung în România. În cazul țării noastre, indicatorul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
modificarea cu un punct procentual a output gap-ului. În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depăși 2% din PIB”. Trebuie observat că noua regulă fiscală propusă (augmented growth-based balance rule) permite reducerea acestei constrângeri, ajustarea fiscală fiind mai lină în perioadele cât creșterea economică se află sub potențial. Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Conform ultimelor evaluări ale CE, România are obiectivul bugetar minim (MTO) corespunzător deficitului structural de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
decât cea anterioară. (5) Diferențierea constituie elementul fundamental al procesului istoric. (6) Ordinea socială depinde de echilibrul dintre procesele de diferențiere și de integrare. (7) Patologia socială reprezintă rezultatul presiunii generate de o schimbare socială prea rapidă. (8) Conflictul și constrângerea sunt divizate în ilegitime (schimbare și dezordine) și legitime (servesc integrării și controlului). Toate acestea sună foarte familiar. În dreptul fiecăruia dintre „postulatele” identificate de Tilly putem înscrie un număr mare de nume de sociologi, mai mult sau mai puțin celebri
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în orice situație de cercetare, formularea problemei și stabilirea scopului analizei trebuie să fie foarte clare. Analiza de corespondență dezvăluie structura de corespondență dintre categoriile a două variabile, reprezentându-le într-un spațiu metric cu puține dimensiuni. Dată fiind lipsa constrângerilor și condițiilor de orice fel asupra datelor, avem o foarte mare libertate în ceea ce privește modul în care sunt construite variabilele. Analiza pornește de la un tabel de contingență, însă liniile și coloanele nu au semnificații predeterminate: de pildă, rândurile reprezintă obiecte și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]