10,827 matches
-
al României, Partea I, nr. 387 din 20 mai 2016, textele criticate menținându-și numerotarea inițială și având următorul conținut normativ: - Art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuțele 13 și 14: "(8) Senatul ia în dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege și propunerile legislative adoptate de Camera Deputaților, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituția României, republicată, după cum urmează: [...] 2. proiectele legilor organice prevăzute la: [...] - art. 123 alin. (3) - Prefectul; - art. 125 alin. (2
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
senatori, cât și sub cel al obiectului controlului de constituționalitate. 23. Cu privire la critica de neconstituționalitate privind art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuța 13 din Regulamentul Senatului, Curtea constată că referirile acestuia la dezbaterea și adoptarea de către Senat în calitate de Cameră decizională a proiectelor de lege și a propunerilor legislative vizând prefectul sunt neconstituționale. O asemenea concluzie se desprinde din faptul că art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituție reglementează în mod limitativ competența Camerei Deputaților ca primă Cameră sesizată numai
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
le dezbate și adopta în această calitate. Întrucât dispozițiile constituționale ale art. 123 alin. (3) - Prefectul nu sunt expres menționate în cuprinsul tezei întâi a art. 75 alin. (1) din Constituție, rezultă că Senatul este Cameră de reflecție, și nu decizională, în privința acestora. 24. Legiuitorul constituant derivat, prin art. 123 alin. (3), a scos din sfera art. 73 alin. (3) lit. e) din Constituție atribuțiile prefectului, ceea ce denotă faptul că reglementările referitoare la prefect cunosc o configurație distinctă față de cele referitoare
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
un sens contrar. Singura semnificație juridică a trimiterii la legea organică, din cuprinsul art. 123 alin. (3), este aceea că constituantul derivat a dorit ca procedura de adoptare a legii organice să difere cu referire la sesizarea Camerelor, astfel încât Camera decizională să fie Camera Deputaților. Aceasta este și jurisprudența Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 decembrie 2015, paragraful 28, a statuat că "aspectele referitoare
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
exclusivă a prefectului, trebuie reglementate prin lege organică adoptată potrivit art. 123 alin. (3) din Constituție. Acest aspect se traduce, în ceea ce privește competența și sesizarea Camerelor Parlamentului, prin stabilirea ca primă Cameră sesizată a Senatului, iar Camera Deputaților devine astfel Cameră decizională". 25. De altfel, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008, a fost adoptată în calitate de Cameră decizională de Camera Deputaților, iar singura lege de modificare
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
a Senatului, iar Camera Deputaților devine astfel Cameră decizională". 25. De altfel, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008, a fost adoptată în calitate de Cameră decizională de Camera Deputaților, iar singura lege de modificare exclusivă a Legii nr. 340/2004 a fost Legea nr. 181/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 340/2004 privind instituția
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 340/2004 privind instituția prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 24 mai 2006, care a fost, de asemenea, adoptată de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională. 26. Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, "întrucât criteriile de partajare a competențelor celor două Camere, precum și modalitatea de soluționare a unor eventuale conflicte de competențe sunt expres prevăzute în Legea fundamentală, [...] fiecare Cameră a Parlamentului este obligată să
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
organică a Consiliului Superior al Magistraturii, lege care face parte din art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. Acesta la rândul său este cuprins în art. 75 alin. (1) teza întâi din Constituție, astfel că, în privința acestui domeniu, competența decizională aparține Senatului. Or, nu este de conceput ca unele elemente ce țin de statutul judecătorilor să fie reglementate printr-o lege organică adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, iar altele de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională. Legiuitorul constituant derivat nu
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
alin. (1) teza întâi din Constituție, astfel că, în privința acestui domeniu, competența decizională aparține Senatului. Or, nu este de conceput ca unele elemente ce țin de statutul judecătorilor să fie reglementate printr-o lege organică adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, iar altele de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională. Legiuitorul constituant derivat nu s-a îndepărtat de la unitatea de procedură și reglementare care trebuie să caracterizeze relațiile sociale care privesc justiția, eventuala dificultate de interpretare în sensul anterior arătat rezultând din
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
