10,917 matches
-
folosit metoda implicării celor care vor fi afectați de schimbare, pentru cel de-al doilea factor de succes este nevoie de o schimbare de mentalitate la nivelul fiecărui individ din organizație, ceea ce constituie de pe acum o provocare pentru întrega echipă. Facilitare instituțională pentru fonduri structurale Anul 2006 nu a adus, însă, Fondului numai implicarea în programele de incluziune socială. Odată cu agitația creată de iminenta infuzie de fonduri structurale și de teama - justificată, de altfel - că nu există suficientă capacitate de gestionare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
critică făcută de către cei care o susțin. Asupra acestei idei voi centra discuția din capitolul de față (se mai putea numi „în loc de concluzii”) conceput ca „închidere-deschidere”, reflexie pentru „pe mai departe”. Dintre multiplele fațete ale dezvoltării comunitare aleg, pentru detaliere facilitarea și evaluarea. Referirea la Fondul Român de Dezvoltare Socială este ilustrativă, și nu focalizat-analitică. Fondul are un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu și poate servi ca foarte bun punct de plecare în desfășurarea analizei asupra practicilor reflexive
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pe cea de context. Practica în general - cea de dezvoltare comunitară, în special -, este greu de rezumat, de ordonat în reguli sau principii, tocmai pentru că are această dublă specificare: în funcție de timp și de contextul local. Este probabil că acțiunile de facilitare și evaluarea, de exemplu, au particularități diferite legate de profilul comunității. Este probabil că variațiile de facilitare sau evaluare participativă merg împreună cu diferențierile dintre comunitățile mari și cele mici, marcate de anonimat versus intercunoaștere, bogate sau sărace în instituții cu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de ordonat în reguli sau principii, tocmai pentru că are această dublă specificare: în funcție de timp și de contextul local. Este probabil că acțiunile de facilitare și evaluarea, de exemplu, au particularități diferite legate de profilul comunității. Este probabil că variațiile de facilitare sau evaluare participativă merg împreună cu diferențierile dintre comunitățile mari și cele mici, marcate de anonimat versus intercunoaștere, bogate sau sărace în instituții cu bună funcționalitate, cu tradiție sau fără tradiție în dezvoltarea comunitară etc. Rezultă că practica dezvoltării comunitare nu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și/ sau de la: teorie; metodologie; proiect de acțiune; legislație în domeniu;s aspecte cumulative date de teorie, metodologie, proiect sau legislație. Practica prin conformare la normele metodologice, legislative, de proiect și teorie a fost, în esență, descrisă în capitolele anterioare. Facilitarea, evaluarea ex-ante și supervizarea au fost abordate descriptiv și comparativ, prin raportare la modele actuale și ideale. În continuare, mă voi raporta la practicile de facilitare și evaluare, în special din perspectiva instrumentelor și a principiilor care le fundamentează. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
metodologice, legislative, de proiect și teorie a fost, în esență, descrisă în capitolele anterioare. Facilitarea, evaluarea ex-ante și supervizarea au fost abordate descriptiv și comparativ, prin raportare la modele actuale și ideale. În continuare, mă voi raporta la practicile de facilitare și evaluare, în special din perspectiva instrumentelor și a principiilor care le fundamentează. Acesta este punctul de vedere al „logicii practicii”, al căutării unor ordonări relative, într-o mulțime de comportamente cu numeroase condiționări subiective și obiective. Instrumentele și principiile
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
neașteptate ale deciziilor individuale și instituționale și de internalizare a incertitudinii rezultate”; „decizia de tip cooperare prin negocieri ad-hoc de tip subpolitic”; „dificultăți instituționale, colective și individuale implicate în coordonarea multiplicității de rețele și de granițe ale subiectului”. Reflexivitatea în facilitare Funcția de facilitare comunitară De obicei, facilitatea este gândită în limitele ei de acțiune sistematică, realizată de actori specializați. În practică, însă, facilitarea este o funcție care nu presupune numai componente de rol specificat, ci și componente difuze. Este realizată
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
individuale și instituționale și de internalizare a incertitudinii rezultate”; „decizia de tip cooperare prin negocieri ad-hoc de tip subpolitic”; „dificultăți instituționale, colective și individuale implicate în coordonarea multiplicității de rețele și de granițe ale subiectului”. Reflexivitatea în facilitare Funcția de facilitare comunitară De obicei, facilitatea este gândită în limitele ei de acțiune sistematică, realizată de actori specializați. În practică, însă, facilitarea este o funcție care nu presupune numai componente de rol specificat, ci și componente difuze. Este realizată nu numai de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
