11,077 matches
-
1977, a fost numit în funcția de șef al Catedrei de chimie fizică și tehnologie electrochimică, la Institutul Politehnic București, pe perioada 1976/1980. Datorită remarcabilei sale activități științifice, a fost ales membru al Academiei Române în 1990, după ce devenise membru corespondent al acesteia din 1963. Este președintele Comisiilor de Chimie Cuantică și de Spectroscopie Moleculară ale Academiei Române, a fost Director al Bibliotecii Academiei Române (1980-1994) și editor al celei mai importante reviste de chimie din România, "Revue Roumaine de Chimie" (1964-1990). Este
Victor Sahini () [Corola-website/Science/307124_a_308453]
-
1951-1958 lansează 40 volume (discuri de vinil) în seria "Collection universelle de musique populaire enregistrée" (Universal collection of recorded popular music), înregistrate pe discuri de gramofon. În 1954 fondează cercul internațional de studii etnomuzicologice "Les colloques de Wégimont". Este membru corespondent al Academiei Române din 1946. A susținut conferințe, concerte-lecții, emisiuni radiofonice în țară și în străinătate (Paris, Praga, Bratislava, Geneva, Freiburg, Berna, Lausanne, Softens etc.). A susținut comunicări științifice la diferite simpozioane, conferințe și congrese: Praga (1930, 1936), Paris (1930, 1931
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
titlul "Contribuții la precizarea metodicii de ameliorare pentru creșterea capacității de producție la grâul de toamnă" la Institutul Agronomic "N. Bălcescu" din București. În 1973 se căsătorește cu scriitoarea Monica Pillat, fiica scriitorului Dinu Pillat. În 1990 este ales membru corespondent, iar în 2009 membru titular al Academiei Române. În 1993 și apoi în 1996 a activat ca profesor invitat la Universitatea Statului Oregon din SUA, fiind consultant pentru doctoranzii profesorului Warren Kronstad și lucrând alături de acesta în cadrul programului internațional de perfecționare
Nicolae N. Săulescu () [Corola-website/Science/307128_a_308457]
-
(n. 17 decembrie 1893, Drobeta Turnu-Severin - d. 21 decembrie 1954, Paris) a fost un matematician și istoric al științelor român. A fost membru corespondent (1937) al Academiei Române. a fost un important matematician și un cunoscut istoric al științelor. Simplă lista a articolelor și cărților sale ar umple numeroase pagini. Născut la 17 decembrie 1893 la Turnu Severin, el a fost animat întreaga să viața
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
Franța depunând multe eforturi pentru unificarea forțelor culturale românești din afara țării. A fost profesor, din 1926, de Geometrie Analitică la Universitatea din Cluj, unde a fundat revista "Mathematica" și a organizat primul congres al matematicienilor români . A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1937. Respectat în lumea universitară, în 1945 devine Rector al Școlii Politehnice din București. Discursul pe care il pronunța în 1930 la Alger, la a 54-a sesiune a Asociației Franceze pentru Progresul Științelor, surprinde prin tonalitatea
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
inspirată de existență prestigioasei reviste poloneze de matematică, dirijata de Waclav Sierpinski. Petre Sergescu a menținut un contact permanent cu știința poloneză și a ținut cursuri și conferințe la universitățile din Lwow, Wilno, Poznan și Varșovia. El a fost membru corespondent al societății "Scientarum Varsoviensis" și membru al Societății Istorice și Literare din Polonia. În semn de recunoaștere a meritelor sale, autoritățile poloneze l-au decorat cu ordinul Polonia Restituta, în gradul de Cruce a Comandorului.
