10,713 matches
-
în valoare genialitatea, comentându-le sub aspectul limbajului și al conținutului de idei, socotit novator în literatura română a momentului. Maiorescu afirmă că ceea ce individualizează opera lui Eminescu în raport cu opera scriitorilor dinaintea sa și o face inconfundabilă este bogăția ideilor filosofice și frumusețea limbajului, „semnul celor aleși” (ți-a ales întotdeauna cele mai potrivite cuvinte pentru a exprima exact ideile). Remarcă multitudinea de idei filosofice, religioase, științifice, mitologice care se regăsesc la Eminescu, și le explică prin cultura excepțională a acestuia
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]
-
individualizează opera lui Eminescu în raport cu opera scriitorilor dinaintea sa și o face inconfundabilă este bogăția ideilor filosofice și frumusețea limbajului, „semnul celor aleși” (ți-a ales întotdeauna cele mai potrivite cuvinte pentru a exprima exact ideile). Remarcă multitudinea de idei filosofice, religioase, științifice, mitologice care se regăsesc la Eminescu, și le explică prin cultura excepțională a acestuia. Evidențiază talentul excepțional dovedit în mânuirea limbii, concretizat în alegerea cuvintelor celor mai potrivite pentru exprimarea ideilor Analizează poezia de dragoste a lui Eminescu
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]
-
(n. 16 noiembrie 1938 - d. 23 ianuarie 2002) a fost un proeminent filosof american, în special în perioada anilor 1970 și 1980. A scris în urmatoarele domenii filosofice: filosofie politică, etică, filosofia științei, metafizică, epistemologie. Principala lui operă rămâne "Anarhie, stat și Utopie" apărută în 1974 ce a constituit un răspuns libertarian la cartea lui John Rawls "A Theory of Justice" apărută în 1971. s-a născut pe
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
1963, obține diplomele de M.A. și, respectiv, Ph.D. la Universitatea din Princeton. La vârsta de 30 de ani, în 1969, devine profesor la Harvard. Primește multe premii, distincții și devine membru al multor asociații și comitete din comunitatea filosofică. În 1982, a fost consilier cultural pentru delegația Statele Unite la Conferința UNESCO: Politici culturale globale, ținută în Mexico City. A realizat programe de televiziune pentru teleziunea publică, în care a fost atât moderator cât și invitat. A avut doi copii
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
a constat, tocmai, în faptul că a găsit cadrul corect de teorie a îndreptățirii, i.e. liberal. Nozick discută în continuare modul în care evaluează el filosofii. Pentru el ceea ce contează este cât de buni sunt filosofii în a construi argumente filosofice, și nu trebuie judecați după faptul dacă dețin sau nu adevărul. Nozick mai evidențiază faptul că în contextul filosofic contemporan studiul economiei, teoriei jocurilor, teoriei utilității, teoriei deciziei, se constituie ca elemente necesare pentru a lucra în domeniul filosofiei politice
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
continuare modul în care evaluează el filosofii. Pentru el ceea ce contează este cât de buni sunt filosofii în a construi argumente filosofice, și nu trebuie judecați după faptul dacă dețin sau nu adevărul. Nozick mai evidențiază faptul că în contextul filosofic contemporan studiul economiei, teoriei jocurilor, teoriei utilității, teoriei deciziei, se constituie ca elemente necesare pentru a lucra în domeniul filosofiei politice și sociale. În acest interviu Nozick discută despre etică, filosofie și știință, Karl Popper și metoda științifică, Ayn Rand
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
se constituie ca elemente necesare pentru a lucra în domeniul filosofiei politice și sociale. În acest interviu Nozick discută despre etică, filosofie și știință, Karl Popper și metoda științifică, Ayn Rand și epistemologie, conștiință, relativism și viață academică. O idee filosofică importantă pe care Nozick o avansează în "Invariances" este cea de nivele ale eticii. Accentuând relația dintre coordonarea comportamentului și cooperarea pentru beneficiul mutual, Nozick susține că nivelul fundamental al eticii este cel al cooperării voluntare pentru beneficii mutuale. Pornind
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
În această carte, Nozick cercetează care sunt funcțiile principiilor de care ne servim în viața cotidiană și se întreabă de ce nu acționăm exclusiv din interes. The Examined Life (1989); În această carte, Nozick dezvoltă, în continuare, concepția sa despre pluralismul filosofic, explorând relația dintre individ și realitate, precum și teme filosofice accesibile publicului larg, cum ar fi: sensul vieții, iubirea, moartea, credința. Philosophical Explanations (1981); În această carte, Nozick abordează urmatoarele probleme filosofice clasice: voința liberă, determinismul, natura experienței subiective și întrebarea
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