instituționale, colective și individuale implicate în coordonarea multiplicității de rețele și de granițe ale subiectului”. Reflexivitatea în facilitare Funcția de facilitare comunitară De obicei, facilitatea este gândită în limitele ei de acțiune sistematică, realizată de actori specializați. În practică, însă, facilitarea este o funcție care nu presupune numai componente de rol specificat, ci și componente difuze. Este realizată nu numai de facilitatori, ci și de către evaluatori, supervizori, lideri locali etc. Considerarea funcției în ansamblu, cu toți actorii posibili, poate duce la
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
din urmă contează ca grup de suport sau de opoziție, de legitimare sau delegitimarea acțiunii comunitare în ansamblu. Oricare dintre actori - lider, grup de coordonare, grup de execuție, grup de legitimare - poate juca, în afara rolului propriu, și un rol de facilitare, de ajutor de ordin secundar, pentru îndeplinirea unui alt rol necesar în dezvoltarea comunitară. Liderul local poate fi facilitator la nivelul beneficiarilor potențiali pentru a contribui la conștientizarea problemei. Participanții fără rol de conducere permanent pot facilita legitimarea acțiunii la
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
îndeplinirea unui alt rol necesar în dezvoltarea comunitară. Liderul local poate fi facilitator la nivelul beneficiarilor potențiali pentru a contribui la conștientizarea problemei. Participanții fără rol de conducere permanent pot facilita legitimarea acțiunii la nivelul neparticipanților etc. Însă funcția de facilitare poate fi exercitată și de către actori specializați din interiorul sau din afara comunității, interfață între comunitate și donatori sau comunitate și ONG-uri cu funcție comunitară. Pe măsură ce legăturile intracomunitare slăbesc, odată cu accentuarea proceselor de integrare regională, de manifestare a globalizării, nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fi exercitată și de către actori specializați din interiorul sau din afara comunității, interfață între comunitate și donatori sau comunitate și ONG-uri cu funcție comunitară. Pe măsură ce legăturile intracomunitare slăbesc, odată cu accentuarea proceselor de integrare regională, de manifestare a globalizării, nevoia de facilitare specializată din afara comunității se manifestă în special pentru comunitățile izolate și cu proastă funcționare a instituțiilor locale. Oricare dintre actorii majori ai unei acțiuni comunitare - lider, grup de conducere sau executanți - poate exercita funcții specifice sau secundare, nespecifice rolului lor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sunt cei care compensează deficitul de performanță la nivelul actorilor locali. Ei pot aduce un plus de conștientizare, de informație, de idei de organizare sau de resurse materiale. Distincția între facilitatorul extern și cel intern, intracomunitar este importantă. Agentul de facilitare ce vine din afară are un potențial redus de adoptare a unor roluri diferite și chiar de impact. De obicei, facilitatorul extern are nevoie de mult timp pentru a cunoaște comunitatea. Funcția de legitimare a acțiunii comunitare implică nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
că un proiect comunitar reuși în spațiul local; informării referitoare la resursele de realizare a proiectului. Facilitatorul specializat constituie o inovație socială în contextul românesc de după 1989.În perioada comunistă, acțiunile de dezvoltare comunitară, câte au fost, au crescut din facilitarea spontană a agenților comunitari nespecializați. În anii ’90, se impune modelul facilitatorului specializat, cu reguli de acțiune statuate în bună măsură în instituții internaționale, precum World Learning, Banca Mondială, UNDP etc. Rolul esențial în procesul de adaptare a noului rol
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
măsură în instituții internaționale, precum World Learning, Banca Mondială, UNDP etc. Rolul esențial în procesul de adaptare a noului rol la condițiile dezvoltării locale din România revine în primul rând FRDS. Specificarea unor reguli de acțiune pentru diferitele situații de facilitare - de pregătire, de remediere, de rețea sau de postimplementare - este o bună contribuție la codificarea experienței de dezvoltare comunitară din România. Însă trebuie notată și contribuția Centrului de Asistență Rurală de la Timișoara (desprins din Fundația pentru o Societate Deschisă) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a considera că tot ceea ce fac facilitatorii comunitari este bun face parte din practica nereflexivă a dezvoltării comunitare. Simplul argument că facilitatea este necesară în anumite comunități nu este suficient, pentru a susține un punct de vedere pozitiv despre orice facilitare. Evidențierea capcanelor pe care anumite forme de facilitare comunitară la implică nu poate fi decât benefică pentru sporirea performanțelor sociale ale acestui gen de inginerie sau intervenție socială. La fel se pune problema și pentru evaluare. În continuare, vom detalia
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