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
(n. 8 septembrie 1932, Vașcău, județul interbelic Bihor) este un lingvist român, membru titular al Academiei Române din 2001 (membru corespondent din 1993), iar din 2005 vicepreședinte al acestei instituții. În prezent este, de asemenea, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” din București. Urmează cursurile Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș (1943-1951). Este licențiat al Facultății de Filologie a Universității
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
(n. 1 mai 1892, Șurănești, județul Vaslui - d. 18 iulie 1948, București) a fost un medic român, membru corespondent al Academiei Române. Elev la Liceul Național Liceul Național din Iași în perioada 1903-1911, urmează apoi cursurile Facultății de Medicină din Iași. După specializări la Chicago (bursă Rockefeller) și Londra, Gr. T. Popa revine în țară, unde devine titular al Catedrei
Grigore T. Popa () [Corola-website/Science/307137_a_308466]
-
(n. 26 ianuarie 1944, Timișoara, România) este un medic român, membru corespondent al Academiei Române, profesor universitar și șef al Catedrei de Biologie Celulară și Moleculară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca și șef al Laboratorului de Genetică Umană din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj Napoca. În 1986, împreună cu Octavian Popescu
Gheorghe Benga () [Corola-website/Science/307132_a_308461]
-
de cercetări biologice din Cluj. În 1960 a publicat o monografie asupra "Mlaștinilor de turbă din RPR", iar în 1965 a tipărit volumul "Monumente ale naturii în România", în afara altor cărți dedicate unor oameni de știință români. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. La 2 iulie 1955 a fost ales membru titular al Academiei Române.
Emil Pop () [Corola-website/Science/307136_a_308465]
-
laborator de compuși marcați izotopic, cumulând și obligațiile de asistent (apoi șef de lucrări) la Catedra de Chimie Organică. Docența și-a susținut-o în 1974, ultima serie care a mai primit acest titlu. În 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Activitatea sa profesională a avut o desfășurare remarcabilă, în 1965 fiind promovat conferențiar și apoi profesor (1966), la Catedra de Chimie Generală a Politehnicii, respectiv șef de laborator la Institutul de Fizică Atomică. Din cauza preocupărilor sale de radiochimie
Alexandru T. Balaban () [Corola-website/Science/307131_a_308460]
-
țară, în vederea efectuării de intervenții operatorii sau a tratamentelor ambulatorii. Între anii 1957-1972 a fost rector al Institutului de Medicină și Farmacie din București. În anul 1969 a obținut titlul de "Om de știință emerit". A fost ales ca membru corespondent (1955) și apoi membru titular (1963) al Academiei Române. De asemenea, între anii 1976-1977, a fost președinte al Academiei Române. A fost membru activ sau de onoare al mai multor societăți și foruri medicale din țară sau internaționale: Societatea română de chirurgie
Theodor Burghele () [Corola-website/Science/307127_a_308456]
-
(n. 30 martie 1913, Craiova - d. 8 martie 2011) a fost un inginer agronom român, care a fost ales ca membru al Academiei Române (corespondent - 1991 și titular - 1993). A desfășurat o activitate de pionierat prin organizarea cercetării științifice din specialitatea irigării culturilor agricole, fiind considerat drept șef de școală în domeniul îmbunătățirilor funciare din România. Împreună cu o serie de cercetători consacrați, a reușit să
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
(n. 11/24 ianuarie 1906, Balcic, Bulgaria — d. 8 august 1982, București) a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române din 1955. În tinerețe a fost barcagiu în Balcic. După Primul Război Mondial, între 1924-1925, a luat lecții de desen cu Hrandt Avakian Un an mai târziu, sprijinit de sculptorița Zoe Băicoianu, s-a înscris la Școala de
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
Radu Bogdan relatează că, după ce Boris Caragea, care fusese și artistul Casei Regale, a ajuns în postul de președinte al UAP, și-ar fi distrus toate operele concepute înainte de 1944, lepădându-se astfel de trecutul său. A fost ales membru corespondent al "Academiei Republicii Populare Române", a primit titlul de "Maestru emerit al artei" și, ceva mai târziu, pe cel de "Artist al poporului". I s-a acordat de câteva ori "Premiul de stat". A primit numeroase comenzi oficiale, realizând importante
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
(n. 26 iunie 1903, Pârgărești, Bacău - d. 8 martie 1982, Cluj-Napoca) a fost un zoolog român, specializat în zoologia nevertebratelor. Membru corespondent al Academiei Române din 1 noiembrie 1948. Membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. A învățat la liceului "George Bacovia" din Bacău, apoi a fost o perioadă de timp învățător suplinitor în satul natal. În
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
(n. 26 iunie 1903, Pârgărești, Bacău - d. 8 martie 1982, Cluj-Napoca) a fost un zoolog român, specializat în zoologia nevertebratelor. Membru corespondent al Academiei Române din 1 noiembrie 1948. Membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. A învățat la liceului "George Bacovia" din Bacău, apoi a fost o perioadă de timp învățător suplinitor în satul natal. În 1922 a fost admis la Facultatea de Științe
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
Anatomie Comparată din Cluj. La Universitatea din Cluj Napoca a predat studenților cursuri de zoologia nevertebratelor și vertebratelor, anatomie comparată, embriologie, histologie, zoogeografie. În 1947-1952 a fost director onorific al Institutului de Speologie din Cluj Napoca. Din 1973 este profesor consultant. Membru corespondent al Academiei Române (din 1 noiembrie 1948). A studiat izopodele terestre din România și a descoperit glandele tegumentare la aceste nevertebrate și spiralația traheolelor de la insecte. A studiat citologia canalului aferent al izopodelor cu ajutorul microscopului electronic. A cercetat constituenții morfologici ai
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
a particulelor accelerate la mari energii de măsură aferente, fiind concretizată în peste 250 de studii și articole, apărute în prestigioase reviste internaționale de specialitate. În anul 1985 a fost distins cu Premiul Humboldt pentru fizică. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1963, calitatea retrasă după plecarea din țară. A fost repus în drepturi ca membru corespondent în 1990 și, la solicitarea proprie, trecut ca membru de onoare al Academiei Române în anul 2003.
