13,290 matches
-
situație de comunicare (sau ignorați), față de cei considerați nesau "mai puțin cunoscuți" se manifestă, în general, deschidere comunicativă, iar cunoscuții/prietenii au un grad mare de libertate în negocierea (sau acceptarea) dreptului la cuvânt (Vasilescu, 2010, pp. 178-189). 20 "Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte, reacții și resurse; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea" (Goleman, 2004, p. 24). 21 Particularizând, în încercarea de a le dezvolta copiilor "potențialul emoțional și social
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
20 "Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte, reacții și resurse; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea" (Goleman, 2004, p. 24). 21 Particularizând, în încercarea de a le dezvolta copiilor "potențialul emoțional și social", părinții îi pot învăța pe aceștia "să adopte și să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să-și identifice sentimentele personale și să le diferențieze; să învețe mult mai mult despre modul cum și unde își pot exterioriza sentimentele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
propriilor afecte, reacții și resurse; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea" (Goleman, 2004, p. 24). 21 Particularizând, în încercarea de a le dezvolta copiilor "potențialul emoțional și social", părinții îi pot învăța pe aceștia "să adopte și să-și dezvolte caracteristicile inteligenței emoționale: să-și identifice sentimentele personale și să le diferențieze; să învețe mult mai mult despre modul cum și unde își pot exterioriza sentimentele; să-și dezvolte empatia [...]; să citească limbajul trupurilor și alte aspecte nonverbale, pentru a înțelege comunicarea; să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în opinia Floricăi Bodiștean (2009, p. 199) a anumitor reguli: "pactul convenției" (spectatorul se raportează la spectacol ca la ceva recreat, nu ca la o realitate "adevărată"), "pactul iluziei" (spectatorul "se lasă prins de istoria prezentată", aceasta implicând și trăire emoțională), "pactul nonintervenției" (spectatorul nu încearcă să schimbe firul piesei de teatru, al evenimentelor la care asistă), "pactul exprimării părerii" (prin aplauze, flori, urale), "pactul solicitudinii" (în cazul în care spectatorul este solicitat să participe la spectacol vezi contextul teatrului participativ
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
33-60, 81-107; Mucchielli, 2005, pp. 233-234; Roco, 2004, p. 69; Ezechil, 2002, p. 65; Krasne, 1998, p. 154 etc. Pentru exemple interesante privind tempoul, intonația, intensitatea vocii copiilor, vezi Slama-Cazacu, 1961, pp. 136-138). 42 În condițiile în care, "pe lângă tonalitățile emoționale (automatizate) spontane, involuntare, există cele voluntare pe care le folosesc pentru a-mi face mai atractivă comunicarea, pentru a o dirija în sensul în care doresc eu" (Roco, 2004, p. 69). 43 Cca 200 de silabe/minut reprezintă o vorbire
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nivelul toracelui; accentuarea simptomelor în cursul nopții, împiedicînd bolnavul să doarmă; accentuarea simptomelor sub influența unor factori ca: frigul, exercițiul fizic, alergenii de natură animală sau vegetală: praf, fum, polen, modificările de temperatură, fumul de țigară sau fum toxic, stress emoțional sau unele droguri (aspirina etc.). probe funcționale respiratorii în următorii parametri: variabilitatea VEMS în funcție de efortul fizic (scade cu măcar 15% după cîteva minute de efort), creșterea VEMS cu minimum 15% după administrarea inhalatorie a unui bronhodilatator și variabilitatea VEMS între
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
urgență și se ocupă de ajutorul persoanelor afectate de un dezastru: victime, rudele și apropiații acestora, martorii evenimentelor sau chiar voluntarii sau membrii echipajelor de intervenție. Scopul acestor psihologi este acela de a ajuta oamenii să își acceseze propriile resurse emoționale pentru a putea face față în mod rațional și organizat evenimentelor stresante sau chiar traumatizante cu care se confruntă. Toate acestea cer ca psihologii să fie cât mai mult implicați în actul urgenței medicale. Este o urgență a însăși psihologiei
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
relațiilor dintre Iugoslavia și România, în anii titoismului, este reflectată de presă Gorjului prin suficiente informații privitoare la incidentele de graniță. Asemenea evenimente, ce se derulau la o distanță relativ mică de locuitorii acestui meleag, au avut un anume impact emoțional asupra lor. Se adaugă, indiscutabil, vehicularea „zvonului” iminentei declanșări a celui de-al treilea război mondial, generator de sensibilități aparte, ca urmare a intervalului mic scurs din 1945, anul înfrângerii Germaniei naziste. Nu-i mai puțin adevărat că regimul de la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