este bun face parte din practica nereflexivă a dezvoltării comunitare. Simplul argument că facilitatea este necesară în anumite comunități nu este suficient, pentru a susține un punct de vedere pozitiv despre orice facilitare. Evidențierea capcanelor pe care anumite forme de facilitare comunitară la implică nu poate fi decât benefică pentru sporirea performanțelor sociale ale acestui gen de inginerie sau intervenție socială. La fel se pune problema și pentru evaluare. În continuare, vom detalia și argumenta acest aspect. Puncte critice în facilitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
facilitare comunitară la implică nu poate fi decât benefică pentru sporirea performanțelor sociale ale acestui gen de inginerie sau intervenție socială. La fel se pune problema și pentru evaluare. În continuare, vom detalia și argumenta acest aspect. Puncte critice în facilitarea comunitară Riscurile majore pe care o facilitare comunitară deficitară și le asociază par să fie cel puțin următoarele trei: înșelarea așteptărilor comunitare; favorizarea agenției de dezvoltare comunitară în raport cu populația locală; stimularea pasivității populației din localitate. Aș începe cu menționarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
decât benefică pentru sporirea performanțelor sociale ale acestui gen de inginerie sau intervenție socială. La fel se pune problema și pentru evaluare. În continuare, vom detalia și argumenta acest aspect. Puncte critice în facilitarea comunitară Riscurile majore pe care o facilitare comunitară deficitară și le asociază par să fie cel puțin următoarele trei: înșelarea așteptărilor comunitare; favorizarea agenției de dezvoltare comunitară în raport cu populația locală; stimularea pasivității populației din localitate. Aș începe cu menționarea unor experiențe de cercetare-acțiune relevante pentru tema în
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pentru a primi ajutor. Dar ea rămâne relevantă pentru problemă, din cel puțin două puncte de vedere. O dată pentru efectul pe care îl poate avea decalajul mare dintre diagnoză-facilitare și momentul aprobării grantului. Ipoteza are susținere explicită și în cazul facilitării standard la nivelul FRDS (Voicu et al., 2002, p. 41). În al doilea rând, experiența de la Moșna este semnificativă și pentru efectul pe care îl poate avea percepția comunitară a facilitatorului asupra interacțiunii facilitator-comunitate. Pentru acest al doilea aspect adăugăm
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
la plierea comunității pe sugestiile facilitatorului. Modul în care facilitatorul este perceput de către comunitate - datorită unor întâmplări care îi pot scăpa acestuia de sub control sau ca urmare a intențiilor care, efectiv, îl ghidează - are consecințe extrem de importante pentru tot procesul facilitării. Situația facilitatorului este, în bună măsură, similară cu cea a oricărui cercetător social care urmează să facă teren într-o comunitate: Intrarea într-o comunitate este un lucru conjunctural, care trebuie să țină cont de caracteristicile comunității și de nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de clasificare să fie defavorabilă, totuși ea, poate să nu favorizeze întru totul realizarea obiectivelor de cercetare. (Beca, 2002, p. 89) Un ghid de acțiune detaliat pe pași de operare este extrem de util în a preveni disfuncționalitățile din munca de facilitare. Deși greu de satisfăcut, cerințele de feedback, de anunțare a eventualelor intenții de întrerupere a facilitării la nivelul celor care au fost deja contactați, au un rol important în prevenirea percepțiilor negative asupra acțiunilor de dezvoltare comunitară (vezi caseta următoare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cercetare. (Beca, 2002, p. 89) Un ghid de acțiune detaliat pe pași de operare este extrem de util în a preveni disfuncționalitățile din munca de facilitare. Deși greu de satisfăcut, cerințele de feedback, de anunțare a eventualelor intenții de întrerupere a facilitării la nivelul celor care au fost deja contactați, au un rol important în prevenirea percepțiilor negative asupra acțiunilor de dezvoltare comunitară (vezi caseta următoare). Pași în constituirea unui grup comunitar (Harris, 2001, pp.83-84) Pasul 1. Identifică problema ce are
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și prin informații despre alte resurse, despre alte modele de soluționare. Din aceleași discuții, a rezultat însă și o puternică aderență a facilitatorului la modelul de soluționare al propriei organizații. În anumite cazuri, am notat și distanțări cum ar fi: facilitarea „lor”, a celorlalți din alte instituții, „este superficială”, „se face în timp scurt, nu duce la schimbarea mentalităților”, „se bazează prea mult pe sprijinul autorităților locale” sau „este mai mult misionarism religios decât dezvoltare comunitară” etc. Pe un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și se merge până la scrierea documentației de cerere de finanțare. Sigur că gradul de implicare a facilitatorului este în funcție de nevoile locale, de capitalul social-uman disponibil la nivel local. Formalizarea procesului și ignorarea componentei participative pot duce la efecte contrare scopului facilitării, la consolidarea pasivității comunitare. Contribuția facilitării la formularea unor cereri pentru fonduri la nivelul proiectelor de infrastructură rurală și de activități generatoare de venit este relativ redusă, de numai 7% din totalul aplicațiilor depuse la FRDS. Însă de aici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]