Erwin M. Friedländer () [Corola-website/Science/307144_a_308473]
-
în prestigioase reviste internaționale de specialitate. În anul 1985 a fost distins cu Premiul Humboldt pentru fizică. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1963, calitatea retrasă după plecarea din țară. A fost repus în drepturi ca membru corespondent în 1990 și, la solicitarea proprie, trecut ca membru de onoare al Academiei Române în anul 2003.
Erwin M. Friedländer () [Corola-website/Science/307144_a_308473]
-
(n. 25 iulie 1947, București) este un inginer român, membru titular (membru corespondent din 1991, titular din 1999) și vicepreședinte timp de 10 ani (din 2000, reales în 2002 și 2006) al Academiei Române. De asemenea, este membru de onoare al Academiei de Stiinte Tehnice din România și membru de onoare al Academiei de
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]
-
(n. 26 august 1886, Focșani, județul Vrancea - d. 11 aprilie 1979, București) a fost un medic și scriitor, membru corespondent al Academiei Române (1955). Studii liceale la Constanța și Focșani, universitare (medicale) la București, unde, în 1914 își susține teza de doctorat cu titlul " Un procedeu simplu de gastro-enterostomie și enteroanastamoză fără deschiderea prealabilă a organelor cavitare. Medic la CFR (1914-1916
Alexandru D. Rădulescu () [Corola-website/Science/307150_a_308479]
-
adjunct al Directorului Clinicii de Chirurgie de la facultatea de Medicină din Cluj (1919-1922), medic primar și director al Spitalului de Chirurgie Infantilă din Cluj (1920-1940), medic la Spitalul de Ortopedie și Tuberculoză Chirurgicală din București (1940-1962). A fost ales membru corespondent al Academiei Române din 1948, membru titular din 1955. În timpul Războiului de Reîntregire (1916-1918) e medic chirurg la Spitalul de Campanie nr. 5. În 1921 înființează la Cluj, pentru prima dată în România, Spitalul de Ortopedie, unitate model ce cuprindea, pe lângă
Alexandru D. Rădulescu () [Corola-website/Science/307150_a_308479]
-
(n. 30 aprilie 1944, Timișoara - d. 30 iunie 1993, București) a fost un inginer român, membru corespondent (1993) al Academiei Române. Și-a obținut diploma de inginer la Facultatea de Electronică, Institutul de Energetică din Moscova în 1967 și a obținut gradul de Doctor în 1976 la Institutul Politehnic din București. După un stadiu de cercetător (1967 - 1974
Andrei P. Silard () [Corola-website/Science/307152_a_308481]
-
electrotermică a dispozitivelor și circuitelor integrate analogice de putere. Pentru activitatea sa științifică, Prof. Silard a primit Premiul "Traian Vuia" al Academiei Române (1981) "pentru contribuții la investigarea electrotermică a dispozitivelor semiconductoare de putere", iar în 1993 a fost ales Membru Corespondent al Academiei Române. În 1990 a fost ales Fellow IEEE (Membru—1975, Membru Senior—1982), "pentru contribuții la dezvoltarea dispozitivelor de putere și fotonice pe siliciu". Activitatea didactică a Prof. Silard a fost strâns legată de cea științifică. Înafară de cursurile
Andrei P. Silard () [Corola-website/Science/307152_a_308481]