asupra creării unui climat psiho-social anormal au fost demonstrate de Phillip Zimbardo în 1971, în experimentul închisorii pirandelliene, cunoscut la noi și cu numele de "experimentul falsei închisori". Psihologul a selectat din rîndul studenților voluntari ai Universității Stanford (în funcție de stabilitatea emoțională, sănătatea fizică, maturitatea și gradul de cunoaștere a legilor) 10 persoane care au fost puse să joace rolul deținuților și 11 persoane care au jucat rolul gardienilor. Puși să locuiască în condițiile reale ale închisorii (în stabilimentul de la Palo Alto
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o face mai inteligibilă și de a o consolida, dată fiind calitatea sa de mijloc de comunicare. Fiind un ansamblu de semne, de complexe, de articulații cărora le sînt asociate diverse sensuri, limbajul are rolul de a transmite experiențele senzoriale, emoționale și voliționale ale unui individ. Limbajul condiționează modul în care oamenii văd, concep și interpretează lumea din jur, fixînd gîndirea în cadre corespunzătoare unei organizări taxologice a realității. Dacă limba condiționează modul în care oamenii văd lumea, putem spune că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
controla anarhia. Ernst Cassirer spunea că persoana care participă la ritual trăiește o emoție, nu un gînd. În timp ce crezurile se schimbă, ritualurile persistă. După Durkheim, "ritualul este un mijloc prin care ne exprimăm dependența socială; valoroase în ritual sînt implicarea emoțională și participarea noastră în comun, nu explicațiile pe care le dăm acestor rituri". Această solidaritate în lipsa unui consens este dată de ambiguitatea simbolurilor utilizate. "Simbolurile sînt "recuzita" ritualului, ele dau naștere unor sentimente comune de simpatie și identitate. Prin recuzită
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ritul a devenit singura alternativă. Directorul penitenciarului este, fără îndoială, cel mai mare actor de ritual și cel mai priceput manipulator de simboluri. Însă el nu le controlează în întregime, deoarece acestea au un bagaj de conotații și un trecut emoțional. Unele conotații nu pot fi create prin decrete. Informațiile pe care le primim din mediu sînt procesate grație unor sisteme preexistente de cunoaștere schematizată și abstractizată, sisteme cunoscute sub numele de stereotipii sau scheme, adică sisteme simbolice abstracte care ne
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
această diferență, ci mediul penitenciar, care induce oamenilor din interiorul zidurilor "o tendință accentuată spre impulsivitate și un potențial agresogen ridicat; nivel de maturizare socială, capacitate de judecată și respect reduse, cu un autocontrol și capacitate de autodisciplinare mici; instabilitate emoțională și dificultăți în restabilirea echilibrului psihic, dereglări somatice difuze, iar pe plan psihic stări de anxietate; egocentrism, centrare pe plăceri personale și distracții, nivel al eficienței intelectuale sub medie, nesiguranță de sine și interese înguste"107. Degradarea comportamentelor umane în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nevoia aceasta... Corpul devine astfel singura armă de care subiectul dispune în încercarea sa de a lua în stăpînire relațiile sale, de a scăpa de poziția pasivă pe care o resimte ca prea angoasantă"113. Considerate ca forme ale șantajului emoțional, semnalele pe care sinucigașul le dă pentru a-și face cunoscută intenția sînt tratate cu interes redus. Tentativele de sinucidere sînt mult mai numeroase și apar, de regulă, pe fondul alcoolismului, farmacodependenței sau tulburărilor de personalitate, care induc stări depresive
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inegalităților. În ciuda egalitarismului asumat, închisorile abundă în inegalități. Gestionarea lor oferă posibilitatea exercitării influențelor personale de către unii asupra altora. Eroilor le sînt atribuite o serie de trăsături specifice: inteligență, energie, încredere în sine, spirit dominator, motivația de a conduce, stabilitatea emoțională, onestitatea și nevoia de realizare. Ei întruchipează dorința de reducere a tensiunilor, de aplanare a conflictelor, de rezolvare a dezacordurilor și de menținere a moralului. În istoria imaginarului penitenciar, se regăsesc mai multe tipuri de eroi: cel providențial, conducătorul, salvatorul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
semnificații devin etalon, normă de apreciere ce stă la baza judecăților, "un punct de plecare de la care celelalte lucruri capătă sens"132. Pentru Geert Hofstede valorile sînt "tendințe generale de a prefera anumite stări de lucruri în raport cu altele"133, orientări emoționale generale cu semnificații pozitive sau negative, cărora le sînt asociate reacții psihologice de atracție sau respingere. Ele sînt cele mai importante elemente ale unei culturi, sînt nucleul culturii, deoarece dau semnificație tuturor celorlalte elemente: simboluri, ritualuri și eroi, ordonînd realitățile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înainte mai mulți autori, utilizîndu-se însă termenul de curtoazie sau cel de maniere. După Norbert Elias, în lumea medievală "procesul civilizării constă mai ales din transformarea structurală a oamenilor în direcția unei mai pronunțate consolidări și diferențieri a controlului reacțiilor emoționale, implicit a trăirilor de exemplu, în forma unei avansări a pragului de pudoare și a celui de aversiune și a conduitei lor la masă, de pildă, în forma diferențierii tacîmurilor"148. Intrarea oficială în circulație a cuvîntului are loc pe la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