în privința acestui domeniu, competența decizională aparține Senatului. Or, nu este de conceput ca unele elemente ce țin de statutul judecătorilor să fie reglementate printr-o lege organică adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională, iar altele de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională. Legiuitorul constituant derivat nu s-a îndepărtat de la unitatea de procedură și reglementare care trebuie să caracterizeze relațiile sociale care privesc justiția, eventuala dificultate de interpretare în sensul anterior arătat rezultând din faptul că la data adoptării Legii de revizuire
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
și reglementarea unor proceduri distincte în privința sesizării Camerelor Parlamentului. 29. În consecință, Curtea constată că art. 125 alin. (2) din Constituție se subsumează categoriei de legi reglementate la art. 73 alin. (3) lit. l), legi în privința cărora Senatul este Cameră decizională. De aceea, Curtea constată că dispozițiile art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuța 14 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 30. Cu privire la criticile de neconstituționalitate privind art. 146 alin. (5) din Regulamentul Senatului, Curtea observă, mai întâi, că art. 146 alin
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Curtea constată că o atare susținere este neîntemeiată, întrucât inițiatorii propunerilor legislative nu sunt limitați de vreo normă constituțională în acest sens; aceștia dispun de plenitudinea dreptului la inițiativă legislativă, și nu fracționată în funcție de competența de Cameră de reflecție sau decizională a Camerei din care fac parte. Astfel, un senator are dreptul să depună o propunere legislativă care intră în competența de primă Cameră sesizată a Camerei Deputaților, iar un deputat are dreptul să depună o propunere legislativă care intră în
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
Deputaților, iar un deputat are dreptul să depună o propunere legislativă care intră în competența de primă Cameră sesizată a Senatului. Aspectele tehnice se rezolvă în ședințele Biroului permanent, iar în situația în care o Cameră a adoptat în calitate de Cameră decizională o prevedere ce ar fi intrat în competența sa de reflecție, se aplică art. 75 alin. (4) din Constituție, iar în ipoteza inversă, art. 75 alin. (5) din Constituție. 41. Curtea constată că trimiterea alin. (10) - care se referă la
DECIZIE nr. 474 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273990_a_275319]
-
achiziția ulterioară a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare, în condițiile în care soluțiile disponibile pe piață la un anumit moment nu satisfac necesit��țile entității contractante; ... ll) persoane cu funcții de decizie - conducătorul entității contractante, membrii organelor decizionale ale entității contractante care au legătură cu procedura de atribuire, precum și orice alte persoane din cadrul entității contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire; ... mm) referință tehnică - orice specificație elaborată de organismele europene de standardizare
LEGE nr. 99 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind achiziţiile sectoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272538_a_273867]
-
scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, nu a prezentat aceste informații sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate; ... i) operatorul economic a încercat să influențeze în mod nelegal procesul decizional al entității contractante, să obțină informații confidențiale care i-ar putea conferi avantaje nejustificate în cadrul procedurii de atribuire sau a furnizat din neglijență informații eronate care pot avea o influență semnificativă asupra deciziilor entității contractante privind excluderea din procedura de
LEGE nr. 99 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind achiziţiile sectoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272538_a_273867]
-
de mediu, protecția mediului și managementul riscurilor. - Întărirea capacității de pregătire, implementare și management al portofoliului de proiecte, la nivelul principalilor beneficiari POIM, POC și POAT care gestionează un portofoliu de proiecte, inclusiv sprijin în managementul proiectelor și în procesul decizional, asistență juridică, analiza și evaluarea sistemelor de management, asistență pentru îmbunătățirea lor și asigurarea unui bun management financiar, asistență pentru modernizarea sistemului de gestiune și arhivare a documentelor. - Sprijin pentru coordonarea implementării strategiilor Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) Asigurarea remunerării, instruirii
ANEXE din 25 aprilie 2016 la Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 575/2016 privind modificarea Ghidului solicitantului pentru Programul operaţional "Asistenţă tehnică" 2014-2020 (Anexele nr. 1-4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272621_a_273950]
-
principiul descentralizării flexibile, prin care se asigură dezvoltarea și administrarea eficientă a patrimoniului sistemului cu protecția integrității și a unității acestuia, prin intermediul Casei de Asigurări a Avocaților, denumită în continuare C.A.A., și a dezmembrămintelor acesteia; ... m) principiul transparenței decizionale, potrivit căruia organele de conducere ale sistemului propriu, autonom, de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților au obligația de a informa și de a supune dezbaterii avocaților proiectele de acte normative, de a analiza propunerile acestora și
LEGE nr. 72 din 28 aprilie 2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271558_a_272887]
-