de care ne servim în viața cotidiană și se întreabă de ce nu acționăm exclusiv din interes. The Examined Life (1989); În această carte, Nozick dezvoltă, în continuare, concepția sa despre pluralismul filosofic, explorând relația dintre individ și realitate, precum și teme filosofice accesibile publicului larg, cum ar fi: sensul vieții, iubirea, moartea, credința. Philosophical Explanations (1981); În această carte, Nozick abordează urmatoarele probleme filosofice clasice: voința liberă, determinismul, natura experienței subiective și întrebarea fundamentală, cum o numea Heidegger, “de ce există ceva, mai
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
carte, Nozick dezvoltă, în continuare, concepția sa despre pluralismul filosofic, explorând relația dintre individ și realitate, precum și teme filosofice accesibile publicului larg, cum ar fi: sensul vieții, iubirea, moartea, credința. Philosophical Explanations (1981); În această carte, Nozick abordează urmatoarele probleme filosofice clasice: voința liberă, determinismul, natura experienței subiective și întrebarea fundamentală, cum o numea Heidegger, “de ce există ceva, mai degrabă decât nimic?”. În abordarea acestor probleme Nozick respinge ideea de dovadă filosofică propunând, în schimb, noțiunea de pluralism filosofic. Anarchy, State
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
Explanations (1981); În această carte, Nozick abordează urmatoarele probleme filosofice clasice: voința liberă, determinismul, natura experienței subiective și întrebarea fundamentală, cum o numea Heidegger, “de ce există ceva, mai degrabă decât nimic?”. În abordarea acestor probleme Nozick respinge ideea de dovadă filosofică propunând, în schimb, noțiunea de pluralism filosofic. Anarchy, State, and Utopia (1974/2001); În această carte, Nozick argumentează că drepturile individuale sunt fundamentale și că singurul stat justificabil din punct de vedere moral este statul minimal, care are scopul de
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
urmatoarele probleme filosofice clasice: voința liberă, determinismul, natura experienței subiective și întrebarea fundamentală, cum o numea Heidegger, “de ce există ceva, mai degrabă decât nimic?”. În abordarea acestor probleme Nozick respinge ideea de dovadă filosofică propunând, în schimb, noțiunea de pluralism filosofic. Anarchy, State, and Utopia (1974/2001); În această carte, Nozick argumentează că drepturile individuale sunt fundamentale și că singurul stat justificabil din punct de vedere moral este statul minimal, care are scopul de a proteja indivizii împotriva violenței și de
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagma "lipsa constrângerilor". Conceptul de libertate a avut de-a lungul istoriei utilizări multiple (uneori contradictorii). Pentru o înțelegere corectă a semnificației acestui concept este nevoie să se cunoască contextul (filosofic) în
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată prin sintagma "lipsa constrângerilor". Conceptul de libertate a avut de-a lungul istoriei utilizări multiple (uneori contradictorii). Pentru o înțelegere corectă a semnificației acestui concept este nevoie să se cunoască contextul (filosofic) în care a fost folosit. Pentru J.S. Mill, libertatea este determinată de raporturile dintre individ și societate. Astfel, sfera libertății umane cuprinde următoarele: Mill consideră că în afara unor situații excepționale (ex: scurte perioade de criză ale comunității) societatea nu se
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
corelată în mod direct cu opiniile despre ceea ce constituie "un eu, o persoană, un om" Problema libertății de voință se înscrie în disputa dintre cei ce susțin liberul arbitru și cei cu vederi deterministe. În discursul lui Spinoza, aceasta problemă filosofică se pune pe două planuri: cel divin si cel uman, iar libertatea la cele două niveluri este subsumată unor seturi diferite de condiții. Afirmația lui Spinoza că „totul este determinat de necesitatea naturii divine” pare să nu mai lase loc
Libertate (filozofie) () [Corola-website/Science/306944_a_308273]
-
1600-1601. În secolul al XVIII-lea navă principala a bisericii a fost restaurată în stil baroc cu stucaturi. Exteriorul bisericii s-a renovat în anii 1969-1972. Pe fațada de sud a bisericii se află încastrata o placă cu un text filosofic bilingv (în latină și maghiară). Mai jos este redata traducerea textului în limba română: "Pax facet divitias" (Pacea da naștere la belșug) "Divitiae superbiam" (Belșugul la mândrie) "Superbia contemptum" (Mândria la ură) "Contemptus bellum" (Ură la război) "Bellum paupertatem" (Războiul
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]
-
urgență maximă, orice mijloace pentru a-și apăra statul liberal (inclusiv deschiderea focului asupra noncombatanților, sabotajul, și alte acte de „terorism”). După cum ne arată exemplul de mai sus, această ideea a excepției în caz de maximă urgență reflectă o interpretare filosofică a istoriei, și anume aceea că atunci când un popor, o populație, sau o cultură se confruntă cu iminența anihilării ei, atunci ea va face, va trebui să facă tot ce îi stă în putință pentru a se salva. Este un