barbariei, primitivismului, sălbăticiei. Acest concept este o expresie a conștiinței de sine a lumii apusene, care a înțeles că dezvoltarea științelor duce la dezvoltarea unor noi atitudini ale oamenilor față de ei înșiși, în direcția unui control mai accentuat al reacțiilor emoționale și a unei autodistanțări față de presiunea autorității statale. "Cea mai mare parte a avantajelor vieții sociale, în special în formele sale mai avansate pe care le numim "civilizație", se bazează pe faptul că individul beneficiază de mai multe cunoștințe decît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
logică la un regim violent și represiv"177, existînd incontestabil o patologie instituțională: detenția prelungită, aproape întotdeauna considerată nedreaptă, creează tulburări mintale grave. Iar traiul în comun 24 de ore pe zi într-un spațiu restrîns favorizează violența, transferul stărilor emoționale de la o persoană la alta făcîndu-se cu multă ușurință. Într-o secție de 100 de deținuți se produc mai mult de 500 de acțiuni violente într-un an: bătăi, mutilări, baricadări, greve ale foamei, sinucideri, crime. Este deci necesară existența
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
popoare etc., pentru că ea se definește ca modalitate de achiziție a cunoștințelor și de dezvoltare a abilităților necesare unei adaptări la mediu cu realism și unei modificări a acestuia în vederea sporirii bunăstării și autonomiei individuale, printr-un control al reacțiilor emoționale și printr-un respect acordat bunurilor și libertății celorlalți. Din acest punct de vedere deținuții sînt văzuți ca persoane la care s-a produs o ruptură, un blocaj educațional. Acțiunile care-l fac pe un individ să devină infractor sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prof. Adriana Parau Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Iași Nu există creație muzicală, indiferent de valoarea ei, în care să nu se întrezărească destul de limpede ideea fundamentală - conținutul ei emoțional. Chiar și o muzică aparent absolută, precum un preludiu sau o fugă de Bach, o mișcare dintr-o sonata de Mozard sau Beethoven, lasă să se recunoască prin indicații clare de interpretare germenele unui "program". Distinsul nostru muzician și filosof
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
care se simte atât de firesc puternică legătură între muzică și poezie. Maeștrii școlilor naționale, cum ar fi P. I. Ceaikovski, N. R. Korsakov, Modest Musorgski, Edvard Grieg, Bedrich Smetana, sunt autorii unor pagini memorabile de muzică având un puternic conținut emoțional. Impresioniștii completează prin Claude Debussy și Maurice Ravel lista marilor muzicieni care au dat sens sonor unor simboluri, făcând apel la cuvânt sau culoare. în secolul al XX-lea, îi amintim pe Richard Strauss, Ottorino Respighi, Paul Hindemith, Arthur Honegger
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
stil, un tablou, un artist plastic, un scriitor. Descriptivismul având caracter pitoresc atrage mult pe elevi, prin imitările de sunete din natură, care evocă furtună, bătaia valurilor, cântecul păsărilor etc. ,,Genurile programatice au marea calitate de a îmbină forță generalizatoare emoțională, excepțională a muzicii, cu poezia imaginilor concrete ale vietii” (Nicolae Parocescu, Studii de muzicologie, vol. I).
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
o condiție importantă, întrucât corelarea cunoștințelor contribuie substanțial la realizarea educației elevilor, la formarea și dezvoltarea flexibilității gândirii, a capacitații lor de a aplica diverse cunoștințe în practică. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoțională, socială, fizică și estetică și asigură formarea sistematică și progresivă a unei culturi comunicative necesare elevului în învățare, pentru interrelaționarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a treptelor următoare în învățare, pentru învățarea permanentă. Realizarea obiectivelor de ordin informativ și
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
toate acestea ducând la dezvoltarea imaginației creatoare, a unui mod de a comunica, de a se comporta, a relaționa factori ce duc în final la formarea personalității elevilor. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoțională, socială, fizică și estetică. Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică și progresivă a unei culturi comunicative necesară elevului în învățare, pentru interrelaționarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a treptelor următoare de învățământ. De exempu la religie conținiturile care asigură conexiunea interdisciplinară
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]