10,854 matches
-
din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05530. Gospodăria tradițională din localitatea Mănăstirea Humorului, zona etnografică Humor, este un ansamblu reconstituit în cadrul muzeului compus din: casă de locuit, grajd cu șură, celar sau bordei, atelier de tâmplărie, fântână și poartă. Casa de locuit are o compartimentare de tip cameră-tindă-cameră. Tinda are o ușă prin care se realizează accesul în spatele casei. Pereții sunt realizați din bârne fasonate ce au lemnul aparent doar în jurul ferestrelor și al ușii, ancadramentele prezentând
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ferestre și având o ușă solidă la intrare. Celarul este o anexă gospodărească specifică zonei montane Humor. Atelierul de tâmplărie are o singură încăpere care este prevăzută cu mai multe ferestre pentru asigurarea unei vizibilități optime în practicarea acestui meșteșug. Fântâna este dispusă lângă casa de locuit din cadrul gospodăriei și în apropiere de poartă. Este o fântână cu ghizdele și roată, construită din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Humor. Atelierul de tâmplărie are o singură încăpere care este prevăzută cu mai multe ferestre pentru asigurarea unei vizibilități optime în practicarea acestui meșteșug. Fântâna este dispusă lângă casa de locuit din cadrul gospodăriei și în apropiere de poartă. Este o fântână cu ghizdele și roată, construită din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din trei grinzi verticale pe care se sprijină un acoperiș în patru table. Prezintă un spațiu de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
două dispozitive tradiționale de prelucrare a lânei: o mașină pentru scărmănat și una pentru foșălăitul final. Acestea sunt acționate (prin intermediul unui sistem de transmisie format din roți și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria fântânilor cu ghizdele și coarbă, fiind construită din scândură fixată în cuie pe schelet de rășinoase. Acoperișul este realizat din draniță. La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
o mașină pentru scărmănat și una pentru foșălăitul final. Acestea sunt acționate (prin intermediul unui sistem de transmisie format din roți și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria fântânilor cu ghizdele și coarbă, fiind construită din scândură fixată în cuie pe schelet de rășinoase. Acoperișul este realizat din draniță. La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
s-a aflat un Tetraevanghel slavon, scris în 1493 la Suceava pentru această mănăstire de către diacul Toader, fiul preotului Gavriil. Acest manuscris avea începuturile evangheliilor, precum și inițialele, colorate și aurite. Prin anul 1900, acest manuscris se afla la biserica din Fântâna Albă. Urma acestui manuscris s-a pierdut în timp. Pe paginile manuscrisului se afla următoarea însemnare: ""Cu bunăvoința Tatălui și ajutorul Fiului și săvârșirea Sfântului Duh s-a făcut acest Tetraevanghel în zilele binecinstitorului și de Hristos Iubitorul domn, Io
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
logofătul Beldiman, hatmanul Sturdza și visternicul Boul. Ei s-au adunat la Cucuteni și i-au cerut lui Tomșa să plece de pe tron. Domnitorul i-a cumpărat cu bani pe slujitorii boierilor, iar în lupta de la intrarea în Iași, ""deasupra Fântânii lui Păcurarii"", oastea boierilor a fost înfrântă. După cum spune cronicarul Miron Costin în letopisețul său, slujitorii domnitorului ""în loc au prinsŭ pre Bărboi vornicul și apoi și pre feciorŭ-său. Deci pre Bărboiŭ cel bătrân îndată l-au înțepatŭ de laturea târgului
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Venind dinspre Severin spre Balta este imposibil să nu observi varietatea de peisaje și mozaicul de culori naturale ale acestei zone. Captat de aceste frumuseți ale naturii, ba mai mult decât atât de așezarea satului te trezește din visare o fântână albă pe marginea drumului parcă îți spune bine “ai venit!”. Mergând pe ulițele satului rămâi surprins de forma caselor și așezarea lor și mai mult decât atât de căldura cu care localnicii îți dau binete. Atestat documentar în sec.XIV
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