Excepția în caz de maximă urgență () [Corola-website/Science/306975_a_308304]
-
al Enciclopediei, prefața acesteia ("Discours préliminaire") fiind scrisă de către D'Alembert. În 1754, D'Alembert a fost ca membru al Academiei franceze, al cărei secretar permanent a devenit la 9 aprilie 1772. A continuat să scrie numeroase lucrări științifice și filosofice până la moartea sa, survenită la 29 octombrie 1783. În discursul funebru ținut cu această ocazie la Academia Franceză, noul secretar al acestei prestigioase instituții, Marchizul de Condorcet, a elogiat întreaga activitate a lui D'Alembert, subliniind îndeosebi contribuțiile sale la
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
Pavel către romani. După terminarea studiilor de la acest colegiu, el lasă în urmă preocupările teologice și se dedică preocupărilor din domeniul dreptului și din cel al matematicii. Totuși, din studiile sale timpurii, va păstra o tradiție carteziană care, integrată conceptelor filosofice newtoniene, va deschide calea pentru raționalismul științific modern. Proiectul Enciclopediei, la care a colaborat cu Denis Diderot și alți gânditori din acea vremea, i-a dat posibilitatea de a formaliza gândirea sa filosofică. "Discursul preliminar" la Enciclopedie (publicat în 1751
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
păstra o tradiție carteziană care, integrată conceptelor filosofice newtoniene, va deschide calea pentru raționalismul științific modern. Proiectul Enciclopediei, la care a colaborat cu Denis Diderot și alți gânditori din acea vremea, i-a dat posibilitatea de a formaliza gândirea sa filosofică. "Discursul preliminar" la Enciclopedie (publicat în 1751 ca prefață la primul volum al acesteia), inspirat de filosofia empirică a lui John Locke, este adesea considerat ca un veritabil manifest al iluminismului. Acest manifest afirmă existența unei legături directe între progresul
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
participe - în această perioadă - la viața publică și literară și se retrage printre cărți și exerciții de fizica. 1984 - Licențiat al Universității “Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Fizică, cu o lucrare de diplomă care trata din punct de vedere filosofic conceptul de ENTROPIE. 1996 (iunie) - Master în Jurnalism la Facultatea de Litere a Universității “Al. I. Cuza” Iași, susținînd dizertația MEDIATIZAREA POLITOLOGIEI ÎN ROMÂNIA. 2004 - Doctor în științe umaniste, specialitatea filologie, cu o lucrare despre jurnalistică lui Camil Petrescu, sub
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
a impus în Grecia ca un nume în domeniul componisticii și al muzicologiei. Lucrările sale au contribuit în special la dezvoltarea filosofiei sistematice și a istoriei filosofiei, precum și a filosofiei muzicii. A contribuit semnificativ la fundamentarea a cinci noi ramuri filosofice: kairologhia, filosofia artei, filosofia culturii grecești, istoria filosofiei neoelenice și filosofia spațiului timpului și ființei. Este președinte al Societății Elene de Studii Filosofice, al Ligii Franco-Elene și al Uniunii Științifice Franco-Elene, Doctor honoris causa al universităților din Provence (1980), Toulouse
Evanghelos Moutsopoulos () [Corola-website/Science/307409_a_308738]
-
și a istoriei filosofiei, precum și a filosofiei muzicii. A contribuit semnificativ la fundamentarea a cinci noi ramuri filosofice: kairologhia, filosofia artei, filosofia culturii grecești, istoria filosofiei neoelenice și filosofia spațiului timpului și ființei. Este președinte al Societății Elene de Studii Filosofice, al Ligii Franco-Elene și al Uniunii Științifice Franco-Elene, Doctor honoris causa al universităților din Provence (1980), Toulouse (1996), Nisa (2004) și București. Mai multe premii au încununat activitatea sa: cel al Asociației de Studii Elenice (1958), Marele Premiu al Academiei
Evanghelos Moutsopoulos () [Corola-website/Science/307409_a_308738]
-
Combaterea dizertației" - (Wiederlegung) - ca răspuns împotriva defăimărilor maghiarului Sava Tököly, care punea la îndoială autenticitatea limbii și istoriei poporului român. La activitatea cărturărească a lui Murgu se adaugă și faptul că a fost unul din deschizătorii de drum ai învățămîntului filosofic în limba română. În toată activitatea sa Eftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la Debrețin unde votează detronarea habsburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
Offenbahrung Gegen die Einwürfe der Freygeister" („Despre apărarea revelației divine împotriva obiecțiunilor liber-cugetătorilor”). Aceste lucrări arată că Euler a fost un creștin devotat, care credea sincer că Biblia a fost inspirată de către Duhul Sfânt. O anecdotă celebră, inspirată de argumentele filosofice ale lui Euler referitoare la religie, este datată în timpul celei de-a doua perioade de activitate a sa la Academia din Sankt Petersburg. Filosoful francez Denis Diderot vizita Rusia, la invitația împărătesei Ecaterina cea Mare. Împărăteasa era alarmată de faptul
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]