a riscurilor prin identificarea celor mai adecvate modalități de tratare a riscurilor, astfel încât acestea să se încadreze în limitele toleranței la risc aprobate de către conducerea entității și să asigure delegarea responsabilității de administrare a acestora către cele mai potrivite niveluri decizionale; ... d) monitorizarea implementării măsurilor de control, precum și a eficacității acestora; ... e) revizuirea și raportarea periodică a situației riscurilor. ... 8.2.4. Toate activitățile și acțiunile inițiate și puse în aplicare în cadrul procesului de gestionare a riscurilor sunt riguros documentate, iar
ORDIN nr. 400 din 12 iunie 2015 (*actualizat*) pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272172_a_273501]
-
2.7. Conducerea entității publice reevaluează sistematic și periodic cerințele de informații și stabilește natura, dimensiunea și sursele de informații și date care corespund satisfacerii nevoilor de informare a entității. 12.3. Referințe principale - Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată; - Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; - legile bugetare anuale; - Ordonanța de urgență a Guvernului
ORDIN nr. 400 din 12 iunie 2015 (*actualizat*) pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272172_a_273501]
-
de conducere în planul strategic și documentele de politici publice. Obiective individuale - exprimări cantitative sau calitative ale scopului pentru care a fost creat și funcționează postul respectiv. Aceste obiective se realizează prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenței profesionale, a autonomiei decizionale și a autorității formale de care dispune persoana angajată pe postul respectiv. Obiective specifice - obiective rezultate prin derivare din obiectivele generale și care constituie, de regulă, ținte intermediare ale unor activități care trebuie atinse pentru ca obiectivul general corespunzător să fie
ORDIN nr. 400 din 12 iunie 2015 (*actualizat*) pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272172_a_273501]
-
și achiziția ulterioară a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare, în condițiile în care soluțiile disponibile pe piață la un anumit moment nu satisfac necesitățile autorității contractante; ... ll) persoane cu funcții de decizie - conducătorul autorității contractante, membrii organelor decizionale ale autorității contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum și orice alte persoane din cadrul autorității contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire; ... mm) referință tehnică - orice specificație elaborată de organismele europene de standardizare
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272048_a_273377]
-
scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, nu a prezentat aceste informații sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate; ... i) operatorul economic a încercat să influențeze în mod nelegal procesul decizional al autorității contractante, să obțină informații confidențiale care i-ar putea conferi avantaje nejustificate în cadrul procedurii de atribuire sau a furnizat din neglijență informații eronate care pot avea o influență semnificativă asupra deciziilor autorității contractante privind excluderea din procedura de
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272048_a_273377]
-
și achiziția ulterioară a unui produs, serviciu sau a unor lucrări inovatoare, în condițiile în care soluțiile disponibile pe piață la un anumit moment nu satisfac necesitățile entității contractante; ... ll) persoane cu funcții de decizie - conducătorul entității contractante, membrii organelor decizionale ale entității contractante care au legătură cu procedura de atribuire, precum și orice alte persoane din cadrul entității contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfă��urarea procedurii de atribuire; ... mm) referință tehnică - orice specificație elaborată de organismele europene de
LEGE nr. 99 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind achiziţiile sectoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272042_a_273371]
-
scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, nu a prezentat aceste informații sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate; ... i) operatorul economic a încercat să influențeze în mod nelegal procesul decizional al entității contractante, să obțină informații confidențiale care i-ar putea conferi avantaje nejustificate în cadrul procedurii de atribuire sau a furnizat din neglijență informații eronate care pot avea o influență semnificativă asupra deciziilor entității contractante privind excluderea din procedura de
LEGE nr. 99 din 19 mai 2016 (*actualizată*) privind achiziţiile sectoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272042_a_273371]
-
trebuie să poarte marcajul de conformitate CE și să fi fost supuse evaluării conformității înainte de introducerea pe piață, potrivit normelor europene privind dispozitivele medicale. ... Capitolul II Autoritatea competentă în domeniul dispozitivelor medicale Articolul 932 (1) ANMDM este autoritatea competentă și decizională în domeniul dispozitivelor medicale. ... (2) ANMDM exercită atribuțiile autorității competente prevăzute în legislație și propune ministrului sănătății actele normative de transpunere a directivelor europene sau de creare a cadrului de aplicare a regulamentelor UE din domeniul dispozitivelor medicale, după caz
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271159_a_272488]