de arhitectură de interes național: (1743-1744, cu absidele laterale construite în 1877) din satul Homorâciu; (1854) din Izvoarele; și (începutul secolului al XVIII-lea, 1824-1828) din satul Schiulești, ansamblu format din biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, turnul-clopotniță și o fântână. În rest, alte unsprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), aflată „la Cetățuie”, în zona satului Cernești
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
Silvaniei. În urma retragerii apelor mării a rămas un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi și depus sub formă de loess (lut gălbui). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor, la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri. Câmpia ocupă partea vestică și sudică a comunei. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei Acâș
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
2,8 km de localitatea Beltiug, se află forajul de apă termală ( sonda FB 1 ) cu apă minerală iodurată, bicarbonatată, clorurată, sodică, hipermetală, hiptonă, cu o temperatură de 65̊ C. Alimentarea cu apă a comunei Beltiug se face din fântâni proprii ale populației. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și pădurile sunt reprezentate prin stejar ( Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi și depus sub formă de loess, numit și lut gălbui (Ghițescu, L. 1972, pg. 50). Acest strat poate fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor , la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș. Câmpia Eriului are aceeași origine ca și Câmpia Crasnei. Are un aspect neted dar existența unor microdepresiuni este trădată de părțile mlăștinoase ale acesteia. Prin lucrări de
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
fost ales senator în 1931-1932. Colaborează asiduu, cu articole, nuvele, povestiri, fabule, satire, amintiri, mai ales pe teme moral-educative, la "Ramuri", "Flacăra", "Adevărul literar și artistic", "Lamura", "Viața literară", "Țara de Jos", "Țara noastră", "Universul literar", "Universul copiilor", "Dimineața copiilor", "Fântâna darurilor", "Biruința", "Tinerimea creștină", "Satul", "Țara Bârsei", "Flori de crin", "Ortodoxia", "Progresul", "România", "Timpul" și alte publicații periodice. A fost redactor la "Neamul Românesc". Conferențiar la Societatea de Radio (15 conferințe în 1930; 20 conferințe în 1931; 6 conferințe în
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
Fete din Bucovina" și "Cobzarul" care aparține astăzi Muzeului Național de Artă al României. A făcut o mulțime de studii de flori precum și picturi în care a reprezentat momente din viața rurală, elocvente în acest sens fiind "Petrecerea câmpenească, La fântână, Culesul merelor" sau "La vatră". A reluat de asemenea peisaje de iarnă, reprezentativă fiind "Iarnă în Herța". O dată cu începerea războiului, a pictat scene specifice cum ar fi "Cazaci în Bucovina" și "Manevre de iarnă", în care folosește negrul și cenușiul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de apă curentă și canalizare. Locația orașului asigura aprovizionarea relativ ușoară cu apă. Mai multe izvoare de pe muntele Mykale au fost captate și aduse în cisternele orașului cu ajutorul apeductelor. Din cisterne, apa era adusă prin conducte în case și la fântânile publice. Peste o treime dintre locuințele din Priene aveau apă curentă, în vreme ce, în restul orașelor elene, apa era adusă în case de la fântânile publice de către servitori. Sistemul de guvernare a orașului Priene a evoluat de la aristocrație la începuturile sale, la
Priene () [Corola-website/Science/308898_a_310227]
-
aduse în cisternele orașului cu ajutorul apeductelor. Din cisterne, apa era adusă prin conducte în case și la fântânile publice. Peste o treime dintre locuințele din Priene aveau apă curentă, în vreme ce, în restul orașelor elene, apa era adusă în case de la fântânile publice de către servitori. Sistemul de guvernare a orașului Priene a evoluat de la aristocrație la începuturile sale, la democrație în secolul al IV-lea î.Hr. Cel mai înalt for de conducere al orașului stat era „Priēneis” (Priēneis), care emitea decrete și
Priene () [Corola-website/Science/308898_a_310227]
-
2003); "Trăistarul din turn" (2003); "Cioburi" (2004) etc.<BR> Proza scurtă este absolut cuceritoare, scrisă cu un real talent de povestitor. Amintim aici doar: "Biserica vândută" (1994); "Candela destăinuirilor" (1995); "Moara lui Căpăcel" (1998); "O noapte la cabană" (2002); "La fântâna lui Brătucu" (2004); "Soția meșterului" (2004); "Amintiri din cătănie" (2005) etc.<BR> Dovada forței de creație a acestui scriitor complet ni se dezvăluie și în povestiriile sale: "Cheile uriașilor" (1984); "Pădure-Împărat" (1988); "Castelul greierașilor" (1995); "Poveste de iarnă" (1996); "Păstorul
Gheorghe Onea () [Corola-website/Science/308968_a_310297]
-
o mănăstire) a Sălăjenilor. Despre biserica din Zalnoc a scris profesorul de la Universitatea din Budapesta Géza Czirbusz călugăr piarist în anul 1900 în foaia ”Magyar állam”. Pe lângă biserica de mult a fost cemeteriu, așa se deduce pentrucă când au făcut fântâna preotului, în mai multe locuri au aflat tot oase de om. Locul unde stă biserica l-a dat baronul Kemény dela Chiejd, ai cărui erezi, au voit să-l ia și să-și mute biserica de acolo, neascultându-l, baronul
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Bolta cuprinde în ax o compoziție decorativă, pe Isus Pantocrator, imaginea celor 4 vânturi, pe care le păzesc îngerii, după care se succed pe poalele bolții, scene din viața lui Isus și din Patimi: Botezul, Rugăciunea lui Isus, Samariteanca la fântână, Spălarea picioarelor ucenicilor săi, Cina cea de Taină. O parte din pictura bolții a fost distrusă, iar partea spre pronaos, dispărută. Pereții de nord si sud prezintă mucenicii, într-un ritm vertical al siluetelor tăiat de cel pe diagonală al
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
comanda asupra "Perlei Negre" și a hărților lui Feng, lăsându-l Jack în Tortuga. Din fericire, Jack decupase deja centrul hărții, și ridicând pânzele într-o șalupă, pornește, ajutându-se de hartă si de busolă, într-o nouă aventură către "Fântâna Vieții".
Jack Sparrow () [Corola-website/Science/309947_a_311276]
-
când Principatul Moldovei se află sub suzeranitatea Imperiului Otoman, iar Bugeacul era ocupat de turci. Acolo se află o cetatea construită pe o stâncă, la poalele căreia curgea un parau. Denumirea să provine de la cuvintele turcești "Tătar Pınar", în traducere „fântână tătarului”. Cronicarul Miron Costin (1633-1691) menționează ruinele cetății în cap. V "Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în țară la noi" din cronică să "De neamul moldovénilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor" (aproximativ
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Că această regiune trebuie să fi avut pe vremuri târguri destul de frumoase, stau mărturie ruinele vechilor zidiri care se mai găsesc ici și colo; printre altele, zidurile părăginite ale unei cetăți foarte vechi de pe malul Nistrului, numită azi Tatar-Punar, adică fântână tătarilor. Aceasta se află pe o stâncă înaltă, de la poalele căreia țâșnește un izvor cu apă foarte limpede. Nu s-a putut însă găsi nimica săpat în piatră sau vreun semn din care să putem afla de cine a fost
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
Bugeac. Cu toate acestea, aceste ore s-au dovedit a fi foarte fructuoase. În Tatar-Bunar am ajuns în zori, - își amintea Liprandi - și s-a oprit să se odihnească și să mănânce. În timp ce bucătarul ne gătea puiul, am mers la fântână, si Pușkin a scris ceva, ca de obicei - pe o bucată mică de hârtie, și indiferent cât era de mototolita în buzunare, a scos-o din nou, s-a uitat pe ea, si eu nu l-am intrebat ce scrie
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
ar fi fost exilat la Tomis și apoi la Cetatea Albă nu l-au lăsat indiferent, cauzându-i meditații pe această temă. Pușkin și Liprandi au ajuns într-un oraș mic, dar interesant. Poetul rus a văzut ruinele băilor și "fântână", cunoscând probabil versiunea legendei mai-sus menționate. Această baie exotică funcționa încă la începutul secolului al XX-lea, fotografii ale sale fiind publicate în ghidurile despre Basarabia. Fântână l-ar fi inspirat pe Pușkin în scrierea poemului "Fântână din Bahcisarai" (1824
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
într-un oraș mic, dar interesant. Poetul rus a văzut ruinele băilor și "fântână", cunoscând probabil versiunea legendei mai-sus menționate. Această baie exotică funcționa încă la începutul secolului al XX-lea, fotografii ale sale fiind publicate în ghidurile despre Basarabia. Fântână l-ar fi inspirat pe Pușkin în scrierea poemului "Fântână din Bahcisarai" (1824), tot pe baza unei legende din sudul Basarabiei. Astăzi, pe o casă mică de pe str. Dimitrov nr. 2 se află o placă de marmură cu inscripția: ""Aici
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]